54 matches
-
între Iași și Mihăileni, am întreba cu multă umilință: oare multă vreme au să rămâie neatinse imunitățile CÎNILOR din oraș, cari când izolați, când doi câte doi, când constituiți în mici societăți de voiagiu se bucură de o existență foarte nesupărată și totuși foarte supărătoare pentru conlocuitorii lor bipezi. De aceea, pentru a evita o statistică specific ieșană a cazurilor de idrofobie, credem că nu greșim rugând autoritățile competente a ordona o mai strictă mânuire a măsurilor pentru stârpirea CÎNILOR de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cu tot ce se afirmă pe seama multor conducători ai societății fără să fie chemați la răspundere sau fără să se desmintă afirmațiile, avem deseori impresia unei omogenizări etice între cei din penitenciare și unii dintre aceia care umblă liberi și nesupărați de societate sau conduc uneori destinele societății"144. În ultimii ani ai activității sale de la Iași, C. I. Parhon a elaborat studii de sinteză privind câteva din marile sindroame psihice. Cea mai importantă lucrare din această categorie ni se pare
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
întristează; înțeapă; înțepa; a înveseli; înveseli; jale; jignește; lacrima; leneș; liniștește; a liniști; lume; mod; merci; mereu; minciuni; minte; a mînia; mînios; moft; mofturos; morocănos; mult; mulțumit; necazuri; necăjea; a necăji; necăjire; de nedreptate; neglija; neînțeles; neliniști; nemulțumit; neplăceri; nerăbdător; nesupărat; nevoi; nervozitate; pe nimeni; din nimic; oameni; oamenii; obijdui; a obijdui; obosi; ocărî; a ocărî; a ofensa; ofensare; ofticat; omul; orgoliu; oribil; părinți; părinții; pe; persoane; pisică; a plînge; plîngere; plîns; plînset; posomorî; prietena; priveliște; problemă; profesor; prostie; provoacă; rană
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nestatornică“ și „risipitoare“, cum este descrisă de soț și mahalagii, Maria nu poate avea câștig de cauză, întrucât viitorul și grija copiilor primează. Tribunalul crede că le e mai bine alături de tatăl lor; cât despre zestre rămâne Chițu a fi „nesupărat pentru acele lucruri de zestre“, pierdute de femeie datorită comportamentului ei. Cele două exemple arată implicarea taților în creșterea copiilor mai mult decât am fi tentați să credem. Tribunalul ecleziastic încearcă responsabilizarea ambilor parteneri: emeia păstrează copiii, mai ales în
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
stă mortul în raclă, apoi aruncă racla pe o apă curgătoare. Dumnezeu eliberează Moartea, care se întâlnește cu Ivan și-i spune că no să-l ia repede, ca să vadă cât de grea e bătrânețea. Ivan își trăiește frenetic bătrânețea, nesupărat de Moarte. În afara mijloacelor utilizate în celelalte povești, umorul e sporit prin folosirea unor cuvinte uzuale din limba rusă, devenite populare după contactul cu povestea lui Creangă: poșol na turbinca, vidma; pașor na turbinca, ciorti; harașo-harașo; ți-am făcut conețul
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
de nu s-a gândit la el mai de mult și nu l-a supravegheat. Bologa, român, pe frontul românesc... era la mintea omului!... Dacă n-ar fi venit întîmplarea în ajutorul justiției, criminalul și-ar fi putut continua opera nesupărat de nimeni: ofițer cu decorații, erou... cine să-l bănuiască? Numirea lui în juriul Curții i-a încurcat toate ițele. Cum să condamne el, șeful bandei, tocmai pe complicii săi? Ar fi riscat ca vreunul din acuzați, văzîndu-l în juriu
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
pe ruși în loc, amăgi câteva detașamente din tabără afară și le bătu despărțite. Pe lângă această mai veniră preste ruși foametea și boalele, încît Svetoslav se văzu silit să se-ntoarcă iar dincoace de Balcani. El nu s-ar fi întors nesupărat dacă Bardas n-ar fi fost trimis în Asia Mică să întîmpine o răscoală ce se ivise acolo. Dar țara între Balcani și Dunăre, Bulgaria actuală, rămase totuși în mînile rușilor. Împăratul bizantin, temîndu-se de-a-i avea pururea în atâta
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
noastre chiar în țările învecinate, să nu impunem nimănui limba și instituțiile noastre. Nu exista o Românie transdanubiană, ci o provincie populată mare parte cu elemente străine cari, alipite de țara noastră, trebuie să se simtă, în patria lor străveche, nesupărați întru ale religiei, limbei, dreptului. A face însă din Dobrogea o colonie de netrebnici, în care să trimitem o pletoră de funcționari fără știință de carte și lipsiți de omenie, precum împlusem la rândul ei Basarabia cu tot ce avea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
