67 matches
-
Dincă, un elev de clasa a XI-a de la Liceul Teoretic „Ion Ghica” din Răcari. Când vorbește, gesticulează mult, de parcă ar vrea să își scoată tot sufletul în față. Cuvintele lui aduc în aer vitalitate, speranță și încredere. Sunt vii, neumbrite încă de compromis și dezamăgire. La vârsta lui, totul este posibil. Povestește că, în urmă cu patru luni, a ajuns în liceul lui un robot, adus de președintele unui club de robotică de succes, Ionuț Panea. Cu robotul acela, cât
Experimentul Răcari pentru România 2020. Priviți ce s-a întâmplat după ce o școală a fost „adoptată” de o companie privată () [Corola-blog/BlogPost/338298_a_339627]
-
de viață senină. Dă-mi mâna iubire, acum! Vreau să dansăm și să uităm, Durerile pământului să traversăm, În noaptea asta, iubire să emanăm. Vreau să privim corăbiile în larg, Când luna ne zâmbește, pe catarg. Stăpână fiind în noaptea neumbrită Pentru o ființă mult preaiubită. GLAS AMĂGIT DE MOARTE Te-am căutat iubite printre morminte, Fără de suflet erai în noaptea grea Aievea, ca într-un vis, tot mai aievea... Și te- am strigat, cu dorurile mele multe, Precum sudorile ce-
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377505_a_378834]
-
ales pentru mine o cale De Miel luminatặ cu lacrimi de sânge, Dar eu am purces că un orb la-ntâmplare Mama și-acum mặ mai plânge. Cand mặ voi odihni de neodihnặ Când voi fi și eu din nou neumbrit Voi ĵnțelege veacul și-l voi ierta Că pe un animal ĵnrặit. Câtặ irosire de destine nu am vặzut Inerția timpului le suspendặ ĵn vise Toți am crezut în caii despiedicați ai dorințelor Iscate de vechi și de noi paradise
EXIL de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382006_a_383335]
-
2015 Toate Articolele Autorului Să vină, abolit, Prezentul Cuvântului, ce-o să se nască, Din grai,cu litere nefaste, Am revenit cu Alfabetul. Și rădăcinile, ce scoase-au fost, Din solul nedreptății lor, Le-am răsădit, pe-un alt ogor, Dar neumbrit și fără adăpost. Noi, Limbă, graiului zidit-am, Din osul, ce se-nalță-n Cer, Și inima pe cruce răstignit-am, Doar versul să se verse în obol de fier. Noi, lacrima muncitei inocențe, În jug, am coborât-o în
ÎN LUPTĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379361_a_380690]
-
m-ai ridicat. Iar mântuirea, Iisus al lumii Împarat, în dar, Tu mi-ai dat. FÂLFÂIND ARIPILE Printre luminile stravezii ale neantului, Ai renăscut din moartea cea de demult, În boarea de vânt te-ai ridicat de la pământ. Fâlfâind aripile neumbrite a unei iubiri stăpânite, De dorul pâmântului, în freamătul gândului, Cuvânt înaripat din înalt prin cer înstelat Renasc la lumină unde-i iubirea divină. SĂ-ȚI FIE DOR Să-ți fie dor, ca vuietului de mare, Cu jale acum, tu
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
de viață senină. Dă-mi mâna iubire, acum! Vreau să dansăm și să uităm, Durerile pământului să traversăm, În noaptea asta, iubire să emanăm. Vreau să privim corăbiile în larg, Când luna ne zâmbește, pe catarg. Stăpână fiind în noaptea neumbrită Pentru o ființă mult preaiubită. -------------------- BOTA, Claudia, artist plastic și poet, născuta la 20 decembrie 1969. Profesor de religie la Școala Gimnazială „Luceafărul" din București. Preocupări artistice: poezia și pictura. Studii: 1984: Școala de Muzică și Arte Plastice-Bacău-Secția Arte plastice
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
melancolică-n grădină,/ de iubire-i prăznuită,/ dănțuind zile-lumină.” Acasă, „de-atâtea ori m-ai căutat,/ când nu-ți eram aproape,/ în vântul toamnei adunat/ nesprijinit de ape./ de-atâtea ori am tresărit,/ pierdută-n sfânta rugă/ un strigăt vine, neumbrit,/ la căpătâi să-mi plângă.”/ de-atâtea ori m-ai legănat/ în cea mai scurtă noapte;/ sărutul ne-a împreunat/ și tot el ne desparte...”. Dacă pe „Coasta de argint”, admirând priveliști unice dominate de „Cuibul liniștit”, autoarea acestor originale
SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347292_a_348621]
-
și te fac una cu nemărginirea. Am construit o punte de legătură între Pământ și divinitate și am format un bulgăre de aștri pe care l-am strâns la piept cu infinită candoare, apoi m-a cuprins admirația subtilă și neumbrita fericire față de noaptea aceea stelară și mi-am etajat în suflet pentru a nu știu câta oară încântarea spațiului ceresc, căci astfel de momente îmi galvanizează ființa și-mi topesc pornirile nevrotice cotidiene plăsmuite aproape instinctiv. Un cer de necuprins
NOAPTEA STELARĂ de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348314_a_349643]
-
