140 matches
-
A fost construită de Marguerite Brunswig Staude, o studentă a celebrului architect Frank Lloyd Wright. A fost finalizată în 1956 și de atunci a rămas pentru Sedona un reper. Se spune că aceasta capelă îi poate mișca și pe cei nereligioși. Capelă a fost construită pe temelia a doua stânci și străjuiește singuratica frumusețile naturale ale zonei în care monoliți de gresie roșie formează fundalul că un orizont. Impresia care te cucerește pe loc este cea născută din frumusețea simplității. Fațadă
ŢINUTUL SOARELUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358641_a_359970]
-
făcut schimburi reciproce, în interes mutual, cu bluesul, jazzul, muzica soul, rock'n roll, rhythm and blues, gospelul alb, hip hop, muzica numită creștin contemporană, în esență un rock soft cu texte religioase. tradițional a fost o alternativă la muzica nereligioasă educată a vremii și la muzica bisericească tradițională din epocă. El a dat acces negrilor la educația religioasă, la care au ajuns printr-o muzică atractivă. Muzica a contribuit și la convertirea în credință și la sporirea puterii de trăire
Gospelul negru () [Corola-blog/BlogPost/338843_a_340172]
-
luni, secretarul personal al lui Tolstoi vorbește în jurnalele sale despre bătrânul înțelept și despre scriitorul care i-a marcat carieră. „Sunt trist. Oamenii din jurul meu îmi par teribil de străini. Nușstiu cum ar trebui să ăă raportez la oamenii nereligioși ai acestei lumi. Poate ar fi mai bine sa ii tratez că pe niște animale: să-i iubesc, ăa-i comăatimesc, dar să nu fac nicio încercare de a intra în relații spirituale cu ei”, scrie Tolstoi. Pornind în căutarea înțelepciunii
Jay Parini: Ultima gară. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339500_a_340829]
-
și analizarea “pe text”, cu argumentele aduse de autor, nu mai este unul hazardat, ci unul îngrijorător de lucid, înspăimântător de realist. Cartea gândită sub forma a 12 discursuri (12 fiind un număr de echilibru, cu multe semnificații religioase și nereligioase: 12 apostoli, 12 triburi ale poporului lui Israel; la vârsta de 12 ani Iisus a mers la Templu; 12 luni ale anului, etc.) este, după cum spune autorul, în prefața ei “mai degrabă o radiografie diagnostic cu toate că are multe dintr-o
ROMÂNIA MOLUSCĂ DE MIRCEA CHELARU, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347888_a_349217]
-
și analizarea “pe text”, cu argumentele aduse de autor, nu mai este unul hazardat, ci unul îngrijorător de lucid, înspăimântător de realist. Cartea gândită sub forma a 12 discursuri (12 fiind un număr de echilibru, cu multe semnificații religioase și nereligioase: 12 apostoli, 12 triburi ale poporului lui Israel; la vârsta de 12 ani Iisus a mers la Templu; 12 luni ale anului, etc.) este, după cum spune autorul, în prefața ei “mai degrabă o radiografie diagnostic cu toate că are multe dintr-o
„ROMÂNIA MOLUSCĂ” DE MIRCEA CHELARU de RĂZVAN DUCAN în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347934_a_349263]
-
ajungem la cel mai înalt ideal creștin, iubirea dușmanilor. Această întâmplare pe care am descris-o a fost ca un preludiu pentru ceea ce a urmat în viața mea mereu am fost probat la acest capitol fie între oameni religioși sau nereligioși însă testul a fost mereu același să nu mă răzbun să înțeleg că răzbunarea este a lui Dumnezeu iar partea mea este să tolerez să iert și să spun adevărul cu iubire. Am fost influențat de gândirea și învățăturile despre
AMINTIRI DIN NOAPTEA VIETII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348452_a_349781]
-
pot să se vindece într-adevăr în biserici atunci când ating sfintele moaște sau obiectele sfințite. Oameni de știință din Sankt Petersburg au dovedit-o și au descoperit și mecanismul „material“ al acestui fenomen dumnezeiesc. S-a afirmat și din perspectivă nereligioasă și științifică: „Rugăciune este un remediu puternic ... Rugăciunea nu numai că reglează toate procesele din organismul uman, ea repară și structura grav afectată a conștiinței“5. Treapta superioară a convorbirii cu Dumnezeu este rugăciunea curată, cea făcută, cum ne învață
CÂTEVA INDICII DESPRE RELIGIE ŞI RELAŢIA SAU RAPORTAREA ACESTEIA LA SĂNĂTATEA OMULUI CONTEMPORAN ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345210_a_346539]
-
în Dumnezeul iubirii îmi dă mie putere să mă vindec de rănile urii10, mâniei, egoismului și de toate păcatele, mă pot curăți ca să mă apropii de Dumnezeul Iubire, Lumină și Desăvârșire. Omul religios cu toate că trăiește în aceași lume cu cei nereligioși, dar el trăiește altfel, căci el are perspectiva veșniciei. Credința în Dumnezeu îmi dă o altă atitudine de viață atât socială cât și familială. Mă comport în societate ca unul ce am convingerea existenței lui Dumnezeu și îmi rânduiesc viața
CÂTEVA INDICII DESPRE RELIGIE ŞI RELAŢIA SAU RAPORTAREA ACESTEIA LA SĂNĂTATEA OMULUI CONTEMPORAN ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345210_a_346539]
-
