152 matches
-
29 ianuarie 1787. În acest decret împăratul a prevăzut în mod expres dreptul "grecilor și valahilor neuniți" de a oficia public și nestingherit serviciile religioase specifice în locația din vechea piață "Am Fleischmarkt", așa încât "fiecare creștin din această religiune greacă neunită, de orice națiune sau limbă ar fi, să poată intra fără piedică pentru a-și ține slujbele în ea." În anul 1796 comunitatea parohială a obținut de la împăratul Francisc al II-lea dreptul edificării unui turn pentru biserică. În anul
Biserica Greacă din Viena () [Corola-website/Science/322270_a_323599]
-
Făgăraș și Toader Borza câte 20 florini. Informații despre mănăstirea din Șopteriu avem din anii 1765 -1772, într-o lucrare a lui Augustin Bunea: „Mănăstirea din Șopteriu, în anul 1765, nu avea călugări dar susținea un preot, Popa Mitrea. Sătenii neuniți îi luaseră 30 de stupi și casă”. Într-o statistică din 1760 -1762, aflăm că în Șopteriu erau doi preoți uniți și unul neunit (ortodox), probabil cel de la mănastire și că 90 de familii aveau biserică neunită (ortodoxă). Dintr-un
Biserica de lemn din Șopteriu () [Corola-website/Science/317781_a_319110]
-
Mănăstirea din Șopteriu, în anul 1765, nu avea călugări dar susținea un preot, Popa Mitrea. Sătenii neuniți îi luaseră 30 de stupi și casă”. Într-o statistică din 1760 -1762, aflăm că în Șopteriu erau doi preoți uniți și unul neunit (ortodox), probabil cel de la mănastire și că 90 de familii aveau biserică neunită (ortodoxă). Dintr-un document din 1839 aflăm că în Șopteriu era o biserică greco-catolică. Existau și credincioși reformați, dar ei nu aveau biserică și aparțineau de Uilac
Biserica de lemn din Șopteriu () [Corola-website/Science/317781_a_319110]
-
Popa Mitrea. Sătenii neuniți îi luaseră 30 de stupi și casă”. Într-o statistică din 1760 -1762, aflăm că în Șopteriu erau doi preoți uniți și unul neunit (ortodox), probabil cel de la mănastire și că 90 de familii aveau biserică neunită (ortodoxă). Dintr-un document din 1839 aflăm că în Șopteriu era o biserică greco-catolică. Existau și credincioși reformați, dar ei nu aveau biserică și aparțineau de Uilac (Delureni). În această localitate s-a născut Alexandru Dobra, episcopul Lugojului. Venitul anual
Biserica de lemn din Șopteriu () [Corola-website/Science/317781_a_319110]
-
Transilvania, România. Traducerea :"Zeilor Manes,Cen(sau Cel?) Aug( )P.Anto (?) Bar (5) adus,libert al împăratului, tatălui care a binemeritat a pus monumentul." Cât privește numărul enoriașilor, îl putem afla dintr-o statistică din 1766(Conscripția Eparhii Legii Grecești Neunite în Ardeal la anul 1766-K.Hitchins și I.Beju,Statistică românilor ortodocși din Transilvania din anul 1776, în "Mitropolia Ardealului an XXII,nr.7-9,1977,pag.505-551 )unde găsim numărul creștinilor ortodocși, în Protopopiatul Bălgradului,pentru fiecare localitate.Astfel,localitatea
Feneș, Alba () [Corola-website/Science/300241_a_301570]
-
a construit cu circa 12 ani în urmă,respectiv în anul 1754, numărul enoriașilor se apropia sau chiar depășea cifră de 350 suflete.Deci era normal că vechea bisericuța din lemn să devină neîncăpătoare. De asemenea, în "Conscripția pentru preoții neuniți din Magna Pricipatu Transylvania existentium pro anno 1767" după K.Hitchins și I.Beju,op.cit.,1767, întâlnim numele preotului neunit din Feneș,Petru Balsa(Bălșan?),ca fiind născut în Feneș(locus ubi natus est),precum și locul unde de fapt lucrează
Feneș, Alba () [Corola-website/Science/300241_a_301570]
-
