2,347 matches
-
soluționare în primă instanță a tuturor cererilor referitoare la înregistrările în registrele de stare civilă, date de lege în competența instanțelor judecătorești, indiferent de scopul lor (înregistrare, anulare, modificare, completare sau rectificare); cu toate acestea, practica a continuat să fie neunitară, întrucât, inclusiv în procese începute după acest moment, au fost pronunțate hotărâri judecătorești definitive ce reflectă orientările divergente conturate sub imperiul redactării anterioare a articolului din Codul de procedură civilă. ... 42. Chiar dacă, prin art. 100 alin. (4) teza a
DECIZIA nr. 28 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251238]
-
și în redactarea ulterioară), art. 100 alin. (2) și (4) din Codul civil, art. 2 alin. (1) lit. c), f) și i) și alin. (2) și art. 5 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 a creat practica judiciară neunitară, oglindită în hotărârile judecătorești definitive anexate memoriului de recurs, care reflectă cele două orientări jurisprudențiale anterior enunțate. ... 58. Prin urmare, sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a recursului în interesul legii. ... ... VIII. II. Analiza fondului recursului în interesul legii 59. Așa
DECIZIA nr. 28 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251238]
-
în procesul soluționării cauzelor cu care a fost învestită, iar împotriva hotărârii judecătorești, partea interesată poate exercita o cale de atac, în condițiile legii, soluționarea acesteia revenind instanței de control judiciar. În cazul în care practica judiciară vădește o interpretare neunitară, Constituția, prin art. 126 alin. (3), atribuie Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar nu Curții Constituționale, competența de a stabili interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești. În consecință, Curtea constată că, astfel cum a
DECIZIA nr. 807 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251398]
-
a depășit atribuțiile, încercând să adauge la o decizie a Curții Constituționale, limitând astfel accesul liber la justiție. Controlul instanței supreme trebuie să se limiteze la textele de lege pe care trebuie să le interpreteze atunci când există o practică neunitară, și nu să se extindă și asupra unei decizii a Curții Constituționale. Însă dispozițiile art. 521 alin. (3) și (4) și ale art. 518 din Codul de procedură civilă recunosc puterea de interpretare a Înaltei Curți de Casație și Justiție
DECIZIA nr. 324 din 18 mai 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251484]
-
la motivarea hotărârii sau autoritatea de lucru judecat. Este adevărat că recursul în interesul legii este un alt element al mecanismului de interpretare și aplicare unitară a legii, însă acesta se aplică numai în cazul în care există o jurisprudență neunitară și acoperă situațiile pentru viitor, nefiind un remediu direct, nemijlocit al persoanei pentru revenirea la starea de legalitate în cazul concret dedus judecății. Întrucât recursul se soluționează de Înalta Curte de Casație și Justiție și, în cazurile anume prevăzute de
DECIZIA nr. 608 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255681]
-
judecată, în condițiile în care actul de justiție trebuie efectuat exclusiv de instanțele de judecată. Nu se justifică necesitatea cererii de eliberare a despăgubirii în condițiile în care există deja o hotărâre judecătorească executorie. Precizează faptul că există o practică neunitară a instanțelor de judecată în ceea ce privește interpretarea art. 19 alin. (11) din Legea nr. 255/2010. ... 5. Într-o primă interpretare, textul legal criticat vizează doar situația în care trebuie executată de bunăvoie obligația de plată a sumei de
DECIZIA nr. 664 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255705]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, poate fi pusă în discuție instituția întreruperii prescripției răspunderii penale, discuție care ar fi de natură să aibă implicații asupra unui număr mare de dosare și care ar putea determina aplicarea în mod neunitar a instituției întreruperii prescripției răspunderii penale ca urmare a suspendării dispozițiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, toate acestea având un impact semnificativ în planul bunei desfășurări a activităților judiciare cu respectarea tuturor garanțiilor procedurale, a drepturilor și libertăților
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 71 din 30 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255795]
-
materie, argumentul că cerința noutății consacrată de art. 519 din același cod trebuie privită ca unul dintre elementele de diferențiere între cele două mecanisme de unificare a practicii: dacă recursul în interesul legii are menirea de a înlătura o practică neunitară deja intervenită în rândul instanțelor judecătorești (control a posteriori), hotărârea preliminară are ca scop preîntâmpinarea apariției unei astfel de practici (control apriori)“. ... 49. Procedând la o analiză comparativă a sesizării de față în raport cu cea care a constituit obiect
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
spețe. ... 59. Or, astfel cum rezultă din interpretarea dispozițiilor art. 514 din Codul de procedură civilă, obiectul sesizării cu un recurs în interesul legii nu poate privi decât o problemă de drept care a fost interpretată și aplicată în mod neunitar, așadar soluționată în mod diferit de către instanțele judecătorești; în acest sens sunt și considerentele Deciziei nr. 5 din 20 ianuarie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, pronunțată în Dosarul nr.
