85 matches
-
de la acțiune. 10. A cunoaște oamenii mai bine decât se cunosc ei Înșiși. În ultimii 50 de ani, progresele fulgerătoare ale științei au săpat o prăpastie crescânda Între cunoștințele publicului și acelea deținute și folosite de elitele conducătoare. Mulțumită biologiei, neurobiologiei și psihologiei aplicate, „sistemul” a ajuns la cunoașterea avansată a făpturii omenești, fizic și psihic. Sistemul cunoaște individul mediu mai bine decât el Însuși. Această Înseamnă că, În majoritatea cazurilor, sistemul deține un control mai mare și o putere mai
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
redă intensitatea activității în diferitele regiuni ale creierului. Imaginea creierului distinge care sunt grupurile neuronale angajate în procesul mintal efectuat. Astăzi, tehnica imaginii de rezonanță magnetică funcțională (f-RMN) este utilizată pe scară largă de cercetătorii în neuroștiințe, psihologie, psihiatrie și neurobiologie. David Cohen (1968), fizician de la Universitatea din Illinois, a fost primul care a măsurat câmpuri magnetice ale creierului într-o cameră izolată, folosind o bobină de inducție. Descoperind SQUID-ul (superconductor de interferențe cuantice), James Zimmerman îl utilizează în locul bobinei
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
primei sale tinereți a dezvăluit precocitatea geniului. Capodoperele lui, "Școala din Atena" de la Vatican (Stanza della Segnatura). Vasari descrie epoca sa de glorie de la Roma ca un apogeu al artelor frumoase. Stanza della Segnatura (1511) 15 Margaret Livingstone, profesoară de neurobiologie la Universitatea Harvard, încearcă să decodifice misterul surâsului Giocondei, pe care-l numește "sfumato". În baza măsurătorilor distanței dintre ochi, a mărimii ochilor, a gurii, a distanței dintre gură și ochi, ochi și bărbie, precum și a studiilor RMN funcționale, aplicate
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
fosfor în molecula de ADN. Are un aport important în înțelegerea structurii virusului mozaic al tutunului și a virusului poliomielitei. 86 Sir John Edward Sulston (1942), biolog englez. De mic copil avea pasiunea disecției plantelor și animalelor. Se dedică studiului neurobiologiei și biologiei moleculare a nematodului Caenorhabditis elegans. Realizează o hartă a tuturor neuronilor lui, deslușește modul în care are loc diviziunea celulelor nematodelor, reglarea genetică a dezvoltării organelor și programarea morții celulare. Reușește să decodifice întregul genom al nematodului, care
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
sa în domeniul taxonomiei botanice. 121 Julius Sachs (1849-1934), medic și educator american, profesor la Universitatea Columbia, contribuie la dezvoltarea ideilor lui Sperman despre rolul înmulțirii celulare. 122 Paul Alfred Weiss (1898-1989), biolog, filosof, poet și muzicolog austriac. Este promotorul neurobiologiei. Emite teoria inducției embrionare, dovedită ulterior de cercetările lui Sperman. Este preocupat de răspunsul fluturilor la lumină și gravitație. Studiază, la nivel celular, regenerarea membrelor la molusca acvatică "triton", privind conexiunea cu nervii. Publică Principles of Development ("Principiile dezvoltării"). 123
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
progresului realizat de elevi de la o treaptă de școlaritate la alta. Manualele alternative nu sunt un moft, ci sunt un semn al normalizării școlii în direcția democratizării învățării. Ele sunt necesare pentru că nici învățătorii nu sunt identici și nici elevii. Neurobiologia și psihologia demonstrează diferențele individuale ale fiecăruia dintre noi (abilități diferite, ritmuri, interese, chiar tipuri diferite de ,,inteligențe’’). În acest sens, o societate modernă trebuie să-și propună valorizarea potențialului fiecăruia, nu numai pentru că este un ideal respectabil, ci și
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
