30 matches
-
caracteristici similare cu cele ale antimoniului. Înainte de publicarea rezultatelor privind noul element, Winkler a decis ca elementul să fie numit "neptunium", din moment ce recenta descoperire a planetei Neptun în 1846 a fost anunțată de predicții matematice. Cu toate acestea, numele de "neptuniu" a fost deja stabilit unui alt element (cu toate că nu este adresat elementului ce poartă numele de neptuniu, descoperit în 1940). Ca urmare, Winkler numește noul element "germanium" (din latinescul "Germania") în onoarea țării sale. Argiroditul a fost dovedit empiric a
Germaniu () [Corola-website/Science/304539_a_305868]
-
să fie numit "neptunium", din moment ce recenta descoperire a planetei Neptun în 1846 a fost anunțată de predicții matematice. Cu toate acestea, numele de "neptuniu" a fost deja stabilit unui alt element (cu toate că nu este adresat elementului ce poartă numele de neptuniu, descoperit în 1940). Ca urmare, Winkler numește noul element "germanium" (din latinescul "Germania") în onoarea țării sale. Argiroditul a fost dovedit empiric a avea formula AgGeS. Deoarece acest nou element prezenta anumite similarități cu arsenul și antimoniul, se avea în
Germaniu () [Corola-website/Science/304539_a_305868]
-
în anul următor Seaborg propune numele de "Americiu", după continentul unde a fost produs. Americiul pur este alb-argintiu, lucius, dar în aer uscat, la temperatura camerei, se întunecă și își pierde luciul. Este mai deschis la culoare decât plutoniul sau neptuniul. Americiul este mai maleabil decât neptuniul sau uraniul. Intensitatea emisiei alfa a americiului 241 este de cca. trei ori mai mare decât cea a radiului. În cantități mai mari, americiul 241 emite radiații gama intense care pot duce la probleme
Americiu () [Corola-website/Science/305271_a_306600]
-
de "Americiu", după continentul unde a fost produs. Americiul pur este alb-argintiu, lucius, dar în aer uscat, la temperatura camerei, se întunecă și își pierde luciul. Este mai deschis la culoare decât plutoniul sau neptuniul. Americiul este mai maleabil decât neptuniul sau uraniul. Intensitatea emisiei alfa a americiului 241 este de cca. trei ori mai mare decât cea a radiului. În cantități mai mari, americiul 241 emite radiații gama intense care pot duce la probleme de iradiere pentru cei care manipulează
Americiu () [Corola-website/Science/305271_a_306600]
-
seria actinidelor. A fost numit după orașul Berkeley, din California, locul unde se află "University of California Radiation Laboratory" și unde acesta a fost descoperit în luna decembrie a anului 1949. l a fost a cincilea element transuranian descoperit, după neptuniu, plutoniu, curiu și americiu. Cel mai răspândit izotop al berkeliului, berkeliu-249, este sintetizat în cantități infime în reactoare nucleare, cum sunt cele de la "Oak Ridge National Laboratory" din Tennessee, SUA sau "Research Institute of Atomic Reactors" din Dimitrovgrad, Rusia. Producția
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]