64 matches
-
cei care prezintă tulburări emoționale, sunt foarte ușor influențabili de aspecte indezirabil social, ei devin criminali sub influența mediului în care sunt promovate norme și conduite deviante în general, sunt mai mult violatori de proprietăți decât criminali violenți. 2. Criminali neurotici ajung să comită fapte infracționale datorită compulsiunilor neurotice, de altfel sunt conștienți de caracterul imoral și antisocial al gestului lor. 3. Criminali psihotici sunt indivizi cu dezordini severe ale personalității care au o percepție complet distorsionată asupra societății, acționează brusc
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
influențabili de aspecte indezirabil social, ei devin criminali sub influența mediului în care sunt promovate norme și conduite deviante în general, sunt mai mult violatori de proprietăți decât criminali violenți. 2. Criminali neurotici ajung să comită fapte infracționale datorită compulsiunilor neurotice, de altfel sunt conștienți de caracterul imoral și antisocial al gestului lor. 3. Criminali psihotici sunt indivizi cu dezordini severe ale personalității care au o percepție complet distorsionată asupra societății, acționează brusc, fără o planificare prealabilă și pot comite cele
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
faptul că eram invitat să conferențiez la Yale și la Harvard - pentru taică‑meu nu conta și Îmi arunca Întotdeauna În față că n‑am intrat la Phi Beta Kappa. Mintea lui era un soi de mlaștină Okefenokee, cu luminițe neurotice care‑i jucau la suprafață. Era un ratat, desigur, dar și cu ceva merite ascunse - Însă atât de bine Îngropate, Încât nu mai puteau fi redescoperite. Aici Ravelstein s‑a oprit și pe urmă mi‑a spus: - Cred că În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
hypnotherapy. American Journal of Clinical Hypnosis, 8, 57-65. Erickson, M. H. (1966Ă. The interspersal hypnotic technique for symptom correction and pain control. American Journal of Clinical Hypnosis, 8, 198-209. Erickson, M. H. (1973Ă. Psychotherapy achieved by a reversal of the neurotic processes in a case of ejaculatio praecox. American Journal of Clinical Hypnosis, 15, 217-222. Erickson, M. H., Rossi, E. L. & Rossi, S. I. (1976Ă. Hypnotic Realities. New York: Irvington. Erickson, M. H. (1977Ă. Hypnotic approaches to therapy. American Journal of Clinical
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Methuen, London. La structure de la personalité, P.U.F., Paris, p. 235; J. Nuttin, „La motivation”, în fasc. V, Motivation, émotion et personalité, din „Traité” de psych. experim.” (sous la HYPERLINK "direct.de"direct. de P. Fraisse, J. Piaget), 1963. Neurotic personality of our times, 1937, New-York. Psychologie du conflict, 1970, Editions Universitaires, Paris. În viziunea lui P. Janet, conflictul se relevă ca fiind, în același timp, interior și exterior, deoarece acțiunea socială este totdeauna dublă: cuprinde conștiința intenției unui eu
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
A. (1958). Rational Psychotherapy. Journal of General Psychology, 59, 35-49. Ellis, A. (1962). Reason and Emotion in Psychotherapy. New York: Lyle Stuart. Ellis, A. (1975). A Guide to rational living. Englewood Cliffs: Prentice-Hall. Ellis, A. (1975a). How to live with a neurotic. Rev. ed. North Hollywood, CA; Wilshire Books. Ellis, A. (1994). Reason and emotion in psychotherapy. New York: Carol Publishing Group. Ellis, A., și Harper, R.A. (1975). A new guide to rational living (rev. ed.). Hollywood, CA: Wilshire Books Company. Ellis, A
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
caracterul ambiguu-fabulos al povestirii se opune relatării tradițional-omnisciente, păstrîndu-se mai curînd în aria translucidului narativ, un fir epic minimal poate fi reconstituit din diverse supoziții și sugestii. Personajul, în postură de posibil servitor al unui bătrîn bogat, dezvoltă o fixație neurotică, legată de constituția fizionomică a blîndului său stăpîn. Acesta are un ochi exoftalmic, asemănător cu al unui vultur, de un albastru deschis înfricoșător, care, ori de cîte ori se oprește asupra naratorului, îl îngheață instantaneu, tulburîndu-l emoțional pentru tot restul
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
numește slavare a copiiilor (a căror inocență a fost, prezumtiv, "coruptă" de către maleficii mesageri). Lupta eroinei (niciodată vizibilă sau măcar inteligibilă celorlalți din jurul ei) amestecă delirul, erotismul, parapsihologia și religia într-un comportament ce se revelă, fără nici un dubiu, drept neurotic (în excesul final, de a-l proteja pe Miles de privirile diabolice ale lui Peter Quint pe care, se înțelege, doar naratoarea îl vede, guvernanta îl strînge atît de tare pe copil în brațe, încît ... îl omoară, asfixiindu-l). James introduce
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
