85 matches
-
R., „The functional neuroanatomy of amusement, disgust and sexual arousal”, contribuție prezentată la a IV-a Conferință Internațională despre Structura Funcțională a Creierului Uman, Montreal, Quebec, Canada, 1998. De ce sunt femeile mai puțin suspicioase decât bărbații? Diferența dintre sexe în neurobiologia încrederii Încrederea este un sentiment important în relațiile noastre cu ceilalți. Este de asemenea baza economiei. Fluctuațiile încrederii fac și desfac averile care se construiesc la bursă... Dar există diferențe între bărbați și femei în această privință? Este ceea ce a
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
de la acțiune. 10. A cunoaște oamenii mai bine decât se cunosc ei Înșiși. În ultimii 50 de ani, progresele fulgerătoare ale științei au săpat o prăpastie crescânda Între cunoștințele publicului și acelea deținute și folosite de elitele conducătoare. Mulțumită biologiei, neurobiologiei și psihologiei aplicate, „sistemul” a ajuns la cunoașterea avansată a făpturii omenești, fizic și psihic. Sistemul cunoaște individul mediu mai bine decât el Însuși. Această Înseamnă că, În majoritatea cazurilor, sistemul deține un control mai mare și o putere mai
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
84 Asemenea considerații amenință să estompeze distincția dintre ceea ce poate fi și nu poate fi de competența științei naturii, dintre ceea ce poate fi schimbat și, respectiv, nu poate fi schimbat ca urmare a progresului cercetării științifice. Fără îndoială că dezvoltarea neurobiologiei ne dă posibilitatea să discriminăm mult mai exact și mai fin determinantele cauzale de determinantele intenționale ale acțiunilor oamenilor. Afirmația că în lumina evoluțiilor din știință liberul-arbitru se dovedește a fi o iluzie este însă rezultatul unei confuzii conceptuale. Există
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
extraordinar, s-a aflat într-o situație experimentală fabuloasă pen-tru că era cu Lwoff, ceea ce e absolut remarcabil, însă, după părerea mea, e foarte departe de aventura intelectuală a cuiva precum Francis Crick. Acesta a trecut de la biologia moleculară la neurobiologie. Cu un Nobel la mai puțin de patruzeci de ani, avea o mașină neuronală bine pusă la punct și a avut mult noroc. A trăit o aventură în care James Watson a jucat un rol important. Watson, fizician american, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
84 Asemenea considerații amenință să estompeze distincția dintre ceea ce poate fi și nu poate fi de competența științei naturii, dintre ceea ce poate fi schimbat și, respectiv, nu poate fi schimbat ca urmare a progresului cercetării științifice. Fără îndoială că dezvoltarea neurobiologiei ne dă posibilitatea să discriminăm mult mai exact și mai fin determinantele cauzale de determinantele intenționale ale acțiunilor oamenilor. Afirmația că în lumina evoluțiilor din știință liberul-arbitru se dovedește a fi o iluzie este însă rezultatul unei confuzii conceptuale. Există
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
de variantele manifestaționale ale caracterului). Se vede că, uneori, nu trebuie să te aventurezi pe Marte pentru a te confrunta cu marile bizarerii ale Universului. E de ajuns să te privești în oglindă. Amintitul profesor american Antonio Damasio -, specialist în neurobiologie și șef al Catedrei de Neurologie de la Universitatea din Iowa, publică, în 1994, pornind de la acest caz istoric (intersectat, desigur, cu revelațiile prilejuite de proprii pacienți), o lucrare remarcabilă (tradusă anul acesta, de Irina Tănăsescu, și în română, la Humanitas
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
opus reprezintă un adevărat tur de forță. O îndrăzneală nemărginită, aproape o impietate. Se pune, nici mai mult nici mai puțin, în pielea lui Dumnezeu și ne povestește romanul lumii. Multe idei, multe informații bine digerate din diverse științe (fizică, neurobiologie, chimie, antropologie, geologie etc.) și sisteme filosofice, fără urmă însă de vreo scorțoșenie academică, dimpotrivă, străbate printre rînduri o reală modestie, cum numai cei ce știu cu adevărat ceva pot manifesta. O demonstrație de cultură în toată veritabila ei forță
