3,439 matches
-
Elisabeta, care a declarat cu responsabilitate batjocoritor-regală că ,românii fac copii doar pentru a umple cu ei orfelinatele"), nu o putem crede pe doamna ministru Monica Macovei când spune la Realitatea Tv (9 iulie), cu o voce de adolescentă cam nesigură în sentimente, la primul ,te iubesc": - "Încrederea populației în Justiție este scăzută..." - Vezi-o pe doamna ministru, îmi zice Haralampy profund impresionat, ce modestă e și cât de dulce-sentimental își maschează ea optimismul nespunând că, de fapt, populația nu mai
"Mari români": Coriolan Haralampy! by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10464_a_11789]
-
cu partea mea din ultima parte. Tu ia rama. Partajul e un joc de domino. De la primul la ultimul obiect, căderea nu mai are dinți. După ce ai mișcat prima piesă, nu știi decât atât: orice om nerăbdător e un om nesigur, e un om terminat, care joacă la cacealma, de unul singur.
Poezii by Miruna Vlada () [Corola-journal/Imaginative/4729_a_6054]
-
varsă în fața mea, complotăm, iar victima comploturilor crește, sparge toate geamurile, debordează, vorbește în limbajele noastre, ne spune poveștile, viețile noastre se întorc epuizate, o viață epuizată e un copil bătut crunt, iar el surîde, și noi complotăm, o producem, nesiguri prin liniști dense, apoase, așa cum e vremea cînd te oglindești într-o mamă, nimicitorul nu mai tace din gură, drumul pînă la inima ta e lung, inima ta e foarte departe, o balerină nebună prin mari încăperi de odinioară *** Pentru
Fragmente cu nimicitorul by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/5753_a_7078]
-
Gheorghe Grigurcu Portret de poet Cîteva sclipiri pe pomeții obrajilor îngemănînd timida delicatețe cu puterea prezenței o șuviță de păr plimbată mereu pe frunte cum o ramură-n vînt o voce ușor nesigură căutînd totuși din cavalerism să-și dea replica un nas resemnat demoralizat cum o piatră potrivită să țină deschisă poarta nimbul menit s-ademenească doxa. Elegie Iată o mișcare bruscă apoi un vînt înalt înalt cît un bloc turn încît
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/6688_a_8013]
-
se treacă așa ca nisipul risipit de vânt, ca fulgii spulberați pe apă? Urmărindu-și zilele până la cea din urmă în care se afla, cu o strălucire mută întipărită pe față, cum se urzeau și se ștergeau așijderea unui joc nesigur de lumini și umbre ușoare înaintea sa, avea sentimentul dureros și neobișnuit, că ele aproape nici nu se întâmplaseră aievea, pe cât de repezi și de pieritoare se dovediseră a fi fost... Trecuse bine de pragul amiezii, când Anghel Furcilă, sătul
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
mărise oferta, dar ea tot nu se lăsa convinsă. Portăreasa îi spusese că e în drepturile ei și că, prin lege, n-o puteau da afară. Dar îi era tare frică să nu se schimbe legea, trăim într-o lume nesigură, și nu se putea ști niciodată. La fel era înspăimântată să n-o ducă la un azil. Familia putea să facă asta, dacă de exemplu ar deveni invalidă, dacă i s-ar întâmpla ceva rău, dacă ar trebui să decidă
O povestire de Teolinda Gersão - Bătrâna by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13147_a_14472]
-
orbirii eliberatoare se întinde asupra priveliștilor: „Nu văd nimic, peștera cerului e stinsă./ Aud cum umblă apa.// M-am aplecat adînc pe rîu și tot nu-l văd:/ e apa doar un strat al întunericului?/ Mă încovoi asemeni unui pod nesigur,/ o, nu pe mine vreau să mă zăresc/ ci rîul însuși” (Celălalt). Abdicînd de la prerogativele-i legate de aspecte și funcționalități precise, eul se dizolvă în „marele”, omnipotentul „Vag”: „Sub semnul marelui Vag, viața mea în noiembrie./ Marele Vag e
Poezia lui Ilie Constantin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13161_a_14486]
-
prea târziu să-i pretindem să se schimbe. Dar nu e prea devreme să cerem, încă și încă o dată, demisia. O lume în care oameni cu profilul moralo-intelectual al d-lui Timofte dețin funcții de răspundere e o lume total nesigură. E o lume a suspiciunii ridicată la nivel de politică de stat și a șantajului ca formă de menținere în funcții a unor cetățeni a căror competență tinde spre zero și a căror calificare morală a coborât demult în subsolurile
Pompierul însetat de medalii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12039_a_13364]
-
cu tertipuri și nu amestecam cerul în treburile mele pămîntești, din underground. Dumnezeu e Dumnezeu, e sus. Dumnezeu mă iubește oricum aș fi. Dar semne nu-mi dă, n-are nici un motiv să se încurce cu fleacuri. Semnele și priceperea nesigură de a le citi sînt problemele oamenilor. (Doar un semn că merg pe făgașul meu. Eu ca eu.) Am început să trag de sticla lui Ciubik, o scenă obișnuită, doi bețivi în mijlocul străzii, mîinile mele sînt mai puternice ca ale
