152 matches
-
e mereu nesigură” - scrie David Prodan surprinzând cât se poate de corect realitatea acestei crize a conștiințelor. Masele populare continuă rezistența. Stăruie o adevărată confuzie. Cât timp nu li se atinge ritul, țăranii nu prea fac deosebirea între unit și neunit; cei mai mulți poate nici nu sunt lămuriți căreia dintre cele două confesiuni îi aparțin. La aceasta contribuie, desigur, și preoții lor, care nu totdeauna își mărturisesc și credincioșilor apartenența. Adesea nici ei nu sunt deplini deciși, stăruie și printre ei nesiguranța
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
răspundea unui deziderat major al epocii, continuând spiritul iluminist al Școlii Ardelene - educarea poporului, ameliorarea relațiilor dintre oameni. Mai modeste sunt cele câteva texte originale ale lui B., între care poemul omagial Gratulație întru cinstea preasfințitului domn Vasile Moga, episcopul neunit în M. Prințipat al Ardealului (1811), câteva poezii cu subiect erotic, o povestire, sentințe și șarade. În prefețe și în articole, el s-a arătat preocupat de unele chestiuni de teorie literară, făcând, după surse germane, unele comentarii despre fabulă
BARAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285616_a_286945]
-
moralicesc”, „scopos” care apărea ca un criteriu important și în judecarea raportului dintre artă și realitate. SCRIERI: Istorie despre Arghir cel frumos și despre Elena cea frumoasă și pustiită crăiasă, Sibiu, 1801; Gratulație întru cinstea preasfințitului domn Vasile Moga, episcopul neunit în M. Prințipat al Ardealului, Brașov, 1811; Cei trei frați gheboși sau Trei bărbați și o muiare, Brașov, 1843. Traduceri: Flavius Josephus, Risipirea cea de pre urmă a Ierusalimului, București, 1821; O mie și una de nopți. Istorii arabicești sau
BARAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285616_a_286945]
-
cu slab; rom. a lăuda cu a slăvi, a lua cu a eleva. Fără fonetizarea spiritului asupru sunt rom. lume, vgr. laos „populație, mulțime, trib”, sl. lĭudi „oameni”, germ. Leute „lume, slugi”, lat. liberi „copii”. Ridicarea cuvântului slav „liber, slobod, neunit” la sensul de nume de populație și constituirea opoziției vlah - slav a fost determinată de răspândirea prin latinitate a creștinismului, care se proiecta asupra întregului spațiu tracic. Dar instituirea cultului creștin pe întreg acest spațiu a fost subminată de împărțirea
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
de cap acestor legiuni de funcționari"59. Scrutată de cinicul Donald Reginald Godstone, prieten al exilaților, UNESCO, instituție al cărei angajat se afla, și-ar merita numele de "UNESCOPROSTIA"60, iar descifrarea inițialelor ar fi mai adecvată prin: "Dezorganizarea Națiunilor Neunite Împotriva Educației, Științei și Culturii"61. Interesant este că indignarea acestui lord față de "UNESCOPROȘTI" și "UNESCOPROSTIILE" lor se exprimă prin recursul la metafora rinocerilor: "Pe dată ce Picasso s-a ouat cu panoul său gigantic [e vorba de tabloul intitulat
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
care se recunoștea, după mai bine de o jumătate de secol, existența și statul legal al Bisericii Ortodoxe. Pe plan identitar, aceste evenimente s-au repercutat în bifurcarea confesională a conștiinței naționale a românilor transilvăneni, scindați acum în uniți și neuniți. Programul masiv de reforme implementat de împăratul Iosif al II-lea a zguduit din temelii ordinea consacrată a sistemului politic transilvănean. În efortul său de omogenizare culturală și administrativă a imperiului în vederea instituirii unei "națiuni de stat" unice, Iosif al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
utilitate de stat. Înnoirile reformatismului iosefin s-au întipărit și asupra evoluției conștiinței naționale a românilor transilvăneni. Sub efectul politicilor raționaliste, inspirate din luminism, conștiința de sine românească preia o turnură laicizantă (Blaga, 1995, p. 78). Elita românească, unită și neunită, strâng rândurile confesionale în jurul unui front unitar al națiunii române categorie ale cărei granițe se fixează acum pentru a cuprinde românitatea în întregul ei, dincolo de diviziunile confesionale. Această fuzionare a celor două confesiuni în categoria singulară a națiunii române este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a repercutat negativ asupra unității românilor ardeleni, până atunci organizați în propria lor biserică națională (ortodoxă), ducând la o schismă a românității: "Un alt rău a ieșit acum din această unire cu Papa: desbinarea Românilor în două tabere: uniți și neuniți, care avea să aducă vrajbă și neînțelegeri între dânșii" (Constantinescu, 1928, p. 235). Condamnarea unirii cu Roma, în ciuda faptului că aceasta a reprezentat declicul luptei de emancipare națională, simbolizează triumful formulei ortodoxiste a naționalismului în perioada interbelică. Spiritualitatea. Dualitatea discursivă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și inculți, deoarece nimeni nu a fost preocupat de Îmbunătățirea situației lor”. Acest lucru era valabil, de altfel, și pentru iobagii maghiari din Transilvania. Românii puteau deține funcții doar dacă treceau la religia greco-catolică. Dar mai rămâneau „600.000 de neuniți, care nu puteau beneficia de avantajele cetățeniei” (polgáriélet = viață civilă). Ca atare, ei sperau să Îndrepte această „anomalie” prin recunoașterea lor ca a patra națiune a Transilvaniei. La Începutul revoluției, când maghiarii vor pune problema unirii Transilvaniei cu Ungaria, românii
