68 matches
-
De moșii mei cu legământul De-a nu-l înstrăina pe bani... Eu nu mi-am mai udat pământul Cu lacrimi și sudoare, să rodească, Ci s-a făcut țărână, l-a luat vântul Și dusu-l-a în țarină neromânească... Eu nu mi-am mai găsit pământul Nici cât o palmă de mormânt parșiv, Ci însumi pumnul de pământ îmi sântu-l Ce-n mine l-am pierdut definitiv! Referință Bibliografică: DOR DE ROMÂNIA MARE / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
DOR DE ROMÂNIA MARE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358039_a_359368]
-
mușc mortal pe cel ce inima mi-a smuls. Nu știu să am temei de rău la bine Încontra celor care contra-mi uneltesc, Dar știu să-l prind pe cel ce-n față-mi vine Luat de valul ucigaș, neromânesc... Referință Bibliografică: Nu știu să am / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1201, Anul IV, 15 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Romeo Tarhon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
NU ŞTIU SĂ AM de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347829_a_349158]
-
o pură afacere de invenție și de combinație, de negustorie de idei și de principii. Din citire de cărți franțuzești și a priori și-a croit în minte o serie de principii demagogice, o idee de stat cosmopolită, neistorică și neromânească, un fel de Americă cel puțin, daca nu de-a dreptul Comuna, și, c-o stăruință vrednică de un scop mai bun, au propagat în curs de douăzeci și cinci de ani tot ce i-a trecut prin minte, indiferent daca stătea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
romînești? Asta însemnează a vorbi 'ntr-aiurea și în dodii și a nu ști ce înțeles au cuvintele. Oare românesc să fie numai ceea ce vă convine d-voastră, numai afacerile Warszawsky, numai contabilitatea Slăniceanu, numai pensia reversibilă, numai pantahuza Brătianu, și neromânesc tot ce nu vă convine? Ba e foarte românesc ceea ce fac țăranii și nici nu poate fi altfel, căci ei sunt, la dreptul vorbind, singurii cari au rămas numai români în această țară; dar pentru asta nu trebuie să fie
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
populațiilor din sate când umblau cu lumânarea după deputăție și după foloasele ei. Tocmai daca n-ar face ceea ce fac, daca n-ar stărui a li se 'mplini făgăduințele nesăbuite ce li s-au făcut am zice c-ar fi neromânesc, căci românul nu-i târziu la minte și nu-l duci de nas numai cu vorbe. "Ale tale dintru ale tale", d-le Rosetti. Știm prea bine că o administrație onestă l-ar aduce pe român la alte gânduri, dar
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
amenințare naturală a străinilor împotriva neamului românesc, înăuntrul înseși ale granițelor statului român" (Vulcănescu, 1991: 26). El vedea necesară o reacție pe două direcții: naționalizarea, respectiv "concentrarea atenției constructive a statului asupra centrelor efectiv românești dinăuntrul țării, cu sacrificarea orașelor neromânești de la graniță" (Vulcănescu, 1991: 26). Imaginea este aceea a unei adevărate lupte pe care am fi putut-o câștiga în anumite condiții. Dacă vremurile ne-ar fi oferit răgazul necesar, prin mișcarea naturală de migrație a populației din jur spre
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
a fost strict dependent de Moscova, avînd În vedere că era secție a Internaționalei Comuniste. Prin program, declarații, atitudini, manifestări, componență, lideri ș.a.m.d., PCdR și-a dovedit caracterul nenațional. Toate acestea au contribuit la construirea imaginii de partid neromânesc pentru formațiunea bolșevică, mai ales Într-o țară În care extrema dreaptă se afirma cu putere. Printre altele, mitul „iudeo-bolșevismului” s-a și constituit atunci, la fel ca În alte țări europene. Partidul a avut un număr redus de membri
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
statul îi obligă pe toți cetățenii să devină clienți ai notarilor și să plătească taxe și onorarii pentru serviciile prestate de aceștia, iar pe de altă parte, permite unui alt ONG - Uniunea Notarilor din România - să limiteze, după străvechiul, dar neromânescul model al breslelor meșteșugărești, numărul birourilor notariale și împiedicând prin lege orice fel de concurență pe piață în acest domeniu. Numărul exemplelor poate fi multiplicat pentru aproape orice fel de activitate care revine micii burghezii. Politicienii erau de asemenea satisfăcuți
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
rubrica de cronică dramatică, pe care o susține Liviu Rebreanu, se comentează mai cu seamă spectacolele bucureștene de la Teatrul Național și Teatrul Modern, discutându-se calitatea pieselor, a interpretării sau a traducerii. Liviu Rebreanu critică transpunerea „cât se poate de neromânească” făcută de H. St. Streitman la piesa Între culise de H. de Rothschild, apreciind însă versiunea lui Ovid Densusianu la Judecătorul din Zalamea de Calderón de la Barca, consideră că farsa Nevasta lui Cerceluș de Petre Locusteanu e „fără pretenții literare