făcu și armaș mare, o dată cu Cicală, când s-a făcut vistier. Înzestrat cu un suflet răutăcios și neomenos, îndată ce-a ajuns la postul acesta a început a revărsa asupra tuturora veninul răutății sale; nici boier, nici preot nu scăpa nesupărat și nejăfuit de puterea lui. Astfel acești doi venetici, strâns uniți între dânșii și profitând de slăbiciunea unui Domn cu trecut glorios, au știut să curme o viață atât de binecuvântată cum a fost cea începută pe timpul lui Matei Basarab
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
sarmatică gonise pe burgejii germani din vechile lor așezări din orașele polone, în locurile rămase goale intrară evreii, luară asupră-și multe funcțiuni ale unei burgezii naționale care nu s-au putut forma nicicând acolo stăpâniră circulațiunea banilor, rămaseră cam nesupărați în privirea legii și obiceiurilor; dar în schimb cu aceasta erau zi cu zi călcați în picioare de către magnați și de către șleahtă. Nevoind sa blesez, am evitat anume de a trage o concluzie din faptele acestea și am lăsat pe
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
1712 (7220) Nicolae Alexandru Mavrocordat a scutit de dări 35 de poslușnici ai mănăstirii Trei Ierarhi, de la Răchiteni, ținutul Sucevei. Apoi Mihai Racoviță voievod a dat dezlegare la văleat 7224 (1716) ca mănăstirea să țină 20 de poslușnici „înăuntru mănăstirii nesupărați de bir domnesc.” Si încă mulți alți poslușnici și robi țigani. - Ai început să te descurci binișor în hățișul zapiselor și asta mă bucură, cercetătorule. - Nu mă voi umfla în pene, mărite Spirit. Rămân mereu un învățăcel. Intâlnirea cu tine
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
ferit de soarele arzător cu ajutorul unei umbrele. Închipuiți-vă surpriza lui! Surpriză încă și mai mare când fata îi propune să plece cu ea și so ia de soție. Ajung la o casă mare și arătoasă, se căsătoresc și trăiesc nesupărați de nimeni ani de zile. Totul i se oferă fostului tăietor de la sine: mâini nevăzute aștern masa și patul. Dar fata trebuie să se ducă la un moment dat până la părinții ei cu o treabă, și lasă casa pe mâinile
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
subiectiv este puterea ce o are fiecare individ de a pretinde ca facultățile, aptitudinile și puterile sale, care nu sunt îngrădite sau mai exact în limita în care ele nu sunt îngrădite prin lege, să fie nu numai respectate, adică nesupărate de alții sau de societate prin organele sale, ci să fie, atunci când ele s-au tradus în acte de voință creatoare de raporturi cu alții, sprijinite de societate prin organele sale spre a fi duse la îndeplinire efectele raporturilor create
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
Răspunsul cancelariei domnești s- a făcut în urma cercetării înscrisurilor din care rezulta că moșia Dornelor fusese domeniu domnesc, domnul hotărând: „Drept aceia de vremi ce dumnealui logofăt cu bună credință a cumpă rat aciastă moșie, după dreptate o va stăpâni nesupărat, fără a se păgubi întru nimic. Dar lă cuitorii acestor sate dovedindu-se după scrisorile cuprinsă în anafora că au stăpânit moșia aciastă atâția ani și din vreme strămoșilor lor s-au hrănit pe dânsa, după firescul cuvânt acești locuitori
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
de soarele arzător cu ajutorul unei umbrele. Închipuiți-vă surpriza lui! Surpriză încă și mai mare când fata îi propune să plece cu ea și s-o ia de soție. Ajung la o casă mare și arătoasă, se căsătoresc și trăiesc nesupărați de nimeni ani de zile. Totul i se oferă fostului tăietor de la sine: mâini nevăzute aștern masa și patul. Dar fata trebuie să se ducă la un moment dat până la părinții ei cu o treabă, și lasă casa pe mâinile
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
ziarul „Hușul” înfățișa cititorilor o imagine jalnică a orașului. Igiena era neglijată. În piața orașului, unde se afla o hală, erau expuse diferite zarzavaturi, care „stau trântite de vânzători în calea trecătorilor și a tuturor câinilor și porcilor care vagabondează nesupărați de nimeni”. Alături, fusese deschisă așa-zisa pescărie, care era mai mult goală, iar peștele stătea în coșuri pe trotuar. Acel loc ar servi mai bine pentru vânzătorii de legume, iar pescăria ar putea fi mutată în altă parte a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
părea rezolvată: „o mulțime de venituri s-ar crea comunei, iar higiena orașului ar fi alt-fel”. Imaginea tristă era completată de animalele care se deplasau nestingherite pe străzile orașului: „Ca nici un alt oraș din țară în centru orașului se plimbă nesupărați de nimeni turme întregi de câini vagabonzi, iar porcii, pe de altă parte completează garnitura. Este adevărat că simpatisăm toți pentru protecția animalelor, dar credem că fie-care proprietar trebuie să-și strângă animalul acasă la el nu pe stradele orașului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