i-a rămas încremenit în acea clipă fatidică). Moștenitorii îi vînează averea, dar nu au acces la Miss Havisham, singurele persoane care o văd fiind Estella și Jaggers, administratorul financiar și, totodată, personajul suficient de bizar el însuși în care neurotica femeie are încredere deplină. Situațiile trăite de Pip în Casa Haviham revelă o dimensiune paradoxală. E umilit constant de către Estella (sub supravegherea "paideică" a mamei adoptive, care, se pare, încearcă să-și "educe" fiice dur, de timpuriu, pentru a nu
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
controlul perceput asupra finanțelor și conflictele produse de bani. El a descoperit că extravertiți tind să fie mai extravaganți decât introverții. Persoanele care își controlează banii au dat mai puțină dovată de anxietate și tind să fie mai extroverți. Introverții neurotici consideră că banii au un rol mai important în viață și erau mai reținuți, în comparație cu introverții stabili. În ciuda legăturilor clare cu personalitatea, rezultatele au arătat că atitudinea față de bani măsurată prin intermediul chestionarului, nu avea legătură cu diferențele demografice de gen
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
controlul perceput asupra finanțelor și conflictele produse de bani. El a descoperit că extravertiți tind să fie mai extravaganți decât introverții. Persoanele care își controlează banii au dat mai puțină dovată de anxietate și tind să fie mai extroverți. Introverții neurotici consideră că banii au un rol mai important în viață și erau mai reținuți, în comparație cu introverții stabili. În ciuda legăturilor clare cu personalitatea, rezultatele au arătat că atitudinea față de bani măsurată prin intermediul chestionarului, nu avea legătură cu diferențele demografice de gen
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
deosebește pe artiști de oamenii de știință și de alți "contemplativi" : de fapt, deosebirea evidentă constă în aceea că adesea scriitorii prezintă propriile lor cazuri, transformându-și boule în material tematic. *1 Întrebările fundamentale sunt următoarele : Dacă scriitorul este un neurotic, nevroza este aceea care îi furnizează temele operei sau constituie numai motivarea acesteia? Dacă nevroza nu face decât să-i motiveze opera, atunci scriitorul nu se cade să. fie deosebit de ceilalți contemplativi. Cea de-a doua întrebare este : Dacă scriitorul
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
care îi furnizează temele operei sau constituie numai motivarea acesteia? Dacă nevroza nu face decât să-i motiveze opera, atunci scriitorul nu se cade să. fie deosebit de ceilalți contemplativi. Cea de-a doua întrebare este : Dacă scriitorul se dovedește un neurotic prin temele lui (așa cum în mod sigur se dovedește Kafka), cum se explică faptul că opera lui este inteligibilă pentru cititori ? Scriitorul pesemne că face mult mai mult decât să consemneze istoricul unui caz clinic. El se ocupă probabil, fie
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
opera lui este inteligibilă pentru cititori ? Scriitorul pesemne că face mult mai mult decât să consemneze istoricul unui caz clinic. El se ocupă probabil, fie de un arhetip (așa cum face Dostoïevski în Frații Karamazov), fie de un tip de "personalitate neurotică" foarte răspândit în vremurile noastre. Concepția lui Freud despre scriitor nu este absolut consecventă. Ca mulți dintre colegii lui europeni, în special Jung și Rank, Freud a fost un om cu o bogată cultură generală, nutrind respectul austriacului instruit pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
el a găsit numeroase intuiții care anticipau și confirmau propriile lui teorii - în Frații Karamazov de Dostoïevski, în Hamlet, în Nepotul lui Rameau de Diderot, în opera lui Goethe. Dar, pe de altă parte, Freud considera că scriitorul este un neurotic incurabil care, prin creația lui, evită o prăbușire, dar în același timp se sustrage unei adevărate vindecări. Artistul (spune Freud) este la început un om care se îndepărtează de realitate pentru că nu se poate împăca cu faptul că i se
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
scrie, fie că adaptarea ce li se propunea însemna o adaptare la o normalitate sau la un mediu social pe care ei le respingeau ca filistine sau burgheze. Astfel, Auden a afirmat că artiștii ar trebui să fie cât mai neurotici ou putință; și mulți au fost de acord cu freudiștii revizioniști, ca Homey, Fromm și Kardiner, care susțineau că și concepțiile lui Freud despre nevroză și normalitate, care își au originea în lumea vieneză de la sfârșitul secolului ai XIX-lea
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
mai categorice - anume că opiul deschide o întreagă lume de noi experiențe oare pot fi tratate pe plan literar ; dar în lumina cercetărilor clinice moderne reiese că elementele neobișnuite din opera unor astfel de poeți sunt generate de psihicul lor neurotic și nu de efectul specific ai drogului. Elisabeth Schneider a arătat că, de fapt, cu excepția complexității lor, "visurile literare ale unui mâncător de opiu" [scrise de De Quincey] care au avut o atât de mare înrâurire asupra literaturii ulterioare, nu