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și 61. footnote>, trebuie privite cu multă circumspecție și judecate din perspectivă istorică, locală, și nu de pe malurile Dunării vieneze. În ce privește religia, Splény a sesizat cu precizie locul și rolul religiei ortodoxe în viața poporului: „...ei aparțin cu toții religiei grecești neunite și, deși nici popii nu au aproape nici o cunoștință despre deosebirile dintre religii, ei sunt atât de fanatici în religia lor, încât abia de-i consideră pe ceilalți creștini, mai ales pe catolici, mai buni decât evreii și păgânii”<footnote
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
culturei sale, ori luminărei altei nații, lămurit arată că se află Încă și acum În vechea varvarie și greu păcătuiește Împotriva naturei, mamei tuturor. Depășind nivelul deșteptării mîndriei naționale, Școala Ardeleană reclama drepturi social politice pentru românii ardeleni, uniți și neuniți, În numele egalității de la Dumnezeu a oamenilor, indiferent de apartenența la o anumită nație. Caracterul național și umanist-iluminist al acestei mișcări este În afară de orice Îndoială. Considerînd secolul al XVIII-lea primul secol al naționalismului românesc ardelean, Zoltan I. Toht Înțelege prin
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
asupra răspunsului dumisale rețensentului din Viena la Animadversiile asupra Rețensiei Istoriei pentru începutul românilor în Dachia, în Idem, Scrieri, II, București, 1976, p.241-242. footnote> . Depășind nivelul deșteptării mîndriei naționale, Școala Ardeleană reclama drepturi social-politice pentru românii ardeleni, uniți și neuniți, în numele egalității de la Dumnezeu a oamenilor, indiferent de apartenența la o anumită nație. De aceste drepturi depindea și accesul lor la cultură, condiție a desăvîrșirii umane. Caracterul național și umanist-iluminist al acestei mișcări este în afară de orice îndoială. Considerînd secolul
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
care se recunoștea, după mai bine de o jumătate de secol, existența și statul legal al Bisericii Ortodoxe. Pe plan identitar, aceste evenimente s-au repercutat în bifurcarea confesională a conștiinței naționale a românilor transilvăneni, scindați acum în uniți și neuniți. Programul masiv de reforme implementat de împăratul Iosif al II-lea a zguduit din temelii ordinea consacrată a sistemului politic transilvănean. În efortul său de omogenizare culturală și administrativă a imperiului în vederea instituirii unei "națiuni de stat" unice, Iosif al
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
utilitate de stat. Înnoirile reformatismului iosefin s-au întipărit și asupra evoluției conștiinței naționale a românilor transilvăneni. Sub efectul politicilor raționaliste, inspirate din luminism, conștiința de sine românească preia o turnură laicizantă (Blaga, 1995, p. 78). Elita românească, unită și neunită, strâng rândurile confesionale în jurul unui front unitar al națiunii române - categorie ale cărei granițe se fixează acum pentru a cuprinde românitatea în întregul ei, dincolo de diviziunile confesionale. Această fuzionare a celor două confesiuni în categoria singulară a națiunii române este
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a repercutat negativ asupra unității românilor ardeleni, până atunci organizați în propria lor biserică națională (ortodoxă), ducând la o schismă a românității: "Un alt rău a ieșit acum din această unire cu Papa: desbinarea Românilor în două tabere: uniți și neuniți, care avea să aducă vrajbă și neînțelegeri între dânșii" (Constantinescu, 1928, p. 235). Condamnarea unirii cu Roma, în ciuda faptului că aceasta a reprezentat declicul luptei de emancipare națională, simbolizează triumful formulei ortodoxiste a naționalismului în perioada interbelică. Spiritualitatea. Dualitatea discursivă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
tradus în română manualul lui Johann Ignatz Felbiger, Handbuch für Schulmeister und Lehrer, din care prima parte a văzut lumina tiparului în noiembrie 1785, la tipograful oficial al Curții, Kurzböck, cu titlul: Carte trebuincioasă pentru dascălii școalelor de jos românești neunite în Chiesaro-Crăieștii țări de moștenire, iar cea de-a doua parte va apărea în primăvara anului 1786, în aceeași tipografie din Viena. Costurile editării catehismelor și a primei părți a traducerii românești a manualului pentru directori și învățători s-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