R., „The functional neuroanatomy of amusement, disgust and sexual arousal”, contribuție prezentată la a IV-a Conferință Internațională despre Structura Funcțională a Creierului Uman, Montreal, Quebec, Canada, 1998. De ce sunt femeile mai puțin suspicioase decât bărbații? Diferența dintre sexe în neurobiologia încrederii Încrederea este un sentiment important în relațiile noastre cu ceilalți. Este de asemenea baza economiei. Fluctuațiile încrederii fac și desfac averile care se construiesc la bursă... Dar există diferențe între bărbați și femei în această privință? Este ceea ce a
[Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
pe care a avut-o evenimentul public respectiv pentru subiect (măsurată pe o scară de evaluare). Brown și Kulik deduc din rezultatele lor că evenimentul public nu generează o amintire-flash decât dacă îi declanșează subiectului un nivel emoțional ridicat. Concluzie Neurobiologii (LeDoux, 1994) au arătat că, în creier, în apropierea hipocampului, care permite înregistrarea noutăților, este atașată o altă structură, amigdala (nu o confundați cu amigdalele din gură). Amigdala creierului are funcția de a-i transmite acestuia dacă evenimentul este fericit
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
serialul Aventurile lui Tintin (n. trad.). Mulțumiri adresate lui Stephane Laurens pentru că mi-a adus la cunoștință acest raport. 4 De la timp la conștiință Sumar 62 De unde vine decalajul orar? Ceasul biologic 63 Știați că somnul are mai multe faze? Neurobiologia somnului 64 Este adevărat că învățăm mai bine în timpul somnului? Cronopsihologia și actul învățării 65 Trăiască siesta! Suntem la fel de vigilenți pe parcursul întregii zile? Vigilența și ritmurile școlare 66 De ce nu se împacă șofatul cu alcoolul? Efectele substanțelor psihotrope asupra vigilenței
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
de astrocite (celule gliale în formă de stea). Ca și ciclul oxigenului, acesta ar putea servi drept „clepsidră” pentru a determina ritmul ceasului nostru biologic. Pentru mai multe detalii Denis, P., „Neuropeptides et œil”, în Y. Christen et al. (ed.), Neurobiologie de la rétine, Les Séminaires ophtalmologiques d’IPSEN, vol. IV, Elsevier, Paris, 1992, pp. 19-35. Fraisse, P.; Siffre, M.; Oléron, G.; Zuili, N., „Le rythme veille-sommeil et l’estimation du temps”, în Cycles biologiques et psychiatrie, Symposion Bel-Air, Masson, Paris, 1968
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
univ-lyon1.fr). Din grec. nyktos („noapte”) și hemera („zi”), apud Larousse encyclopédique, Larousse-Bordas, 1997. Din lat. circa („aproximativ”) și dies („zi”), apud Larousse encyclopédique, Larousse-Bordas, 1997. În orig., vaso-active intestinal peptide (n. trad.). Știați că somnul are mai multe faze? Neurobiologia somnului În mitologia greacă, Hypnos le aduce muritorilor somnul atingându-i cu o floare de mac, în timp ce fiul său Morfeu presară vise asupra celor adormiți (Valatx, 1998). Această legendă ne arată că observația de mai sus ne-a ajutat să
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
glaciațiunile din cuaternar (care au început acum un milion de ani). Pentru mai multe detalii Dorst, J., Les Migrations d’oiseaux, Payot, Paris, 1956. Emlen, S.T., „L’énigme des oiseaux migrateurs”, Psychologie, nr. 34, 1972. 74. Ce declanșează motivațiile dumneavoastră? Neurobiologia motivației În Antichitate, mai ales la greci și romani, forțele naturii, dar și actele noastre erau determinate de zei: Eros și Afrodita în privința dragostei, Thanatos pentru moarte sau Bacchus (la romani) pentru sărbători; în concepția creștinismului, cel care stă la
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
of Emotions”, The Behavioral and Brain Sciences, nr. 5, 1977, pp. 407-467. Panksepp, J., „Les circuits des émotions”, Les Emotions, Science et Vie, nr. 168, ediție specială, 1989, pp. 58-67. 84. Ce ne înspăimântă și ce ne face să plângem? Neurobiologia și chimia emoțiilor... Sistemul de comandă al fricii (angoasă, anxietate etc.) poate fi declanșat în egală măsură de stimulări intracerebrale, dând naștere, de exemplu, fricii de șoarece în cazul pisicii. Se pare că incitatorii naturali sunt durerea și amenințarea distrugerii