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
progresului realizat de elevi de la o treaptă de școlaritate la alta. Manualele alternative nu sunt un moft, ci sunt un semn al normalizării școlii în direcția democratizării învățării. Ele sunt necesare pentru că nici învățătorii nu sunt identici și nici elevii. Neurobiologia și psihologia demonstrează diferențele individuale ale fiecăruia dintre noi (abilități diferite, ritmuri, interese, chiar tipuri diferite de ,,inteligențe’’). În acest sens, o societate modernă trebuie să-și propună valorizarea potențialului fiecăruia, nu numai pentru că este un ideal respectabil, ci și
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
în țări cu tradiție în promovarea de facto a ecumenismului. Astfel, aș aminti, de exemplu, încercările de constituire a unor programe care dezvoltă noi arii și domenii de cer cetare multidisciplinară, precum: studiile cognitive, studiile con tem plative, studiul conștiinței, neurobiologie, neurofizio logie, biochimie, microbiologie, „brain computer interfaces“, fizică teoretică, matematică aplicată, studiul sistemelor complexe etc. Multidisciplinaritatea și metadisciplinaritatea nu au menirea de a reduce simplist fenomenul religios la experimente științifice sau la ideologie, așa cum se întâmplă, din păcate, astăzi, ci
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
ale acestor teritorii explică numărul mare al acestor neuroni, aproape 25% din plexul mienteric (33, 34). Neuronii motori ai muscularis mucosae sunt localizați în plexul submucos profund și sunt de asemenea excitatori și inhibitori fapt demonstrat experimental și imunohistochimic, dar neurobiologia rămâne să fie elucidată. Enteroneuronii vaso- și secretomotori. Deoarece secreția exocrină, care implică transferul apei și electroliților din sânge spre lumenul intestinal, este cuplată funcțional cu vasodilatația, în plexul submucos există atât enteroneuroni motori care supleează ambele funcții, cât și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
proprietăți miorelaxante gastro-intestinale și inhibitorii ale reacțiilor proliferative și inflamatorii tisulare (Rinaldi și colab., 2006). Participarea H2S ca mesager gazos alături de NO și CO la realizarea transmiterii sau modulării de semnale intercelulare deschide noi perspective cognitive și aplicative cercetărilor de neurobiologie moleculară cu implicații normale, patogenice și terapeutice imprevizibile. PARTEA A II-A II.1. REGLAREA NEUROUMORALĂ A FUNCȚIILOR ORGANO-VEGETATIVE Ion HAULICĂ Funcțiile organo-vegetative sunt în permanență reglate, integrate și coordonate cu ajutorul unei game variate de factori nervoși și umorali, în vederea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de identitate. Individul «se pierde», dispare sau e înlocuit, ca un soft cu altul.“ „Cum ați aflat toate amănuntele astea?“, m-am mirat, nu fără onestitate. „Multe sunt date medicale, de biologie neuronală.“ „Numai naivii nu se interesează azi de neurobiologie. Iar eu nu mă număr printre ei.“ „Deci Ceaușescu a-ncercat să obțină fotocaina. Maurer o avea? Dar francezii? Știau de ea, o foloseau?“ „Acestea nu sunt întrebări rezonabile.“, mi-a tăiat-o inginerul Grosescu, terminându-și cu voluptate a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
scrie: Les Fées au Moyen Âge et Histoire des légendes pieuses au Moyen Âge, urmate de La Terre et l'Homme ou Aperçu historique de géologie, de géographie et d'ethnologie générales. Se face cunoscut pentru cercetările lui asupra somnului și neurobiologiei lui. Scrie Le Sommeil et les rêves[6] în 1861. Trezește oamenii în timpul somnului pentru a verifica conținutul viselor lor. Ajunge la concluzia că visul are loc ca o permanență a somnului neinfluențat de stimuli. Povestea visului ghilotinei rămâne celebră