VLADIMIR MAKANIN – Undergroud sau un erou al timpului său by Emil Iordache () [Corola-journal/Journalistic/12591_a_13916]
-
s-a produs în 1960 ", negustorii, meseriașii particulari de atunci erau serviabili, politicoși, comunicativi și plini de voie bună. Cu ei, cu proprietarii casei din Calea Rahovei și cu vecinii urcă din trecut muzica unei epoci în care viața, în pofida vremurilor nesigure și dure, avea un alt tempo, lipsit de agresivitate sau mîrlănie". (p.11) Chiar și în perioada următoare (anii "60) au continuat să activeze în restaurantele bucureștene mulți dintre cei care învățaseră meseria de ospătar în perioada interbelică. Aceștia lucrau
Muzica timpului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12694_a_14019]
-
a rațiunii, căreia afectele se cade a i se subordona): "Răutatea este inseparabilă de prostie. Oricît mi-ar spune cineva că există oameni inteligenți și răi, nu cred. Un om rău nu poate avea decît o inteligență prinsă în ace, nesigură. Tot ce este iubire, tot ce este prietenie - deci tot iubire -, tot ce este valoare umană vine numai din inteligență, și din nimic altceva. Bunătatea nu este accesibilă prostului. Prostul poate să fie fraier, poate să fie un om inofensiv
Glose la Alexandru Paleologu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12851_a_14176]
-
numitele cântece câmpenești, poeziile "lumești" inspirate de viața obișnuită, scrise în afara codurilor, dintr-o pornire lirică sinceră, fără artificii și fără retorică: "Senzația acută a unei senzualități viguroase este accentuată de lipsa de rafinament artistic a textelor, de limba încă nesigură, cu lexic local și cu formulări spontane, stângace, impudice, suculente." Ca și în cazul vocației euristice, un singur text ilustrează vocația ludicului și a divertismentului, misteriosul și anonimul Occisio Gregorii..., un text goliardic în tradiție latină apărut însă foarte târziu
O sistematică a poeziei medievale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12299_a_13624]
-
prea puțin transparent. Cuvîntul căpșunar este un derivat foarte nou, neînregistrat de dicționare; căpșunarul cuprins în dicționarul academic al lui Pușcariu, în 1940 (și reluat de Micul Dicționar Academic, 2001), este de fapt un alt cuvînt, rar și cu sens nesigur: "insectă nedefinită mai îndeaproape". În plus, în titlul citat sensul cuvîntului nu este unul imediat motivat, ci reprezintă o extindere accidentală. Sensul de bază al unui derivat cu sufixul -ar suferă de o anume ambiguitate, pentru că asociază calitatea de agent
"Căpșunar" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12309_a_13634]
-
de perfect/ încât nimeni nu ne poate zări deodată/ și nimeni nu îndrăznește să locuiască pe muchia/ de unde putem fi zăriți amândoi." și iată și primele versuri ale poemului similar în temă Această oglindă: "Între noi doi/ această oglindă moale, nesigură/ astfel înclinată încât/ eu nu mă văd/ și tu nu te vezi/ dar te văd/ și mă vezi,/ ochii ni se întâlnesc/ și ni se încleștează/ în zarea ei argintie." Întregul volum este centrat pe metafora mării agitate ("magnifica blană
Sensul în derivă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12369_a_13694]
-
Este evocată povestea savantului, a ciberneticianului și a receptorului, pe de o parte, și a poetului, pe de altă parte, în care toți ajung, ca păianjenul și prada, pe aceeași pânză. Poezia - literatura în genere - pare o țesătură firavă și nesigură. Nimic mai fals. Pânza păianjenului este foarte rezistentă și aproape invizibilă, precum sunt și subtilele fire ce îi leagă pe îngeri de oameni, pe oamenii de Dumnezeu, pe Dumnezeu de diavol: Acea materie sensibilă și inexistentă ne vorbește prin somn
Poetul în ultimii 25 de ani by Raluca Ciochină () [Corola-journal/Journalistic/11428_a_12753]
-
aerul elevat al intelectualului care trăiește și conștientizează problemele timpului său. Chiar dacă trecută prin filtrul culturii, poezia Suzanei Filip este ancorată în existență și eul producător are o identitate socială deductibilă: femeia celibatară de 30 de ani, sigură intelectual dar nesigură identitar, alienată de simulacrele societății, suportă cu greu convențiile sociale. Televiziunea, profesia și cultura, starea civilă, religia, genul, fiecare dintre acestea alterează percepția unui eu și așa fragil și dezorientat ("masa informă de Ťproblemeť care sunt eu"). Inadaptarea și criza
Femeia la 30 de ani by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11785_a_13110]
-
Daniel Cristea-Enache Fiecare își caută un loc sub soarele literar; e firesc. Dar parcă prea mulți autori ai noștri, nesiguri pe rezonanța operei lor, aduc și introduc în discuție elemente cu totul exterioare, de care se agață pentru a se propulsa. O funcție înaltă, cu putere decizională, o anume prosperitate financiară, o rubrică într-o publicație de mare tiraj: iată