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
dat fiind că fenomenele pot fi surprinse mai bine prin comparația cu situația din alte limbi, care dispun de concepte comune și mijloace parțial diferite de a le exprima. 2. Ce este percepția? Conceptul percepție este preluat din psihologie și neurobiologie, unde s-au elaborat teorii cuprinzătoare despre natura percepției, despre obiectivitatea reprezentărilor perceptuale și despre cum funcționează acest proces. În capitolul de față nu ne vom opri însă asupra acestor caracteristici, fiindcă ele nu fac obiectul unei cercetări lingvistice. Vom
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Dar cu un contracurent similar. Neuroștiințele s-au dezvoltat în ciuda behaviorismului american, și la fel în Franța, la început, în ciuda psihanaliștilor idealiști care separau psihismul de suportul său fizico-chimic tot așa cum semiologia separă semnele de suportul și drumul lor. Ceea ce neurobiologii au făcut pentru conștiința individuală înlăturînd separația spirit/creier trebuie să fie de-acum încolo încercat în cazul mentalităților, cu mijloacele de care dispunem în situația de față. Există materie pentru credință așa cum există o materie pentru gîndire. Dacă materialismul
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
adăpost sau paradigmă, să ne inspirăm mai degrabă din Changeux decît din Marx, care, în materie de simboluri, are vîrsta frenologiei. Disocierea infrastructură/suprastructură este cel puțin la fel de pertinentă pentru demersul nostru ca teoria localizărilor cerebrale a lui Gall pentru neurobiologia de astăzi. Tentativa noastră are toate datele pentru a trezi antipatia doctorilor în "științe morale", prin faptul că împotrivirile față de cercetarea pozitivă au încă greutate și sînt înțepenite încă mai mult în colectiv decît în cognitiv. Am sesizat cinci surse
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
expresie a moralității, "conștiința" a devenit un veritabil bulgăre de zăpadă care, rostogolindu-se de-a lungul istoriei, s-a învelit de infinite coloraturi, interpretări și definiții. Acceptarea existenței independente a conștiinței, separată de cunoaștere, de către filosofie, psihologie, neurologie, psihiatrie, neurobiologie, fiziologie, etică, lingvistică, epistemologie, sociologie și de alte multe "logii", a presărat subiectul cu baraje care au devenit axiome. Această situație este rezultatul opoziției dintre obiectivitate și subiectivitate, dintre empiric și rațional, dintre creier și gândire. Relația cunoaștere-conștiință este similară
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
Zeus, Apollo și Dionysos, au creat două tipologii, apolonienii (raționali, logici, creativi) și dionisienii (sentimentali, extatici, bețivi). Cunoașterea este deci rezultatul frăției dintre cei doi fii ai lui Zeus sau dintre cele două procese sau sisteme funcționale cerebrale, pe care neurobiologii moderni obișnuiesc să le personalizeze, numindu-le "creier rațional", respectiv "creier emoțional". Relatările de mai sus se adresează în special creierului rațional, menționând, totodată, componenta emoțională a emisferei drepte din creierul cu corpul calos secționat. Creierul emoțional Emoția își are
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
se luptă să înțeleagă emoția și să-i găsească substratul, să descopere instrumentele necesare pentru a o determina. Daniel Gross 40, în cartea sa Istoria secretă a emoției, condensează` istoria emoției de la Aristotel până azi. Revenirea acesteia în casa părintească, neurobiologia sau, simplu, biologia, are loc în ultimul secol. Istoria emoției se poate împărți în două perioade istorice: epoca aparținând filosofiei și epoca științifică. Epoca filosofică începe cu Aristotel, care considera că exteriorizarea emoțională este "un act de purificare a organismului