de 350 suflete.Deci era normal că vechea bisericuța din lemn să devină neîncăpătoare. De asemenea, în "Conscripția pentru preoții neuniți din Magna Pricipatu Transylvania existentium pro anno 1767" după K.Hitchins și I.Beju,op.cit.,1767, întâlnim numele preotului neunit din Feneș,Petru Balsa(Bălșan?),ca fiind născut în Feneș(locus ubi natus est),precum și locul unde de fapt lucrează(locus ubi pro fungente parocho confirmatus est). Aceeași situație o întâlnim și pentru al doilea preot neunit din Feneș,Petrus
Feneș, Alba () [Corola-website/Science/300241_a_301570]
-
întâlnim numele preotului neunit din Feneș,Petru Balsa(Bălșan?),ca fiind născut în Feneș(locus ubi natus est),precum și locul unde de fapt lucrează(locus ubi pro fungente parocho confirmatus est). Aceeași situație o întâlnim și pentru al doilea preot neunit din Feneș,Petrus Fenechiu(Fenesiu),la fel născut în Feneș și funcționând tot în această localitate(N.Josan și colaboratorii,op.cit.,pag.104).Considerăm și credem cu certitudine,ca de numele acestor doi preoți poate fi legată construcția bisericii-monument din
Feneș, Alba () [Corola-website/Science/300241_a_301570]
-
Beznea au stăpânit diecie cu mine preot Nicolae Lascovici întru care foarte cu vrednicie au fost la toate slujbele, sîrguitor împlinitor-Dat-am în Bălnaca 2 zile februarie 1839 Nicolae Lascovici paroh în Bălnaca și administrator paroh în Bratca de lege greacă neunită” (ortodoxă). 3.)Cazanie - tipărită în vremea lui Alexandru Scarlat Ghica voievod. -„ Scris-am eu popa Mihai parohul Bălnăcii când au fost foarte mare sușigu un căbel de tentiu cu 8 zloți, de grâu cu 12 și cu 14 zloți. 1806
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
de tentiu cu 8 zloți, de grâu cu 12 și cu 14 zloți. 1806”. 4.) Triodion - tipărită la Blaj, în anul 1771 -„ Această carte ce se cheamă Triod este a satului Bălnaca și au luat pă sama Sfintei biserici celei neunite (ortodoxe) și cine s-ar ispiti să ie de la biserica din Bălnaca să fie afurisit de 318 de sfinți părinți ce au fost la sobor în Niceeia . Dat în Bălnaca 9-le februarie 1825. Lascovici Nicolae lăcuitor în satul Bălnaca
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
Pe peretele dinspre naos se află următoarea pisanie : „Nașterii s-au numit hramul ca să-l păzească tot neamul și s-au zugrăvit prin cheltuiala creștinilor pravoslavnici dintr-acest sat Păușe, în zilele înălțatului și pururea domnului împărat Franțiș ... pravoslavnic arhipăstorie neunită și cinstit protopop Petrovici al Miluanului, și cinstiți preoți Halmagi Teodor, Halmagi Dimitrie. Prin mine umilul zugrav Ioan Pop din Ungurași, anul 1800, iulie 10” (Ungurași este denumirea de atunci a comunei Românași). În anii 1966-1968 biserica de lemn din
Biserica de lemn din Păușa, Sălaj () [Corola-website/Science/309790_a_311119]
-
Leșu sunt menționați doi preoți, Ioan Gălan și George Mâț, cu averile lor personale și cu averea bisericească (fânațe de cinci care de fân). Conscripția din 1733 oferă date prețioase despre statutul preoților, care au fost înscriși ca uniți sau neuniți. Declarația pe care o semnează mitropolitul Atanasie la 7 aprilie 1701, după Nicolae Iorga “cel mai înjositor act public săvârșit până atunci de vreun vlădică românesc”, recunoștea desființarea Mitropoliei Ortodoxe a Transilvaniei și înființarea unei episcopii unite. Ortodocșilor nu li
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
său Johann Simon (Ioan Simeon) reluând după moartea rudei sale afacerile. Mai departe a hotărât testamentar pe prietenii săi strânși, cavalerii de Metaxa și de Zechani noi șefi ai întreprinderii. Ca legat regal grec a plătit, în 1858, extinderea Bisericii Neunite Grecești (Viena 11, Fleischmarkt 13) de asemenea de către arhitectul Hansen printr-un pridvor impresionant. Tot faimosul Hansen a înlocuit, în 1859-1860, vechiul „Palais Șină” cu o cladire nouă (coordonatele, vezi sus). În 1864 Simeon a finanțat după războiul germano-danez repatrierea