la morgă. Generalul Antonescu fu prevenit, arătă cea mai vie surprindere și publică un comunicat dezaprobând cele două omoruri și afirmând că autorii vor fi pedepsiți cu moartea în 20 de zile. Ei circulau și azi (29 decembrie) liberi și nesupărați, iar lui Dinu, care se duse să exprime indignarea generală, [Antonescu] îi spuse: „De îi îm pușcam aveam revoluție legionară.“ „Vasăzică ne pot omorî pe toți și sunt garantați de imunitate.“ „Puteți circula în liniște, nu se mai întâmplă nimic
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
a rupt stavilile, nu mai întâmpină piedeci. În fața acestei priveliști impunătoare, oamenii poliției rămaseră încremeniți. Unde ar fi îndrăznit ei să ne atace sau măcar să ne zică un cuvânt, căci praf și pulbere s-ar fi ales de dânșii. Astfel, nesupărați de nimeni, după o oară de joc nebun puturăm să ne ducem cu toții pe la casele noastre bucuroși de izbânda făcută și fiind siguri că caimacanul Vogoride va fi fericit când va auzi în ce mod i-am adresat mulțămirile noastre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
toată țara. O dată, Mihai Sturdza era Domn la curtea domnească și eu Domn aici. El acolo hotărea și eu aici aduceam întru împlinire. El și cu mine am stârpit sămânța haiducilor, de puteai dormi cu pungi de bani în mijlocul drumului, nesupărat de nimene. Ei, acuma mi-au amorțit brațele stând de atâta vreme fără treabă. Ia, dă-mi, cuconașule, un sorocovăț 39 pentru o lulea de tutun. Scosăi punga să-i dau sorocovățul fără nici o vorbă, dar ochiul lui de bandit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
pierdut chiar o parte din Moldova. Rușii încep campania cu o serie de mici victorii. Comandamentul armatei turcești hotărăște să nu apere Dunărea. Deși Dunărea era privită ca un obstacol militar de întâiul ordin, totuși rușii sunt lăsați ca să treacă nesupărați fără ca să piardă un singur om.106 România nu părea chemată ca să joace nici un rol în acest război. Mica ei armată stătea concentrată în retragere, țara întreagă până aproape de Olt era pe mâna rușilor 107; situația noastră nu era deloc
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
comunicat prin care arată că elementele străine de neam și dușmanii intereselor țării noastre au tras focuri de armă contra soldaților germani și români. E o acțiune criminală și trădătoare din partea unor elemente care au fost adăpostite aici șșiț trăiau nesupărați de nimeni. Dușmanul intern În asemenea Împrejurări e mai primejdios decât cel din afară. Nu mai putem Îngădui nici o slăbiciune. Trădătorii trebuiesc eliminați cum se elimină gunoaiele și stârvurile”. Toate ziarele au publicat știri și chiar comentarii despre soarta evreilor
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
stări de lucruri ne-a adus în situația: Toți indivizii care în timpul dominației Sovietice au insultat armata, și-au bătut joc de credința noastră strămoșească, care au slujit N.K.V.D. și au contribuit la deportarea și maltratarea bunilor gospodari, se plimbă nesupărați prin satele și orașele acestui Județ. Au micșorat prestigiul autorităților românești considerându-le în neputință de a lua măsuri contra acestor fel de indivizi. Toți cetățenii, atât de la orașe cât și de la sate, sunt profund indignați de această stare de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
dar este oprit de hatmanul Iablonovski care-i spune că ""acești viteji n-au făcut decât datoria lor, datorie patriotică și vrednică de toată lauda, și că au avut norocirea a câștiga făgăduința marelui Sobiețki că vor fi slobozi și nesupărați"". Regele îi eliberează, le dă câte 50 de zloți la fiecare, în timp ce ""cetatea cu porțile deschise, purtând pe zidurile sale urmele boambelor dușmănești, rămase singură pe culmea înverzită, ca un mare schelet de uriaș"". Poezia ""Cetatea Neamțului"" (1896) a lui
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
Tuturor armenilor cîți sunt așezători aici în orașul Domniei mele în București, și cîți vor fi cu prăvălii de vînd marfă și se vor fi hrănind cu ver ce fel de meșteșug în acest tîrg să fie în pace și nesupărați de fumărit". Și în Țara Românească armenii și-au avut breslele lor. O mărturie găsim în descrierea alaiului de întîmpinare a lui Alexandru Ipsilanti la intrarea în București, la 3 februarie 1775, cînd sunt menționați, printre alții, „cîțiva din breasla
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]