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
impunerea noului domeniu a adus-o Kets de Vrie care, singur sau în colaborare, a publicat un număr impresionant de lucrări pe această tematică. Iată, cu titlu de exemplu, câteva dintre ele: Organizational Paradoxes: Clinical Approach to Management (1980); The Neurotic Organizations (1984, împreună cu O. Miller); The Leadership Mistique (2001 - tradusă în limba română în 2003); Struggling with the Demon: Perspectives on Individual and Organizational Irrationality (2001tradusă în limba franceză în 2002) etc. Kets de Vrie recurge permanent la comparații. El
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
stilurilor nevrotice ale personalității, problematica patologiei organizaționale a fost subiect de interes și pentru M. Kets de Vries și D. Miller, care au editat în anii ’80 mai multe lucrări, printre care și volumul Unstable at the Top sau The Neurotic Organization (1984) (vezi Kets de Vries, 2003). Autorii argumentau că în multe companii, în care puterea este mult concentrată, există o relație notabilă între personalitate, stilul de conducere și cultura corporatistă, strategia, structura. De Vries și Miller au abordat distincția
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sociale de l’entreprise: essai de sensibilisation, Gauthier-Villars, Paris. MICLEA, M., (1997), Stres și apărare psihică, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca. MIGLIONICO, A. (2000) Manuale di Comunicazione e Counselling, Centro Scientifico Editore, Torino. KETS DE VRIES, M., MILLER, D., (1984), The Neurotic Organization, Jossey-Bass, San Francisco. MILLS, L.M., HUEBNER, E.S. (1998), „A prospective study of personality characteristics, occupational stressors, and burnout among school psychology practitioners”, Journal of School Psychology, 36, pp. 103-120. MOISER, S.K. (1982), Workaholics: An Analysis of Their Stress, Success
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Partisan Review, XII (1945), pp. 41-49 (reprodus în The Liberal Imagination, New York 1950, pp. 160-180). 2. Bibliografia. 3. W. H. Auden, Letters from Iceland, Londra, 1937, p. 193; vezi L. Mac-Neice, Modern Poetry, Londra, 1938, pp. 25-26; Karen Horney, The Neurotic Personality of our Time, New York, 1937; Eric Fromm, Escape from Freedom, New York, 1941, și Man for Himself, New York, 1947. 4. Vezi W. Silz, Otto Ludwig and the Process of Poetic Creation, în PMLA, LX (1945), pp. 860-878, cate reproduce majoritatea
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
Hough (ed.), Handbook of industrial and organizational psychology, Consulting Psychologists Press, Palo Alto. (1977). Work and family in the United States: a critical review and agenda for research and policy, Sage, New York. Kets de Vries, M.; Miller, D. (1984), The neurotic organization, Jossey Bass, San Francisco. Klein, H. (1989). "An integrated control theory model of work motivation", Academy of Management Review, 14, 2, 150-172. Komaki J. (1986). "Toward effective supervision: an operant analysis and comparison of managers at work", Journal of
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
familii de teorii și metode psihologice, deși e cunoscută mai curând ca tehnică psihoterapeutică de a elucida procesele de transfer și rezistență prin intermediul asociațiilor libere ale inconștientului care s-ar manifesta prin intermediul simptomelor. Teoriile freudiene, de pildă, susțin că reacțiile neurotice și isterice ar avea la bază inacceptarea culturală și socială a unor dorințe și fantezii de natură sexuală ori a unor evenimente traumatice din trecut, care ar fi astfel reprimate în inconștient. Există, însă, și situații în care materialul reprimat
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
de Karen Blixen, se ține; cel puțin pentru cei față de care am puțină simpatie sau multă curiozitate pentru felul lor de a fi oameni. La Pressrummet, Andrei (Bart), colegul meu, îmi spune deodată că sunt ca toți scriitorii de aici, „neurotică”, termen împrumutat de la prietenii noștri psihiatri. Nu i-am răspuns, gândind în mine că un neurotic nu-i invită la masă pe prieteni, străduindu-se să umple vidul cu bunăvoință exersată care se transformă într-una autentică. Neputința lui și
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
curiozitate pentru felul lor de a fi oameni. La Pressrummet, Andrei (Bart), colegul meu, îmi spune deodată că sunt ca toți scriitorii de aici, „neurotică”, termen împrumutat de la prietenii noștri psihiatri. Nu i-am răspuns, gândind în mine că un neurotic nu-i invită la masă pe prieteni, străduindu-se să umple vidul cu bunăvoință exersată care se transformă într-una autentică. Neputința lui și a altora de a înțelege că eu mă bucur să fiu lăsată în pace, citind, scriind
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]