Simeon de Sina () [Corola-website/Science/335000_a_336329]
-
bisericile romano-catolică, reformata și românească ard complet. 11 mai 1807 - împăratul Austriei Francisc I vizitează Giula. 29-31 ianuarie 1816 - se produc mari distrugeri în urma inundațiilor, 179 case fiind acoperite de apele revărsate ale Crișului Alb. 1825 - se ridică biserică ortodoxă neunita. 1826 - se decide ridicarea primului spital din oraș, inaugurat însă abia la 1 mai 1846. 1831 - epidemia de holeră ucide 596 persoane. 1843 - inundațiile acoperă 203 case. 1855 - se produce o mare inundație. 25 iunie 1857 - prin vizită împăratului Austriei
Jula () [Corola-website/Science/297723_a_299052]
-
după terminarea construcției. Icoana împărăteasca a lui Iisus era de asemenea datata din același an 1757, marcând efortul făcut de comunitate pentru înzestrarea interioară a lăcașului. Lăcașul a fost consemnat într-o conscripție din anul 1762, în care doi preoți neuniți serveau cele 79 de familii ale satului. El a fost vizitat și binecuvântat în vara anului 1776 de către episcopul unit Grigore Maior, aflat în vizită canonica în comitatele Solnocul de Mijloc, Crasna și Dăbâca. Întreaga comunitate, de 78 de familii
Biserica de lemn din Peceiu () [Corola-website/Science/309981_a_311310]
-
de către generalul Buccow surprinde următoarea situație: la Gostila cele 32 de familii, acum ortodoxe, aveau biserică dar nu aveau niciun preot iar la Țop, cele 35 de familii ortodoxe foloseau singura biserică din sat și erau slujiți de doi preoți neuniți. Începutul secolului XIX aduce pentru credincioșii din Gostila încununarea eforturilor depuse în vederea zidirii unei noi biserici, de această dată de zid, mai cuprinzătoare. Era printre primele biserici de piatră ridicate în satele de prin împrejurimi. Tradiția vânzării bisericii de lemn
Biserica de lemn din Gostila () [Corola-website/Science/312368_a_313697]
-
al XIX-lea. Iconostasul a fost pictat de Efrem Micu, vărul lui Samuil Micu. Biserica Greacă din Viena a fost construită la sfârșitul secolului al XVIII-lea, în timpul domniei lui Iosif al II-lea, pentru "grecii și valahii de religiune neunită" din capitala imperială. Lăcașul a fost renovat și extins la mijlocul secolului al XIX-lea pe cheltuiala baronului Gheorghe Sina, de origine aromână. Palatul Schönbrunn a servit din secolul al XVIII-lea până în 1918 drept reședință de vară a Casei de
Viena () [Corola-website/Science/296758_a_298087]
-
împotriva fascismului dar și a aliaților - casa regală trimitea tinerii italieni să lupte împotriva americanilor și englezilor și în același timp negocia o pace separată cu ei. În ciuda bunelor sale intenții, Maria José a făcut ca familia regală să pară neunită și incapabilă să se plaseze în poziția potrivită pentru rezolvarea problemelor majore ale națiunii. Reputația casei regale a fost și mai mult afectată de episodul „Bridisi” - fuga regelui și a apropiaților lui din Roma la Brindisi, pentru a-și asigura
Proclamarea Republicii Italiene () [Corola-website/Science/311984_a_313313]
-
sunt pluriseriați sau în benzi, mici sau minusculi, uneori cu un rând de canini mari recurbați. Dinții de pe bolta bucală (vomer, palatine) sau de pe limbă prezenți sau absenți, în funcție de specie sau de stadiul de dezvoltare. Fantele branhiale mari, membranele branhiostegale neunite și separate de istm. Raze branhiostegale 6-10 (de obicei 7). Numărul și lungimea branhiospinilor este variabilă în funcție de specie, numărul lor scade odată cu creșterea la unele specii. Oasele operculare, la adulți, sunt netede (dar armate cu trei sau mai mulți spini
Carangide () [Corola-website/Science/330753_a_332082]
-