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
tulburări de cunoaștere, etichetate greșit ca tulburări de conștiință. Nu se poate experimenta o percepție schimbată despre natura înconjurătoare în absența unei tulburări de cunoaștere. Cu ocazia congresului de epileptologie din 2015 (Tel-Aviv, 17 februarie) Hal Blumenfeld, profesor de neurologie, neurobiologie și neurochirurgie la Universitatea Yale (SUA), a fost întrebat: În cazul în care te adresezi unei audiențe care nu acceptă termenul de conștiință, cum poți explica pierderea acesteia în epilepsie?" Mi-a răspuns: "Prin pierderea funcției cognitive superioare a creierului
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
redă intensitatea activității în diferitele regiuni ale creierului. Imaginea creierului distinge care sunt grupurile neuronale angajate în procesul mintal efectuat. Astăzi, tehnica imaginii de rezonanță magnetică funcțională (f-RMN) este utilizată pe scară largă de cercetătorii în neuroștiințe, psihologie, psihiatrie și neurobiologie. David Cohen (1968), fizician de la Universitatea din Illinois, a fost primul care a măsurat câmpuri magnetice ale creierului într-o cameră izolată, folosind o bobină de inducție. Descoperind SQUID-ul (superconductor de interferențe cuantice), James Zimmerman îl utilizează în locul bobinei
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
primei sale tinereți a dezvăluit precocitatea geniului. Capodoperele lui, "Școala din Atena" de la Vatican (Stanza della Segnatura). Vasari descrie epoca sa de glorie de la Roma ca un apogeu al artelor frumoase. Stanza della Segnatura (1511) 15 Margaret Livingstone, profesoară de neurobiologie la Universitatea Harvard, încearcă să decodifice misterul surâsului Giocondei, pe care-l numește "sfumato". În baza măsurătorilor distanței dintre ochi, a mărimii ochilor, a gurii, a distanței dintre gură și ochi, ochi și bărbie, precum și a studiilor RMN funcționale, aplicate
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
fosfor în molecula de ADN. Are un aport important în înțelegerea structurii virusului mozaic al tutunului și a virusului poliomielitei. 86 Sir John Edward Sulston (1942), biolog englez. De mic copil avea pasiunea disecției plantelor și animalelor. Se dedică studiului neurobiologiei și biologiei moleculare a nematodului Caenorhabditis elegans. Realizează o hartă a tuturor neuronilor lui, deslușește modul în care are loc diviziunea celulelor nematodelor, reglarea genetică a dezvoltării organelor și programarea morții celulare. Reușește să decodifice întregul genom al nematodului, care
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
sa în domeniul taxonomiei botanice. 121 Julius Sachs (1849-1934), medic și educator american, profesor la Universitatea Columbia, contribuie la dezvoltarea ideilor lui Sperman despre rolul înmulțirii celulare. 122 Paul Alfred Weiss (1898-1989), biolog, filosof, poet și muzicolog austriac. Este promotorul neurobiologiei. Emite teoria inducției embrionare, dovedită ulterior de cercetările lui Sperman. Este preocupat de răspunsul fluturilor la lumină și gravitație. Studiază, la nivel celular, regenerarea membrelor la molusca acvatică "triton", privind conexiunea cu nervii. Publică Principles of Development ("Principiile dezvoltării"). 123
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
dat fiind că fenomenele pot fi surprinse mai bine prin comparația cu situația din alte limbi, care dispun de concepte comune și mijloace parțial diferite de a le exprima. 2. Ce este percepția? Conceptul percepție este preluat din psihologie și neurobiologie, unde s-au elaborat teorii cuprinzătoare despre natura percepției, despre obiectivitatea reprezentărilor perceptuale și despre cum funcționează acest proces. În capitolul de față nu ne vom opri însă asupra acestor caracteristici, fiindcă ele nu fac obiectul unei cercetări lingvistice. Vom
