103 matches
-
tiroidei. SO4 —participă la eliminarea unor substanțe toxice greu solubile prin procesele de sulfoconjugare de la nivelul ficatului. 1.3.5.2.Substanțele organice se împart în 2 mari categorii: substanțe azotate și neazotate, primele putând a avea origină proteică sau neproteică. proteice albumine,globulin azotate neproteice uree (80%) (N restant) amoniac,acid uric,creatinină,aminoacizi substanțe (N rezidual) organice neazotate glucoza lipide 1.3.5.2.1.Proteinele plasmatice reprezintă cea mai mare parte a substanțelor solide din plasmă fiind într-
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
unor substanțe toxice greu solubile prin procesele de sulfoconjugare de la nivelul ficatului. 1.3.5.2.Substanțele organice se împart în 2 mari categorii: substanțe azotate și neazotate, primele putând a avea origină proteică sau neproteică. proteice albumine,globulin azotate neproteice uree (80%) (N restant) amoniac,acid uric,creatinină,aminoacizi substanțe (N rezidual) organice neazotate glucoza lipide 1.3.5.2.1.Proteinele plasmatice reprezintă cea mai mare parte a substanțelor solide din plasmă fiind într-o cantitate de 6-8g %. Clasificarea
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
creșterea fibrinogenului în bolile colagenului. Plasma sau soluțiile care conțin albumine pot fi utilizate pentru înlocuirea sângelui pierdut, în timp ce imunoglobulinele sunt folosite pentru a conferi imunitate pasivă în prevenția sau tratarea unor boli. 1.3.5.2.2.Substanțele azotate neproteice cuprind ureea, aminoacizi, polipeptide, acid uric, creatina, creatinina, bilirubina și amoniacul. Ureea este cel mai important produs final al metabolismului proteic și principalul compus azotat neproteic din plasmă (20-40 mg% sau 3.3-6.7 mmol). Ureea scade în insuficiența hepatică
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
pasivă în prevenția sau tratarea unor boli. 1.3.5.2.2.Substanțele azotate neproteice cuprind ureea, aminoacizi, polipeptide, acid uric, creatina, creatinina, bilirubina și amoniacul. Ureea este cel mai important produs final al metabolismului proteic și principalul compus azotat neproteic din plasmă (20-40 mg% sau 3.3-6.7 mmol). Ureea scade în insuficiența hepatică acută, intoxicații și crește în nefrite acute, insuficiența renală. Creșterea cantității de uree însoțită de creșterea altor substanțe toxice duce la instalarea uremiei ce poate evolua
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
este o glicoproteidă, deoarece este alcătuită din prohemina IX care conține Fe3+ și o componentă de natură glicoproteică. Din punct de vedere structural peroxidaza este considerată o enzimă heminică, fiind alcătuită dintr-o parte proteică numită apo-enzimă și o parte neproteică ce poartă denumirea de grupare prostetică. Ca și în cazul citocromilor și catalazei, gruparea prostetică este una porfirinică. Legătura dintre apo-enzima peroxidazei și gruparea porfirinică este o legătură trainică, de tip covalent, asemănătoare legăturii dintre hem și globină din hemoglobină
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de coagulare și fibrinoliză, enzime plasmatice, factori umorali ai imunității și hormoni proteici cu molecula mică;glucide - valorile medii ale glucozei în limfă sunt de 40-200 mg/dl; concentrația sa este influențată de prânzurile bogate în zaharuri;electroliții, compușii azotați neproteici (ureea, creatinina, aminoacizii) se găsesc în concentrații similare plasmei. Din punct de vedere al celularității limfa are următoarele componente:limfocitele (400-6800/ mL) reprezintă principalele elemente celulare; limfocitele T, care sunt în proporție de 75%, diferă atât cantitativ, cât și calitativ
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