toate camerele, inclusiv în bucătărie și în dormitor, să țină televizoarele, calculatoarele, tabletele deschise non-stop acasă, precum și telefoanele mobile în funcțiune permanent, și să-și petreacă cât mai mult timp în orice magazin și restaurant din lume care difuzează muzică nereligioasă în mod continuu. Aceasta va păta mințile lor și le va rupe tainica legătură cu Hristos. Umpleți-le mesele din cafenele cu reviste și ziare. Pisați-le mințile prin aceste reviste și ziare, prin televiziune și internet, 24 de ore
ŞEDINŢĂ ÎN IAD de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379261_a_380590]
-
ale timpului, căci Timpul sacru este reversibil, în sensul că este un timp mitic, ontologic „mereu egal cu el însuși, nu se schimbă și nu se încheie“. Acest comportament față de Timp deosebește oamenii între ei, pe cel religios de cel nereligios, primul refuzând să trăiască doar în „prezentul istoric“. TEMELE MUTAȚIEI FANTASTICE 1. Mutația metafizică în spațiu a) transfigurarea edenică a realului, în: Șarpele (1937), este opera în care se realizează o trecerea fără fisură de la real la fantastic. În centrul
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
ca propriile lor dormitoare. Cu toate acestea, au simțit imediat că sînt străini acolo. Mobila era în mare parte aceeași, dar locul fusese transformat cu totul. Fusese adusă o canapea nouă, o bizarerie oribilă de creton, deosebit de nepreoțească și aproape nereligioasă; un asemenea obiect nu stătuse niciodată în biroul vreunui cleric decent care să ocupe o funcție cît de cît însemnată în biserica anglicană. [...] Prietenii noștri l-au găsit pe dr. Proudie așezat pe scaunul bătrînului episcop, foarte arătos în stola
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
mică, ca dovadă faptul că aproximativ 40% dintre subiecți cunosc persoane apropiate care declară că nu cred în Dumnezeu. După cum era de așteptat, lipsa credinței în Dumnezeu este mai frecventă în cercurile de prieteni ale persoanelor tinere, educate și relativ nereligioase; această variație este un argument în favoarea validității indicatorului indirect. Reacția societății în fața scepticismului religios Datele anchetei indică faptul că presiunile opiniei publice asupra persoanelor care nu cred în Dumnezeu se manifestă variabil, în funcție de rolul social al persoanei respective. Astfel, scepticismul
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
să o rescriem acum cu majusculă), care timp de mii de ani a reprezentat „specimenul” minim nu doar al economiei rurale, ci și al civilizației religioase, a devenit acum „specimenul” minim al civilizației consumiste de masă. Biserica, în rigidul (și nereligiosul) său spirit practic și în triumfalistul optimism escatologic (acel Scop care, în mod atât de cumplit, i-a justificat toate mijloacele, de-a lungul istoriei), ignoră această transformare substanțială a Familiei; faptul de care ia notă este același act formal
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
poate fi considerată drept previzibilă și normală. Ci este o ofensă brutală adusă acelei demnități umane care nici măcar nu e luată în considerare. Experiența umană pe care se bazează aceste sentințe în activitatea de examinare a cazurilor este în întregime nereligioasă: pesimismul pragmatismului său e fără limite. Viața interioară a oamenilor este redusă la un simplu calcul și la o mizerabilă rezervă mentală, la care se adaugă, evident, acțiunile, dar în goliciunea lor formală cea mai pură. În al doilea rând
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
elabora noul model uman al consumatorului. Reclama făcută Bisericii era învechită și ineficace, pur verbală; și prea explicită, prea greoi explicită. Un adevărat dezastru în comparație cu publicitatea non-verbală și minunat de ușoară făcută produselor și ideologiei consumiste, cu hedonismul său perfect nereligios (da’ de unde sacrificiu, credință, ascetism, da’ de unde bune sentimente, economie, severitate și decență...). Televiziunea a fost principalul autor al acelui nu la referendum prin intermediul laicizării, chiar și inconștiente, a cetățenilor. Iar acel nu de la referendum nu a dat decât o
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
nu se mai opune la toate acestea. Noua putere nu mai are nici un interes, sau nici o nevoie, să mascheze prin Religii, Idealuri și altele asemenea ceea ce a demascat Marx. Ca niște pui de crescătorie, italienii au absorbit imediat noua ideologie nereligioasă și antisentimentală a puterii, atât este de mare forța de atracție și de convingere a noii calități a vieții pe care puterea o promite și atât este de mare forța instrumentelor de comunicare de care dispune puterea (în special a
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
parte, și „blugii Jesus”, pe de altă parte. Două forme de putere una în fața celeilalte: aici, marea gloată a preoților, soldaților, tradiționaliștilor și călăilor; dincolo, „industriașii” producători de bunuri inutile și marile mase ale consumului, laice și, măcar din prostie, nereligioase. Între „Jesus” de la Vatican și blugii „Jesus” s-a dat o luptă. La Vatican, la apariția acestui produs și a reclamelor sale, s-au făcut auzite proteste. Proteste cărora, de obicei, le urma acțiunea brațului secular ce se îngrijea de