leg cu mâna de o stea, În ochii tăi iubito, nu mai există moarte, Într-o lume cu sete preschimbată. Un evantai de clipe mi te leagă, de- a mea soartă, Printre cuvânt și faptă. Te port mereu în suflet neumbrit, Durere, tu te-ai risipit, Luceferi azi ți-am dezgolit, Din părul tău cel despletit, Tu o șuviță mi-ai dăruit. Un zbor, un vis multicolor, azi ne-a reclădit. REFUGIUL Refugiul meu era o evadare, Dintr-o lume așa
POEME DE SUFLET (1) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376521_a_377850]
-
departe cântecul și totuși... cel nevăzut, timpul, timpul trăit, își cânta din tot sufletul, bucuria. * Și încă o vară se desprindea zi după zi, dintre filele calendarului... Era atât de strălucitoare așa cum plutea senină, cu rochia ei de muselină celestă neumbrită de nici un petic de nor! Zina tocmai reușise să se ridice cât era de lungă, toropită de atâta soare, de pe cearceaful întins pe nisip, pe care stătuse până atunci sprijinindu-și fruntea pe palme, până când simțise că o frige toată
NEVĂZUTUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375830_a_377159]
-
atât de departe de soarele ce-mi adastă în gând ai putut să-mi auzi între zgomote aspre vocea tăcută ce șoptea susurând vocea mea clară, distinctă și brava, ce vorbea cu aplomb când câinii lătrau fără rost vocea aceea neumbrita de emoții, inhibiții sau lacrimi pe care eu însămi n-am mai auzit-o de ani care-a fost RECOGNITION To Fiona, with love your poems make sense to me she said în the blând tone of an email message
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de ALEXANDRA BALM în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375104_a_376433]
-
Celui Preaînalt va ajunge la noi, în sufletele noastre, venind de la El și înnoindu-ne trupurile va preface carnea noastră întunecată de răutățile acestei lumi în ceară curată pe care arzând-o noi înșine în noi, vom slăvi pe Cel neumbrit, pe Cel Atoateluminător care ne-a făcut părtași ai luminii Sale. Ca albina să fim deci, adunând lumina și trecând-o în ceară curată, ca să dăm și noi lumina noastră ca o datorie ce o avem Celui de la care am
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
de viață senină. Dă-mi mâna iubire, acum! Vreau să dansăm și să uităm, Durerile pământului să traversăm, În noaptea asta, iubire să emanăm. Vreau să privim corăbiile în larg, Când luna ne zâmbește, pe catarg. Stăpână fiind în noaptea neumbrită Pentru o ființă mult preaiubită. GLAS AMĂGIT DE MOARTE Te-am căutat iubite printre morminte, Fără de suflet erai în noaptea grea Aievea, ca într-un vis, tot mai aievea... Și te- am strigat, cu dorurile mele multe, Precum sudorile ce-
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377690_a_379019]
-
maiestatea morții, înaintea căreia împăratul și ostașul sânt deopotrivă, nu se va afla mână care să se ridice pentru vro învinuire înaintea strălucitoarei amintiri pe care acest muritor o lasă pe pământ. Deci, ușoară-i va fi țărâna și amintirea neumbrită de aripa uitărei!... [ 10 septembrie 1880] ["ÎNTR-UNUL DIN NUMERELE TRECUTE AM CREZUT... "] Într-unul din numerele trecute am crezut de cuviință a insista asupra religiei moștenitorului eventual al tronului. Daca ne întoarcem și acum la cestiunea aceasta e pentru că
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
rozele vieții, care se veștejesc foarte repede, propunerea unei arte de a te bucura pe deplin de un prezent necontaminat de ideea sau frica de moarte, înțelepciunea unei plăceri obținute prin punerea de acord cu lumea în dimensiunea momentului, bucuria neumbrită de niciun nor obținută prin practica purei plăceri de a exista - tot atâtea maxime simple și teribil de eficace pe teren existențial... -8- îmblânzirea morții. Epicurismul se structurează în jurul acestei evidențe: vom muri. Adevăr banal, desigur, dar ocultat de cei mai mulți
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
selectează un model de umbră iar comanda Shadow Settings afișează o bară de unelte prin care se poate muta umbra față de obiect (butoanele Nudge Shadow Up, Nudge Shadow Down, Nudge Shadow Left, Nudge Shadow Right), se poate comuta între umbrit/neumbrit (butonul Shadow On/ Off) și se poate alege o culoare a umbrei prin lista Shadow Color (similară celorlalte unelte de colorare). Formatarea unui obiect desenat se realizează prin: selectat obiectul; utilizăm comanda AutoShape din meniul Format sau comanda Format AutoShape
Microsoft Word. Lecţii de editare by ARIADNA - CRISTINA MAXIMIUC () [Corola-publishinghouse/Science/386_a_574]
-
pe mine și pe Sheba pe bucata de cinci sute și ceva de metri care mai era până la poarta școlii. Ceața de dimineață dispăruse în stilul englezesc tipic și-i făcuse loc unei după-amiezi strălucitoare, înghețate. Pe porțiunile de stradă neumbrite se putea chiar simți soarele încălzindu-ți părul. — Sper că nu te-ai întristat pentru că ai vorbit despre Ben și toate astea, am zis eu. Nu, deloc. Știi, eu mă simt cumva jenată de subiectul ăsta din cauza, știi tu, lucrurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