reprezintă ansambluri moleculare rezultate din condensarea unui număr mare de aminoacizi și posedă mase moleculare ridicate. Holoproteidele - denumite în mod curent proteine - sunt constituite numai din aminoacizi. Heteroproteidele (proteine conjugate) au o structură complexă, conținând pe lângă aminoacizi și o componentă neproteică denumită prostetică. Componenta prostetică poate fi un glucid, lipid, acid nucleic, nucleu porfirinic, metal și asCierea ei la componenta proteică propriu-zisă conferă heteroproteidei proprietăți și funcții biochimice specifice. IX.1. DOZAREA AMINOACIZILOR IX. 1.1. Dozarea aminoacizilor prin metoda Sörensen
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
analizat. Se stabilește azotul pentru 100 g produs. Dacă această valoare se înmulțește cu 6,25 se află conținutul procentual în proteine. IX.5. DOZAREA AZOTULUI PROTEIC Produsele animale și vegetale conțin alături de substanțele proteice propriu-zise și alte componente azotate neproteice. Uneori este suficient să se determine numai cantitatea azotului total, care intră în compoziția tuturor componentelor azotate proteice și neproteice. Însă, în majoritatea cercetărilor biChimice este necesar să cunoaștem conținutul real al substanțelor proteice determinand separat numai azotul corespunzător proteinelor
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
în proteine. IX.5. DOZAREA AZOTULUI PROTEIC Produsele animale și vegetale conțin alături de substanțele proteice propriu-zise și alte componente azotate neproteice. Uneori este suficient să se determine numai cantitatea azotului total, care intră în compoziția tuturor componentelor azotate proteice și neproteice. Însă, în majoritatea cercetărilor biChimice este necesar să cunoaștem conținutul real al substanțelor proteice determinand separat numai azotul corespunzător proteinelor (azotul proteic). Principiul metodei Pentru determinarea azotului proteic proteinele se separă de alte combinații prin precipitare, apoi precipitatul proteic se
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
11.3.2. SINDROMUL UMORAL IN HEMORAGII Hemoragia determină apariția următoarelor modificări umorale: scade hemoglobina, hematocritul, numărul de hematii; scade volumul circulant efectiv; scade proteinemia; se reduc Na+, Cl-, K+; crește CO2; se acumulează acid lactic în exces; crește azotul neproteic și amoniemia. 11.4. TRATAMENTUL Obiectivele tratamentului sunt: oprirea hemoragiei (hemostaza), compensarea pierderilor, stimularea hematopoezei. 11.4.1. HEMOSTAZA Hemostaza poate fi spontană, provizorie și definitivă. a. Hemostaza spontană apare datorită proprietății fiziologice a sângelui de a se coagula și
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1207]
-
implicată în formarea de plasmakinine, vasodilatatoare locale. Dintre proteine, mucina are rol important în formarea bolului alimentar. De asemenea, în salivă sunt prezente, la 80% din populație, aglutininele sistemului de grupe sanguine AB0, cu importanță în medicina legală. Substanțele azotate neproteice sunt reprezentate de uree, acid uric, aminoacizi, creatinină. Dintre substanțele neazotate care intră în compoziția salivei menționăm acidul lactic. Saliva îndeplinește următoarele roluri: - facilitează masticația și deglutiția, lubrifiind mucoasa și alimentele; - solubilizează substanțele alimentare pentru a le pune în contact
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în citoplasmă și în nucleul celular, unde participă direct în desfășurarea proceselor vitale din celulele vegetale. În funcție de compoziția chimică, distingem holoproteide (“holos”= întreg, cu totul) formate numai din aminoacizi și heteroproteide, alcătuite atât din aminoacizi, cât și din substanțe neprotidice (neproteice). A) Holoproteidele (proteinele) îndeplinesc patru funcții: enzimatică, energetică, imunologică și plastică. Din cele șapte grupe mai importante, în produsele horticole au fost identificate două: albuminele și globulinele. Albuminele sunt răspândite la numeroase specii și în toate organele vegetale. Legumina este
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