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
expresie a moralității, "conștiința" a devenit un veritabil bulgăre de zăpadă care, rostogolindu-se de-a lungul istoriei, s-a învelit de infinite coloraturi, interpretări și definiții. Acceptarea existenței independente a conștiinței, separată de cunoaștere, de către filosofie, psihologie, neurologie, psihiatrie, neurobiologie, fiziologie, etică, lingvistică, epistemologie, sociologie și de alte multe "logii", a presărat subiectul cu baraje care au devenit axiome. Această situație este rezultatul opoziției dintre obiectivitate și subiectivitate, dintre empiric și rațional, dintre creier și gândire. Relația cunoaștere-conștiință este similară
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
Zeus, Apollo și Dionysos, au creat două tipologii, apolonienii (raționali, logici, creativi) și dionisienii (sentimentali, extatici, bețivi). Cunoașterea este deci rezultatul frăției dintre cei doi fii ai lui Zeus sau dintre cele două procese sau sisteme funcționale cerebrale, pe care neurobiologii moderni obișnuiesc să le personalizeze, numindu-le "creier rațional", respectiv "creier emoțional". Relatările de mai sus se adresează în special creierului rațional, menționând, totodată, componenta emoțională a emisferei drepte din creierul cu corpul calos secționat. Creierul emoțional Emoția își are
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
se luptă să înțeleagă emoția și să-i găsească substratul, să descopere instrumentele necesare pentru a o determina. Daniel Gross 40, în cartea sa Istoria secretă a emoției, condensează` istoria emoției de la Aristotel până azi. Revenirea acesteia în casa părintească, neurobiologia sau, simplu, biologia, are loc în ultimul secol. Istoria emoției se poate împărți în două perioade istorice: epoca aparținând filosofiei și epoca științifică. Epoca filosofică începe cu Aristotel, care considera că exteriorizarea emoțională este "un act de purificare a organismului
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
unei leziuni pe creier, păstrează totuși această facultate înnăscută, ca în somn... altfel, aceștia nu ar mai fi oameni... Un ineism temperat domnește aici, căci trebuie ucenicie, experiență ca să se dezvolte această facultate. Ineism biologic, a cărui dovadă este încredințată neurobiologiei 24. Această capacitate generează îmbinări variate, sub forma diferitelor limbi, sectoare particulare dintr-un mare întreg al limbajului. Structura profundă globală și structuri de suprafață particulare trimit astfel la cele două niveluri, hard și soft, sau la un stocaj de
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
schimba o proprietate globală a rețelei? Dar, de asemenea, aportul calculatoarelor montate în paralel cu inteligența artificială clasică. Posibilitatea de a simula procese paralele pe mașini secvențiale, permise de creșterea vitezei și a calculului informaticii. Progresul tehnologic, ca și progresele neurobiologiei, sînt elemente constitutive ale neo-conexionismului. Înseamnă a spune că teoria neo-conexionistă se situează între un calcul logic și o realitate biologică. Rețelele, prin intermediul nodurilor (a căror sarcină poate varia), se comportă în mod aproape autonom, inventînd propriile lor reguli în funcție de
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
le înțeleg poveș tile. Poate că e relevant că multe dintre aceste discuții le-am purtat pe Internet, chiar cu ajutorul unor instrumente ca Facebook, Twitter, programe de mesagerie instant sau banalul e-mail. Am citit cărți și articole, de la volume de neurobiologie la articole jurnalistice, de la cărți de sociologie la manuale de marketing și de comunicare, de la cărți biografice la interviuri, de la istorii romanțate la publicații științifice. Această carte nu e un tratat științific, nici un manual. Este o încercare, desigur incompletă și
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]