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Scientiștii Creștini, Mahikarii, Shakerii, Duhoborii, Huterienii, Amishii etc. (vezi și David, 1997, 1998; Vernette, 1996). Secularizarea este un concept care se referă la ceea ce este lumesc, nonreligios, ca și la procesul prin care ceea ce este religios se transformă în ceva nereligios, profan. http://www.atei.ro/Text/aa.html. FILENAME \p D:\Carti operare\Revista de psihol organiza nr 1 2005\Surse\Listat\Revista de psihol org 1 2005.doc PAGE 204 EMBED MSGraph.Chart.8 \s EMBED MSGraph.Chart.8 \s Mediu perceput ca ostil Mediu
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
în prezent și temele centrale ale narațiunii. Consider că prima amintire a Sarei reprezintă esența vieții ei actuale și voi încerca să justific această afirmație în cele ce urmează. De-a lungul poveștii, Sara spunea povestea tipică unei femei israelite nereligioase, în viața căreia religia joacă un rol minimal. A activat în cadrul mișcării de tineret, a făcut armata, a învățat o meserie, a locuit singură, separat de părinți și așa mai departe. În orice caz, era evident pentru intervievatoare că Sara
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
Nu ne propunem să arătăm prin ce procese istorice și în urma căror schimbări ale comportamentului spiritual omul modern și-a desacralizat lumea și și-a asumat o existență profană. Ajunge să constatăm că desacralizarea este proprie experienței totale a omului nereligios al societăților moderne, căruia îi este prin urmare din ce în ce mai greu să regăsească dimensiunile existențiale ale omului religios al societăților arhaice. Două moduri de a fi în Lume Vom vedea cât de adâncă este prăpastia care desparte cele două modalități de
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
care caracterizează experiența religioasă a spațiului. Mai există locuri privilegiate, calitativ deosebite de celelalte: ținutul natal, locul primei iubiri, o stradă ori un colț din primul oraș străin văzut în tinerețe. Toate aceste locuri păstrează, chiar pentru omul cel mai nereligios, o calitate excepțională, "unică", pentru că reprezintă "locuri sfinte" ale Universului său privat, ca și cum această ființă nereligioasă ar fi avut revelația unei alte realități decât aceea la care participă prin existența sa de zi cu zi. Iată un exemplu demn de
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
locul primei iubiri, o stradă ori un colț din primul oraș străin văzut în tinerețe. Toate aceste locuri păstrează, chiar pentru omul cel mai nereligios, o calitate excepțională, "unică", pentru că reprezintă "locuri sfinte" ale Universului său privat, ca și cum această ființă nereligioasă ar fi avut revelația unei alte realități decât aceea la care participă prin existența sa de zi cu zi. Iată un exemplu demn de reținut de comportare "criptoreligioasă" a omului profan. Vom mai întîlni și alte dovezi ale acestui mod
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
și de stilurile culturale; iată un truism asupra căruia nu are rost să stăruim. Totuși, ceea ce ne interesează nu este varietatea infinită a experiențelor religioase ale spațiului, ci, dimpotrivă, elementele lor comune, de unitate. Ajunge să confruntăm comportamentul unui om nereligios față de spațiul în care trăiește cu comportamentul omului religios față de spațiul sacru ca să ne dăm seama imediat de deosebirea de structură dintre ele. Dacă ar fi să prezentăm pe scurt rezultatul a ceea ce am arătat până acum, am spune că
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
două feluri de Timp, dintre care cel mai important, Timpul sacru, apare sub forma paradoxală a unui Timp circular, reversibil și recuperabil, un soi de prezent mitic regăsit periodic cu ajutorul riturilor. Acest comportament față de Timp deosebește omul religios de cel nereligios: primul refuză să trăiască doar în ceea ce se numește, în termeni moderni, "prezentul istoric", străduindu-se să ajungă la un Timp sacru care, în unele privințe, ar putea însemna "Veșnicia". Nu este ușor de arătat doar în câteva cuvinte ce
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
doar în ceea ce se numește, în termeni moderni, "prezentul istoric", străduindu-se să ajungă la un Timp sacru care, în unele privințe, ar putea însemna "Veșnicia". Nu este ușor de arătat doar în câteva cuvinte ce înseamnă Timpul pentru omul nereligios al societăților moderne. Nu intenționăm să abordăm filozofiile moderne ale Timpului și nici unele concepte pe care știința contemporană le folosește pentru propriile sale cercetări. Scopul nostru nu este de a compara sisteme ori filozofii, ci comportamente existențiale. Or, ceea ce se
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]