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
Sub acest aspect, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că „premisele recursului în interesul legii sunt acelea că o dispoziție legală conține reglementări îndoielnice, lacunare ori neclare, necesar a fi lămurite sub aspectul interpretării, pentru înlăturarea unei aplicări neunitare a acesteia. Per a contrario, nu sunt asigurate aceste premise dacă textul de lege atacat presupune doar modalitatea în care, stabilind circumstanțele unei cauze - atribut exclusiv al instanței sesizate cu litigiul - instanțele realizează aplicarea unei dispoziții legale, dispoziție care are
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
la motivarea hotărârii sau autoritatea de lucru judecat. Este adevărat că recursul în interesul legii este un alt element al mecanismului de interpretare și aplicare unitară a legii, însă acesta se aplică numai în cazul în care există o jurisprudență neunitară și acoperă situațiile pentru viitor, nefiind un remediu direct, nemijlocit al persoanei pentru revenirea la starea de legalitate în cazul concret dedus judecății. ... 12. Astfel, dispozițiile legale criticate creează o evidentă discriminare cu privire la exercitarea căii de atac a
DECIZIA nr. 607 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255696]
-
legătură cu interpretarea vreunor dispoziții legale neclare sau imprecise ori în ce privește determinarea și aplicarea corectă a principiilor care guvernează aplicarea legii în timp“. ... 57. Cu referire la critica raportată la pretinsa discriminare a autorilor excepției generată de practica neunitară a instanțelor judecătorești, Curtea constată că, în fapt, aceasta ridică problema unei eventuale aplicări discriminatorii a unei norme de drept primar și nu de constituționalitate a înseși normei de drept primar. Or, potrivit art. 142-146 din Constituție, care delimitează competențele
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
judecătorești, în exercitarea atribuției constituționale de înfăptuire a justiției, nu sunt obligate, în mod formal, să se supună unor decizii judiciare anterior pronunțate cu privire la situații identice sau asemănătoare. În situația în care se constată existența unei practici judiciare neunitare revine instanței supreme rolul de a o unifica. În sfârșit, Curtea reține că puterea de lucru judecat nu are semnificația obligativității precedentului judiciar față de instanțe, nerecunoscut în sistemul juridic din România. Faptul că Înalta Curte de Casație și Justiție
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
una predictibilă (Decizia nr. 10 din 4 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016, paragrafele 34 și 36), iar premisele declanșării acestei proceduri constau în iminenta apariție a unei practici judiciare neunitare (Decizia nr. 79 din 12 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 117 din 14 februarie 2019, paragrafele 90-91) și în potențialul chestiunii de drept de a suscita interpretări diferite, fie ele doar prefigurate sau deja
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
sau deja afirmate (Decizia nr. 32 din 30 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 26 iunie 2020, paragraful 47). ... 35. În cauză, cel puțin aparent, există riscul iminent al apariției unei practici judiciare neunitare, întrucât ne aflăm în prezența a două orientări jurisprudențiale divergente, și anume: pe de o parte, Sentința civilă nr. 59 din 14 iulie 2021 a Curții de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal (prezentată la pct. II lit.