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
nevoie de mult pentru a fi fericiți, dar de puțin pentru a trăi nefericirea: "Bonum ex integra causa, malum ex quolibet defectu" (Binele se naște doar dintr-o cauză perfectă, răul din orice defect), învățasem când eram student la Roma. Neurobiologia fericirii mă învață că în creierul meu informațiile cele mai răspândite pot produce endorfină euforizantă, hormoni ai fericirii, și pot da naștere senzațiilor de bucurie. În același timp mă avertizează că obișnuința provoacă dependență, iar sistemul nostru biologic de fericire
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Astăzi tabagismul este obiectul unei științe exacte care pune În evidență efectele fumului asupre organismului și consecințele consumului de tabac asupra epidemiologiei bolilor. Efectele exacte ale nicotinei au fost cunoscute de civilizațiile amerindiene. Studiile recente din domeniul psihiatriei, neurologiei, neurofarmacologiei, neurobiologiei, au adus noi clarificări asupra proprietăților psihoactive ale acestui alcaloid. Lipsa de curiozitate la nicotină și slaba putere de consolidare a acestei molecule la animal, contrastează cu marea putere adictivă la om. Explicația acestei diferențe ar putea fi prezența În
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by P. Boişteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1467]
-
de variantele manifestaționale ale caracterului). Se vede că, uneori, nu trebuie să te aventurezi pe Marte pentru a te confrunta cu marile bizarerii ale Universului. E de ajuns să te privești în oglindă. Amintitul profesor american Antonio Damasio -, specialist în neurobiologie și șef al Catedrei de Neurologie de la Universitatea din Iowa, publică, în 1994, pornind de la acest caz istoric (intersectat, desigur, cu revelațiile prilejuite de proprii pacienți), o lucrare remarcabilă (tradusă anul acesta, de Irina Tănăsescu, și în română, la Humanitas
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
și Farmacie „Gr. T. Popa” Iași Îi mulțumesc pentru răbdarea și atenția acordată În discuțiile pe marginea mecanismului fiziopatologic al fibromialgiei. Climatul creat și Înalta ținută științifică a discursurilor sale, la care s-au adăugat cele 2 prețioase cărți de neurobiologie a durerii, au reprezentat un adevărat impuls În „deschiderea porții” pentru ideile care au guvernat cercetarea mea. Împărtășirea experiențelor sale personale și oferirea unui spațiu și pentru experiențele noastre, au avut Întotdeauna un efect stimulant În depășirea momentelor de incertitudine
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
propriile cercetări și să emitem propriile raționamente. Dată fiind complexitatea datelor clinice, Înregistrate la pacienții cu FM, și faptul că durerea era primul sindrom raportat, un prim domeniu studiat a fost cel al DURERII: clasificare, etiopatogenia diferitelor tipuri de durere, neurobiologia și neurofiziologia durerii, durerea cronică și durerea de tip inflamator. Mulți au Încercat să definească durerea. Unele Încercări au utilizat formule evazive, altele, negative. Se pare, În final, că durerea este un fenomen care face parte din acele experiențe personale
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
Portretul creierului ca artist”, recenta carte a neurologului francez Pierre Lemarquis, încearcă să ofere o explicație științifică formulei prin care Horațiu definea menirea artei: să instruiască și să emoționeze. Într-un interviu din „Le Point” din 11 iulie, autorul spune: „Neurobiologia confirmă intuiția lui Horațiu. Arta mobilizează două părți diferite ale creierului. Cea mai veche, pe care aș numi-o dionisiacă, este sediul dorinței și ea ne împinge să ne amuzăm, să mâncăm, să ne reproducem: fără ea n-am putea
Docere et delectare Creierul și arta () [Corola-journal/Journalistic/3430_a_4755]