din mazăre, prin faptul că are în plus valină, iar lizina și leucina sunt în cantitate ceva mai mare, însă fenilalanina și mai ales arginina sunt în cantitate mai mică. B) Heteroproteidele sunt macromolecule proteice care conțin o grupare prostetică (neproteică). Au un rol important în sinteza glucidelor și a lipidelor, în reglarea permeabilității membranelor celulare și în transmiterea ereditară a caracterelor. Lipoproteidele au componenta prostetică de natură lipidică. Intră în constituția unor structuri celulare și intracelulare (membrane, mitocondrii etc.). Au
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
în diferite poziții ale catenelor polipeptidice. Acest centru conține grupări libere tio (-SH), carboxil (COOH), amino (-NH2), hidroxil (-OH) etc. Pepsina, papaina, tripsina, ribonucleaza, aparțin acestui tip. Enzimele heteroproteidice, care constituie majoritatea, au o parte proteică (apoenzima) și o componentă neproteică (cofactor). Apoenzima conferă specificitatea de acțiune (hidrolizează, oxidoreducere, transfer etc.) și specificitatea de substrat. Cofactorii enzimatici, pot fi grupări prostetice (nucleotide, vitamine, cationi), sau molecule organice (coenzime, ca citocromii, coenzima A, piridin nucleotidele etc.). Unele enzime au nevoie atât de
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
f. Aglutinogenii sistemului ABO sunt prezenți în salivă la aproximativ 80% din populație. g. Mucusul este un produs în special de glandele sublinguale și submaxilare; determină vâscozitatea salivei, participă la formarea bolului alimentar și protecția mucoasei bucale; h. Substanțe azotate neproteice: uree, acid uric, creatinină; i. Substanțe neazotate: acid lactic, alcool etilic (în concentrație similară cu cea din sânge; test pentru aprecierea alcoolemiei util în medicina legală). 2.3.2. Mecanismul secreției salivare Mecanismul secretor al ionilor din salivă Un rol
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
în care sunt dizolvate, sau se găsesc în suspensie, componentele substanței uscate (12,5%). Substanța uscată a laptelui este alcătuită din proteine, glucide, lipide, minerale și vitamine. 2. COMPONENTELE AZOTATE (2,9-5,0%). Se împart în protide și substanțe azotate neproteice. a) Protidele (95% din total componente azotate). Sunt alcătuite din cazeine și proteine serice (cele care trec în zer). * Cazeinele (80% din total protide). Mellander (1939) a izolat prin electroforeză 4 fracțiuni cazeinice (alfa, beta, gama și kapa), dar până la
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
0,7-1,3%); o imunoglobuline (1-4%); o fracțiunea proteozo-peptone (1,7-6,0%). După coagularea laptelui, proteinele serice trec în zer; prin încălzirea zerului la temperaturi de peste +70 °C, alfa-lactalbuminele precipită sub formă de fulgi mari, formând urda. b) Substanțele azotate neproteice (5% din total componente azotate). Din această grupă fac parte ureea, creatinina, creatina, nucleotidele, bazele azotate, hipoxantina, aminoacizii liberi, amoniacul, vitamine din complexul B, derivați ai glucidelor și fosfolipide. Cantitatea de azot neproteic crește în urma încălzirii laptelui la peste +50
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
fulgi mari, formând urda. b) Substanțele azotate neproteice (5% din total componente azotate). Din această grupă fac parte ureea, creatinina, creatina, nucleotidele, bazele azotate, hipoxantina, aminoacizii liberi, amoniacul, vitamine din complexul B, derivați ai glucidelor și fosfolipide. Cantitatea de azot neproteic crește în urma încălzirii laptelui la peste +50°C, prin degradarea proteinelor. 3. LIPIDELE. Sunt componente foarte variabile. Așa de exemplu, în laptele de vacă se găsesc într-o proporție de 3,0-6,2%, cu o medie de 3,7%. În
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
dar și la laptele supus unor variații mari de temperatură. Adaosul de apă reduce vâscozitatea laptelui. 4) Punctul de congelare (crioscopic). Este de 0,52....0,59 °C la laptele integral, fiind influențat de concentrația în lactoză, minerale și azot neproteic, dar fără a fi afectat de conținutul în proteine și lipide. Sterilizarea laptelui determină precipitarea anumitor fosfați, fapt ce grăbește congelarea; și adaosul de apă în lapte conduce la deplasarea punctului de congelare către 0°C. 5) Opacitatea. Este influențată