noi biopsii și după o nuntă pariziană. Am întrebat-o cum s-a îmbrăcat la nuntă, cum a pupat lumea pe sub pălărie, că doar nu era să vâr cuțitu-n rană cu întrebarea despre ultimul rezultat al biopsiei. Mi-o imaginez neumbrită de boală, pășind apăsat pe pământ, ca o femeie deplin conștientă și de inteligența, frumusețea și de farmecul ei. Și mă rog pentru o minune. Ieri am fost la două cursuri, unul la undergraduates și altul la graduates. Toate lumile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Stillowen inventau tot felul de jocuri și de petreceri pentru legiuni de oameni tineri și frumoși. Quakeri și metodiști, pentru care sexul constituia încă un mister al viitorului sau un romantism al prezentului și ale căror vieți se desfășurau încă neumbrite, într-o lume în care nimeni nu credea că va mai exista, vreodată, un al doilea război mondial. Se poate ca asta să fi fost pricina. Pe de altă parte, cele două fete, într-un moment când simțeau cu îngrijorare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Ioan I. Ică Jr., Paul Gherasim, Andrei Pleșu, Cristian Mandeal, Teodor Baconski, Horia-Roman Patapievici și, firește, Mihai Urzică și Iulian Stoicescu - magistrul, respectiv duhovnicul autorului -, afli că „nu îndoiala reprezintă statura duhovnicească constitutivă a lui Toma“, ci, dimpotrivă, „siguranța totală, neumbrită și molipsitoare“, că trei tineri evrei s-au convertit la ortodoxie grație lui Ioan Alexandru (botezați acasă la părintele Ioan Buga), sau că părintele Paisie de la Sihla a prezis cu înfricoșare încă din primăvara lui 1990 că, odată cu căderea comunismului
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
PUȚIN MAI TÂRZIU, ZIARISTUL ÎI MULȚUMEA LUI COTTARD. ― O, nu, spunea celălalt, jovial. Este o plăcere pentru mine să vă fac un serviciu. Și apoi, sunteți ziarist, o să vă revanșați cândva. A treia zi, Rambert și Cottard urcau marile străzi neumbrite care duceau spre partea înaltă a orașului nostru. O parte a cazărmii vămilor fusese transformată în infirmerie și în fața intrării staționau oameni veniți în speranța unei vizite ce nu putea fi autorizată sau în căutarea unor informații care se perimau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
mari sub niște sprâncene arcate cu măiestrie erau întunecoși, dar de o coloare nedescriptibilă. Păreau negri, dar, privind bine sub lungile lor gene, ai fi găsit că sunt de un albastru întunecos, demonic, asemenea unui smarald topit noaptea. Poate că, neumbriți de gene atât de lungi și {EminescuOpVII 295} atât de dese, n-ar fi părut atât de întunecoși, poate că lumina, neoprită de acea mătase brună, ar fi limpezit noaptea voluptoasă a acelor ochi. Aveau albăstrimea transparentă a strugurului negru
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
pp. 14-15. Toate textele din Gramatica Ortodoxiei apar într-o formă modificată și - cu excepția eventualelor greșeli de tipar - definitivă. Volumul n-ar fi apărut fără sprijinul moral și intelectual al profesorului Andrew Louth, cel care mi-a acordat o îndrumare neumbrită de-a lungul fiecărui an de studenție britanică. Eucharisto para poly. De asemenea, fără ospitalitatea lui Douglas H. Knight, verva filozofică a lui Alan Brown, curiozitatea intelectuală a lui Bruce Clark, inspirația duhovnicească a lui Krastu Banev și a familiei
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
rozele vieții, care se veștejesc foarte repede, propunerea unei arte de a te bucura pe deplin de un prezent necontaminat de ideea sau frica de moarte, înțelepciunea unei plăceri obținute prin punerea de acord cu lumea în dimensiunea momentului, bucuria neumbrită de niciun nor obținută prin practicarea purei plăceri de a exista - tot atâtea maxime simple și teribil de eficace pe teren existențial... 8 Îmblânzirea morții. Epicurismul se structurează în jurul acestei evidențe: vom muri. Adevăr banal, desigur, dar ocultat de cei mai mulți
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
abia perceptibil, ca un parfum evanescent: dragostea ei pentru Hector. Hector însuși nu i-a vorbit vreodată cu asprime și o apăra de vorbele dușmănoase ale celor din jurul ei. S-a instituit astfel între ei, fără vorbe, o intimitate care, neumbrită de nici o vină și împrejmuită de suferință, are o adâncime pe care Homer a simțit-o. Iar 64 la mormântul lui Hector l-au plâns, tânguindu-se, cernite: Andromaca, soția lui mult iubită, bătrâna regină Hecabe, mama lui, și această
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]