de scris, citit și socotit, destinate mai ales copiilor din mediul rural, urmau să se înființeze din veniturile Fondului religios, pe măsură ce mijloacele permiteau, în fiecare comună cu parohie. Manualele necesare, precum Catehisul mic sau scurtă pravoslavnică mărturisire a legii grecești neunite pentru treaba pruncilor celor neuniți rumănești, redactat de sinodul greco-neunit de la Karlowitz în anul 1774 și apărută la Kurzböck în 1785, Cartea de citire (apărută la Viena în 1777), Ducerea de mână către aritmetică (Viena, 1785), ca și Cartea trebuincioasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
destinate mai ales copiilor din mediul rural, urmau să se înființeze din veniturile Fondului religios, pe măsură ce mijloacele permiteau, în fiecare comună cu parohie. Manualele necesare, precum Catehisul mic sau scurtă pravoslavnică mărturisire a legii grecești neunite pentru treaba pruncilor celor neuniți rumănești, redactat de sinodul greco-neunit de la Karlowitz în anul 1774 și apărută la Kurzböck în 1785, Cartea de citire (apărută la Viena în 1777), Ducerea de mână către aritmetică (Viena, 1785), ca și Cartea trebuincioasă pentru dascăli (Viena, 1785-1786), editate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
a marmită sub presiune, gata să explodeze sub apărarea sacrului. La fel ca și mine, de bucuria, emoția și satisfacția de a fi prezent aici, unde simt instinctiv că bate inima spirituală a României și, de ce nu, a Europei noastre neunite. Așa simt, așa scriu. Cu orice risc. 10 octombrie 2010. Prima parte a zilei Studenți Erasmus versus pelerini. Racla Sfintei Parascheva este scoasă afară din Catedrală și depusă sub baldachin. Marea busculadă. Pelerinul „tradițional” este vânat de televiziuni. Un puzzle
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
sârbii din Banat și grecii din Principate, situație vădită de-a lungul timpului prin numeroase campanii de calomnii, ură și chiar răscoale cu scopul de a împiedica această unire. Rezultatul acestor frământări a fost dezbinarea bisericii ardelene în Unită și Neunită. Dincolo de aceste neajunsuri Unirea cu Roma este considerată de Paulescu ca un strălucit act național, mai ales prin urmările sale. Și într-adevăr Biserica unită nu s-a întors de la ortodoxism ci de la calvinism, ce reprezenta, la acea vreme, calea
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
vamă este aceea a magiei: vrăji, amestec de otrăvuri, farmece, invocația demonilor, spiritism, etc... A șaisprezecea vamă este aceea a necurăției și a tot ce se raportă la acest păcat: gînduri scîrboase, dorinți și acte necurate, iubire trupească a persoanelor neunite prin căsătorie legitimă, priviri la lucruri necurate, priviri voluptoase, pipăiri necurate... A șaptesprezecea vamă este aceea a adulterului: necredința în căsătorie, căderea în păcat a persoanelor consfințite lui Dumnezeu... A optsprezecea vamă este aceea a păcatului sodomiei: pasiuni contra naturii
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Drept urmare, autorul a fost imediat expulzat în R.F.G. Mai multe detalii nu cunoaștem. Dar pentru ceea ce urmărim în acest articol este de ajuns. Nu înainte însă de a reține că autorul se declară nemulțumit în final și de această diasporă neunită, care n-a cunoscut niciodată teroarea totalitară; neautorizată deci moral să dea lecții (p. 295). Una din explicațiile marginalizării care înconjoară numele lui Constantin Dumitrescu (pe care nu-l cunoaștem personal) s-ar putea să fie tocmai această independență de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
La 2 noiembrie 1776, Maria Tereza emitea un Patent școlar (Schulpatent) prin care aduceau noi precizări referitoare la școlile primare din comunele bănățene locuite de ortodocși. În fiecare așezare locuitorii de rit ortodox trebuia ,,să aibă o școală a lor neunită primară, pentru învățarea tinerimii lor” școlile necorespunzătoare urmau să fie reparate, acolo unde lipsesc să fie construite, iar aceasta rămânea ca obligație în sarcina comunelor. Astfel, prima Școală poporală-ortodoxă din Bocșa datează din 1776, fiind ridicată la Bocșa Română prin
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de lipsă și folositoare măiestrii și între românii noștri introduce.” În spiritul Școlii ardelene, Țichindeal a militat pentru ideea unității de neam și limbă, deasupra oricărei despărțiri confesionale: Să fim toți una; nu e nici grec sau român unit sau neunit, una trebuie să fie mărita națiune românească”, iar chemarea imperativă pentru luminarea minții prin cultură el nu a adresat-o doar românilor bănățeni sau ardeleni, ci tuturor românilor: ,, Mintea, mărită națiune daco-românească în Banat, în Țara Românescă, în Moldova, în
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
ceva notorietate, am auzit că Varujan Vosganian strângea oameni pentru o formațiune politică nouă. Era acest curent de opinie, cum e și azi, că opozi‑ ția nu ne reprezintă. Și deci să facem o alternativă inte‑ gral nouă, dar necomunistă, neunită nici cu oamenii lui Roman. Foarte mulți intelectuali fuseseră tentați, că intelectualii nu se omorau după partidele istorice și nici nu s-au înscris în ele. Nici partidele astea n-am auzit să fi deschis ele ușa și să fi
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]