fălcilor li se trage și numele de "agnatostomi". Coarda dorsală este persistentă (se păstrează în tot timpul vieții), iar segmentația ei este abia indicată, vertebrele nefiind încă individualizate (vertebrele sunt lipsite de corp și reduse adesea la câțiva noduli cartilaginoși, neuniți între ei). Înotătoarele perechi (pectorale și ventrale) la formele actuale lipsesc complet, de asemenea și centurile, acestea din urmă fiind slab indicate numai la formele fosile (ostracodermi). Lipsa înotătoarelor perechi se pare că este primară. Unii ostracodermi aveau după regiunea
Agnate () [Corola-website/Science/307456_a_308785]
-
forma actuală, abia după un secol, în cadrul unei ample renovări; acel șantier, desfăsurat prin 1765, a fost urmat de pictura întregii suprafețe interioare a bârnelor. Pisania păstrată în dulapul-proscomidiar consemnează: „Pomenește Doamne pe robii tăi acești erei popa Petru Popovici, neunit, zugrav erei Ioan, Măte, Ioan Cătană, Solomon, Ursă, Urs.” Autorul acestui valoros ansamblu pictural, grav deteriorat din pricina infiltrațiilor de apă și a fumului, a fost neîntrecutul preot-zugrav Ioan din Deva. Diferit, ușile împărătești și câteva icoane poartă amprenta inconfundabilă a
Biserica de lemn din Târnava () [Corola-website/Science/316270_a_317599]
-
veche, transformată din secolul XVIII în parohie greco-catolică și revenită în 1948 la Biserica Ortodoxă. În statistica generalului Buccow din anul 1762, satul Filea de Jos avea doi preoți, unul ortodox, iar altul unit și sunt menționate 31 de familii neunite, adică ortodoxe, ceea ce demonstrează că satul a trecut treptat la grecocatolicism. Parohia a avut pentru o perioadă de timp ca și filie satul învecinat Filea de Sus. Actualmente parohia este compusă din 140 de credincioși, cu o medie de vârstă
Biserica de lemn din Filea de Jos () [Corola-website/Science/314892_a_316221]
-
obicei dinți caniniformi (în formă de colți) în partea anterioară a fălcii superioare. O pereche de canini în partea anterioară a fălcii inferioare. Falca inferioară este mai lungă decât falca superioară și depășește vârful ei. Fantele branhiale largi, membranele branhiale neunite, separate de istm. Solzii mici, minusculi sau absenți, uneori modificați ("Lepidocybium", "Ruvettus"). Două înotătoare dorsale. În urma celei de-a doua înotătoare dorsale și a înotătoarei anale se află de obicei mai multe înotătoare mici izolate, numite pinule. Prima înotătoare dorsală
Gempilide () [Corola-website/Science/330873_a_332202]
-
singură biserică. În 1750, în conscripția făcută de către Petru Pavel Aron este precizat faptul că satul are o singură biserică, doi preoți și un cantor. Statistica românilor ardeleni întocmită între 1760-1762 de către generalul Buccow surprinde următoarea situație: o singură biserică - neunită, cu 147 familii neunite. La acel moment satul nu avea nici un preot. Politica prouniație dusă de către autoritățile imperiale austriece trebuie să fi avut câștig de cauză în Vima Mare dacă doar peste un an, în 1763 erau două biserici, cea
Biserica de lemn din Măleni () [Corola-website/Science/324646_a_325975]
-
în conscripția făcută de către Petru Pavel Aron este precizat faptul că satul are o singură biserică, doi preoți și un cantor. Statistica românilor ardeleni întocmită între 1760-1762 de către generalul Buccow surprinde următoarea situație: o singură biserică - neunită, cu 147 familii neunite. La acel moment satul nu avea nici un preot. Politica prouniație dusă de către autoritățile imperiale austriece trebuie să fi avut câștig de cauză în Vima Mare dacă doar peste un an, în 1763 erau două biserici, cea de-a doua fiind
Biserica de lemn din Măleni () [Corola-website/Science/324646_a_325975]