SCENA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289543_a_290872]
-
versuri. Orice ar scrie, limbajul este înflorit. Toată arta sa e o artă a corelării de reprezentări eterogene incomparabile. Uneori stridența aliajelor surprinde chiar și cea mai generoasă receptivitate. Mihail Sebastian denunța „artificializările” din Plante și animale ca „ridicol de neromânești”, „profund dizgrațioase și antiartistice”, exemplele date (luna - „mașină de călcat rufe”, inima - „amazoană pe șaua pieptului”) nefiind cele mai șocante. Prin aglutinări întâmplătoare, uneori și prin lipsa acordurilor gramaticale sau prin formulări eliptice, în numeroase cazuri se obțin imagini precum
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
imitației și a elitismului, încurajarea creației originale, abordarea unei problematici autohtone, într-o „mentalitate țărănească, adică românească, pentru că, vom dovedi aiurea, numai țăranul are o mentalitate specifică, orășenii și clasele de sus au o mentalitate mai mult sau mai puțin neromânească, clasa cultă fiind în genere o parte din Cosmopolis, o mahala a Cosmopolisului european, din punctul de vedere al mentalității ei, nu vorbesc de origine” ( G. Ibrăileanu, Poporanismul, „Curentul nou”, 1906). Tot aici este acuzat sămănătorismul, care idealizează lumea țărănească
POPORANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288959_a_290288]
-
pe care l-am avut elev, să-mi spună că... Că... sunt antisemit, pentru că sunt român? Mama lui de prost-prost! Să admitem: nu-i o probă de... filosemitism, dar fapta rămâne: noi, Învățătorii, am dus, am introdus la sate dansuri neromânești, de la oraș, care, În nici zece ani se jucau la hore, la nunți, la baluri... - Valsul, tangoul? Cadrilul? - Nu numai astea, dar șaerul, dans evreesc...Basarabenii ajunseseră să-l joace, fără să știe al cui este, de unde vine... - La noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
iar la sud cu partea Umbrăreștilor-Răzeși, parte de moșie nespecificată în izvodul de zestre din 1802, oferită probabil mai târziu. Împreună au avut doi copii, un băiat și o fată. Băiatul a fost botezat de bunicul său, Gavril, cu numele neromânesc, „Csinofon”, după cum aflăm din diata unchiului său călugărit, Ioanichie. Fata s-a numit Ruxandra, ambii fiind hărăziți să moștenească pe fratele cel mare al mamei lor. Și Ileana moare tânără. În anul 1813, cu ocazia împărțirii averii rămasă de la Gavril
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
serbarea și să alcătuiască programul cum crede că este mai potrivit cu condițiunile locale. Dacă voește să dea o serbare în localul școalei sau în alt local va proceda astfel. Caracterul serbărei să fie însă patriotic fără a jicni sentimentele populației neromânești cum e de pildă în Transilvania, Banat sau Basarabia [...]"133. Semnificația ceremoniilor executate cu acest prilej era clară tuturor, cel puțin așa cum reiese din argumentarea organizatorilor: "marșurile ce se vor cânta vor trebui să aibă un caracter entuziast, Ziua Eroilor
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de multe ori, evoluția cunoașterii cu modificările limbii. Se poate naște în acest context predispoziția de a accepta noutăți lingvistice neîntemeiate, de a adera, din frivolitate, chiar la aspecte specifice semidocților (precum accentuarea greșită a cuvîn-tului prevedere [prevédere] sau pronunția neromânească [sunt]). Ca factor formativ, conștiința lingvistică se manifestă la nivel individual din direcția socialului, în sensul că integrarea în societate presupune o anumită orientare a factorilor mentali interpretativi și de raportare la sine a realităților naturale și sociale. Limba maternă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
loc afirmase că nu-l poate nega. Iată: „Garda de Fier? Demonii de dreapta, adepți ai ortodoxiei aflați ideologic la antipodul celor pe care i-a denunțat Dostoievski, dar psihologic foarte asemănători” (III, 208). Ba chiar spunând în continuare: „Fenomen neromânesc. Așa se face că șeful G. de F. era slav. Un soi de Hatman” (idem), Cioran încearcă parcă să-și salveze neamul de o astfel de tară. Oricum, își plasează tinerețea sub semnul demonilor dostoievskieni, chit că aceia erau de
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
prin nici una din liniile literaturii sale [...] nu se dovedește fiul lui I. L. Caragiale" din moment ce "în operele lor principale, unul exprimă în ordinea socială nașterea înainte de vreme a burgheziei naționale, iar celălalt destrămarea prin viciu a unei vechi aristocrații mai mult neromânești", Pantazi și Pașadia fiind "desfrînați fără trivialitate și nesățioși la spurcăciune fără a fi vulgari", măsura degradării lor rămînînd seniorială iar dezastrul măreț; în sinteză, I. L. Caragiale este încadrat în obiectiv, schematic, tipizant, clasic iar Mateiu în liric, rămuros, excepționist-romantic