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
precum și în viitorul apropiat, instanțele se vor confrunta cu litigii în care se va ridica aceeași problemă de drept, existând, așa cum s-a arătat anterior, riscul apariției unor divergențe de jurisprudență. ... 38. De altfel, riscul apariției unei jurisprudențe neunitare, reliefată deja în paragraful 35 din prezenta decizie, rezultă implicit chiar din soluția și considerentele de la paragrafele 200-203 din Hotărârea CJUE din 18 mai 2021, sintetizate în par. 206 al hotărârii, în care se afirmă expres că, finalmente, „Revine
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
hotărâri contradictorii, în funcție de aprecierea fiecărei instanțe. ... 40. Or, în acest context și în prezența interpretărilor deja divergente menționate în paragraful 35 din prezenta decizie, rezultă cu evidență că suntem în prezența unei iminente apariții a unei practici judiciare neunitare care ar avea un impact negativ semnificativ asupra sistemului judiciar atât timp cât ar da naștere unor îndoieli asupra legalității exercitării funcțiilor de conducere de inspector-șef și inspector-șef adjunct ale Inspecției Judiciare, cu consecințe asupra procedurilor disciplinare derulate
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
Judiciare, cu consecințe asupra procedurilor disciplinare derulate în perioada asigurării interimatului acestor funcții în temeiul dispozițiilor art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2018. ... 41. În aceste condiții, funcția mecanismului hotărârii prealabile de a preîntâmpina apariția unei practici neunitare (control a priori) se poate realiza în acest stadiu, neexistând niciun exemplu de jurisprudență definitivă prin care să se fi statuat cu privire la chestiunile de drept în discuție și care să permită deci conturarea unei practici stabile a instanțelor
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
legale care lămuresc problema de drept în discuție, se apreciază că dispare însăși premisa pronunțării unei hotărâri prealabile care, în esență, vizează existența unei reglementări îndoielnice, lacunare ori neclare, necesar a fi lămurită sub aspectul interpretării, pentru preîntâmpinarea unei aplicări neunitare a acesteia. ... 74. În fine, incidental, este utilă și observația că, în soluționarea unei sesizări cu conținut similar, la data de 7 martie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a pronunțat Decizia
DECIZIA nr. 26 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255785]
-
apărările părților litigante; (ii) chestiunea de drept este nouă, întrucât nu s-a cristalizat o jurisprudență în legătură cu aceasta, aspect ce justifică formularea unei cereri pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, scopul fiind acela de prevenire a apariției unei practici neunitare, generată de interpretările diferite ce au fost exprimate, interpretări ce oferă indicii suficiente privind posibilitatea apariției unei jurisprudențe neunitare în aplicarea dispozițiilor art. 4 alin. (5) din Legea nr. 55/2020 cu referire la art. 7^1 din Ordinul comun nr. 10/368/11/2010
DECIZIA nr. 18 din 4 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255759]
-
aceasta, aspect ce justifică formularea unei cereri pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, scopul fiind acela de prevenire a apariției unei practici neunitare, generată de interpretările diferite ce au fost exprimate, interpretări ce oferă indicii suficiente privind posibilitatea apariției unei jurisprudențe neunitare în aplicarea dispozițiilor art. 4 alin. (5) din Legea nr. 55/2020 cu referire la art. 7^1 din Ordinul comun nr. 10/368/11/2010; (iii) chestiunea de drept a fost ridicată în cursul judecății în fața unui complet de judecată al curții de
DECIZIA nr. 18 din 4 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255759]
-
instanțele să stabilească dacă într-o anumită speță sancțiunea este aplicabilă. ... 10. Tribunalul București - Secția a III-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, din moment ce aceasta vizează o interpretare concretă a textului de lege, eventuala interpretare neunitară dată de instanțe putând constitui obiect al unui recurs în interesul legii. ... 11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru
DECIZIA nr. 243 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258618]
-
anterioare, nu s-a cristalizat o jurisprudență unitară și constantă în legătură cu chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită, situație care justifică interesul în formularea unei cereri pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile în scopul prevenirii apariției unei practici neunitare. ... 31. Referitor la aspectele de fond a arătat că, având în vedere că potrivit Curții de Justiție a Uniunii Europene este necesară analiza legii contractului de asigurare (în speță, legea română) pentru a se stabili dacă și în ce măsură
DECIZIA nr. 43 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259388]
-
alin. 1 teza a II-a din vechiul Cod de procedură civilă, respectiv art. 706 alin. (1) teza a II-a din noul Cod de procedură civilă. ... 26. Un al treilea aspect în privința căruia s-a identificat practică judiciară neunitară vizează caracterul executoriu independent al dreptului accesoriu de ipotecă, în raport cu dreptul de creanță principal pe care îl garantează. ... 27. Din această perspectivă, într-o primă opinie se susține că, odată cu constatarea prescripției dreptului de a cere executarea
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]
-
Apel Galați 29. Titularul sesizării nu a formulat un punct de vedere propriu cu privire la problema de drept supusă interpretării, rezumându-se la prezentarea aspectelor controversate (evidențiate la pct. IV) relevante pentru soluționarea problemei de drept și a practicii neunitare, ca premisă pentru sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție. A apreciat că divergențele ivite în practica judiciară ar putea fi determinate și de echivocul noțiunii de „drept real“ asociate dreptului de ipotecă, fiind făcute referiri teoretice și doctrinare la
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]