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
și cu gust nemodificat. Sub aspect chimic, laptele mastitic este mai mult sau mai puțin modificat, în funcție de evoluția bolii. Astfel, se constată scăderea progresivă a cazeinei (poate dispare complet), a grăsimii și lactozei, dar crește considerabil conținutul de albumină, azot neproteic și de minerale. Laptele mastitic prezintă valori scăzute ale rezistenței electrice și acidității, iar punctul crioscopic se reduce la -0,81°C. Din punct de vedere tehnologic, laptele mastitic se conservă greu (chiar dacă a fost pasteurizat), iar grăsimile au tendința
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
vitamine etc) în urma activității bacteriilor lactice (tab. 19). Digestibilitatea proteinelor din produsele acide este dublă față de cea a laptelui materie primă, datorită următoarelor modificări: * micșorarea dimensiunii proteinelor din laptele materie primă; * creșterea cantității de proteine solubile; * creșterea conținutului de azot neproteic; * creșterea conținutului de aminoacizi liberi; * proteinele lactice stimulează secreția de enzime digestive. Calitatea proteinelor din acido-dietetice depinde de următorii factori: * calitatea proteinelor din materia primă = proteinele native ale laptelui dau un coagul tare, însă, în urma modificărilor din timpul fermentației, coagulul
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
lipidelor; * maturarea finală = se continuă transformările biochimice, dar într-un ritm mult mai redus; se formează aroma (gustul și mirosul) specifică. În urma degradării proteinelor sub acțiunea enzimelor proteolitice, în brânzeturi au loc următoarele modificări: * acumularea de azot solubil proteic și neproteic; * creșterea pH lui brânzei (în funcție de gradul de maturare); * îmbunătățirea consistenței brânzei (devine mai moale și onctuoasă, lăsând impresia că este mai grasă); * creșterea capacității de reținere a apei (prin modificarea structurii fizice a pastei și în special a proteinelor; în
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
f. Aglutinogenii sistemului ABO sunt prezenți în salivă la aproximativ 80% din populație. g. Mucusul este un produs în special de glandele sublinguale și submaxilare; determină vâscozitatea salivei, participă la formarea bolului alimentar și protecția mucoasei bucale; h. Substanțe azotate neproteice: uree, acid uric, creatinină; i. Substanțe neazotate: acid lactic, alcool etilic (în concentrație similară cu cea din sânge; test pentru aprecierea alcoolemiei util în medicina legală). 2.3.2. Mecanismul secreției salivare Mecanismul secretor al ionilor din salivă Un rol
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
o amidă. Se numește așa deoarece se obține din acidul carbonic (sifon), printr-o dublă reacție a acestuia cu amoniacul. Ureea reprezintă forma de excreție a azotului conținut de proteinele care se găsesc în plasma sângelui, alături de alte componente. Azotul neproteic total este azotul care se poate determina după precipitarea proteinelor din plasmă. Metodele de determinare a ureei sunt, fie bazate pe reacția de precipitare (reacția cu xanthidrol), fie colorimetrice: folosind diacetilmonoxina, reactivul Nessler, ureaza, dimetil glioxina sau hipobromitul de sodiu
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
90% din H2O, restul fiind reziduu uscat, din care substanțe organice 9% și substanțe anorganice 1%. Substanțele anorganice din plasmă: cloruri, fosfați, bicarbonați, ioni de sodiu, potasiu, calciu, magneziu, iod, clor. Substanțele organice se împart în substanțe azotate (proteice și neproteice) și substanțe organice neazotate: glucide, lipide și produșii lor de metabolism. Proteinele plasmatice. Concentrația proteinelor din plasma sangvină constituie o constantă fiziologică numită proteinemie. Limitele fiziologice ale proteinemiei sunt 6 și respectiv 8 g%. Nou-născutrul are o proteinemie sub limita
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]