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
fi mai vechi sau de origine străină decît microtoponimele, întrucît sunt consemnate în documente (care le atestă și le asigură perenitatea) și sunt folosite mai frecvent de către autorități, care, fiind în trecutul îndepărtat străine (slave, maghiare, turcești), au impus variantele neromînești (acestea aveau, de altfel, și avantajul individualizării optime, dată fiind opacitatea semantică apela tivă, pentru vorbitorii limbii romîne). Mărturii în acest sens sunt toponimele de tradiție multiplă. Intervenția autorităților în denominarea sau menținerea (impunerea) unora dintre nume trebuie corelată cu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
limba unei populații venite ulterior, ca stăpîn. De altfel, macrotoponimele erau traduse în mod sistematic, pentru a fi „operative“ în limbajul administrației, care nu era romînească. Pe de altă parte, nu puține dintre numele de locuri cu înfățișare „străină“, adică neromînească, puteau fi date și de romîni din apelative de origine slavă, dar funcționale deja în limba romînă la momentul toponimizării. Emil Petrovici stabilește mai multe astfel de categorii: substantive și adjective romînești de origine slavă, care pot prezenta forme morfologice
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Hilel Manoach, D. Pandrav, Nacu, Economu, Dendrino, Pruncu (armean), Zenide, Crătunescu, Vlădescu, Djuvara, Pilidi. Balasan (armean), Ractivanu, Eraclidi, Calerghi, Lazardi, Mavrius, Enciulescu (bulgar; nu știe romînește), Zaharidi, Dancovici, Pencu, Staicovici, Radovici. Nume de proveniență obscură sânt tot pe-atîtea; dar evident neromânești. Nume însă drept românești le poți număra pe degete: Sturza, Fălcoianu, Moroianu, Berindei, Văcărescu, Olănescu, Mirescu, Hârdău, Cornescu, Băicoianu, Bozian, Grădișteanu, Porumbescu, Mîrzescu, Mănescu, Laurian. ["D. N. BASSARABESCU... "] 2264 D. N. Bassarabescu, după ce i-am spus categoric că minte pur
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
demnității, vin din țara cîntecului, din țara bucuriei și a dorului, vin din țara unde se moare cu semnul vieții viitoare pe față. Eu vin din neamul românilor. Este naționalism?! Să se observe că autoarea se cheamă Lâsenco, are nume neromânesc. Dar În Bucovina, țară multietnică, este un fapt curent ca românii să poarte nume de alte origini, după cum nu toți cei ce poartă nume românești sînt români. Apartenența la o colectivitate etnică este condiționată nu biologic, ci spiritual; este un
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
și toți de la RÎm se trag. În economia lucrării sale, ocupîndu-se de cursul anilor din Țara Moldovei, observația despre unitatea rumânilor care se aflau lăcuitori În diverse țări era una de bun simț, care nu cerea argumente; moldovenesc nu Însemna neromânesc. În același secol, logofătul Miron Costin scria De neamul moldovenilor, din ce țară au eșit strămoșii lor, avertizînd chiar din prima frază a predosloviei că gîndul i-a fost să scrie despre Începutul țărilor acestora și neamului moldovenesc și muntenesc
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
din populația teritoriului o formau românii (64,23% după recensămîntul rusesc și Între 65,42% și 73,52% după cel austriac). Dincolo de aceste cifre, menționăm aici aprecierea contelui Hadyk, președintele Consiliului Aulic de Război de la Viena: populația Bucovinei era românească, neromânești fiind cîteva cătune situate În munții dinspre Galiția, locuite de huțuli. Populația Bucovinei nu se compunea Însă numai din români; 28,58% după recensămîntul rusesc și 27,32% după cel austriac erau reprezentate de ruteni, cum erau nimiți ucrainenii sosiți
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
greu, dar nu imposibil. și trebuie să începem cu noi înșine, cu fiecare dintre noi, în propria noastră activitate culturală. Românul nu are însă, din păcate, sensul detaliului și al organizării minuțioase. Dumnezeu se ascunde în detalii. Iată un proverb neromânesc, noi fiind spontani și înclinați, prin definiție, spre minimul efort și improvizație. prevederea calculată și planificarea metodică, a șahului mat la mișcarea, nu sunt, se pare, deloc proprii geniului nostru. Întreg acest contra-efort cultural echivalează printr-o exprimare foarte figurată
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
demnității, vin din țara cîntecului, din țara bucuriei și a dorului, vin din țara unde se moare cu semnul vieții viitoare pe față. Eu vin din neamul românilor. Este naționalism?! Să se observe că autoarea se cheamă Lâsenco, are nume neromânesc. Dar în Bucovina, țară multietnică, este un fapt curent ca românii să poarte nume de alte origini, după cum nu toți cei ce poartă nume românești sînt români. Apartenența la o colectivitate etnică este condiționată nu biologic, ci spiritual; este un
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]