Socialismul sexual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11790_a_13115]
-
care înnobilau proletariatul, fosta clasă conducătoare și veșminte presupus a fi elegante, sexy, la modă. Amalgamul e sufocant și devine încă un strat de înlăturat pentru a ajunge la adevăr. Lumina - de la lanternă, de la niște becuri chioare - e puțină și nesigură: lumea aceasta e un provizorat pândit de sordid. În spectacolul lui Mircea Cornișteanu realul se încarcă de semnificație, povestea devine lentila microscopului pentru a studia lenta corupere a omenescului, dar și ocheanul întors prin care privitorul se identifică cu imaginea
Femei în tranziție by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12858_a_14183]
-
și simplu la noi în țară, ea nu l-ar aștepta pe cutare baron local să renunțe la umbrela politică pentru a-l lua la întrebări. Se vor mulțumi, așadar, mult încercații procurori și judecători locali cu niște biete și nesigure autosuspendări, ca să-i ia la întrebări pe acești suspectabili? Centrul, să nu uităm, nu-i lasă din brațe cîtă vreme nu le retrage, oficial, sprijinul politic. Iar dacă Centrul tace, iar ei doar se autosuspendă, cum să te legi azi
Semnalele viitorului anterior by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12993_a_14318]
-
teroriste. Odată ajunși în țară, aceștia pot scăpa cu ușurință de pieptenele Poliției, fiindcă, după cum se vede tot mai des în ultima vreme, Poliția are alte griji decît să vegheze la siguranța cetățeanului. Iar dacă în SRI sunt și persoane nesigure crește posibilitatea ca această instituție să nu-și facă bine treaba. Cînd ești preocupat să-ți acoperi propriile tale urme, nu prea mai ai timp să-i adulmeci pe alții. Pe de altă parte însă, la adăpostul grijii pentru sporirea
Prudență sau isterie? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13030_a_14355]
-
timpului venit de altundeva! Sunete lovind timpanul, dându-se de-a berbeleacul pe creste, mângâind văzduhul tare al munților; melodioase tunete strunind hotare ´n trecere pe-aici, păsările aerului vă duc departe și clatină la rădăcini anul, stârnind în cerc nesigure planete. Statui de aer, sunete! Iată-ne! O, jubilație a simțurilor! Zi ajunsă pe-o culme iute, contemplată-n uriașa trecere, apoi adusă în față, așa cum ții un strugure copt în palme, minunându-te de formele aromat-curate ale boabelor. Cât
Poezie by Aura Christi () [Corola-journal/Imaginative/9268_a_10593]
-
se mai răzgândească din minut în minut. Atunci mulțimea năvăli năucită să le prindă din mers [...]. Geanta cu umerar lung a Ralucăi zbură în aer și fata țipă și se aruncă nesăbuit să o prindă undeva departe. Învălmășeala o surprinse nesigură pe picioare și o trânti, apoi o copleși cu ropotul încălțărilor. Peste ea se formă în curând un morman de trupuri" (p. 139). Suferă degerături grave, care o vor mutila. Bogații și cosmopoliții Gaspar și Alicia Bodou, cei doi binefăcători
Țara unui romancier by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Imaginative/9290_a_10615]
-
că există o scrisoare înăuntru? - Necenzurată? Există scrisori care abia după 200 de ani ajung la destinație - o parte din ele dispar, oprite de o cenzură invizibilă. Vor depune mărturie despre mizeria cenzorilor. Pe chipul urmăritorului se desenase un surâs nesigur. - Aveți dreptate, a răspuns el. Dar poate generațiile viitoare vor demonstra că destinatarul nu respectase promisiunile făcute. Am tăcut la acest argument în coadă de pește. Mi-am continuat drumul fără să-l mai privesc - el ținea pasul umăr la
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
senzaționaliste s-au amestecat cu amintirile proprii, tot mai confuze. * Cînd Letiția a început să se uite împrejur după o scrumieră ca să-și stingă țigara, obrajii și urechile lui Radu s-au aprins dintr-odată și vocea i-a devenit nesigură: n-ar fi ea de acord să se vadă amîndoi, într-una din zilele următoare, într-un loc mai liniștit, fără priviri străine, care să interpreteze? Privirea lui translucidă, așteptând, neliniștită. Să ne întâlnim, la urma urmei, de ce nu? Poate
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
au fost alungați și pe care unii nu le știu decât din mărturisirile bătrânilor. Șoaptele devin legătura dintre cei care au trăit ororile și au dus povara celor care nu au fost nicăieri doriți și cei care, Într-un prezent nesigur, dar mai Încăpător și mai dornic de a-i asimila, supraviețuiesc. O fac fără Însă a uita, căci ceea ce le conferă identitate și forță e tocmai istoria. Nu istoria personală, ci aceea colectivă. În cazul lor, a armenilor din Cartea
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]