222 matches
-
ar fi să explicăm ce este o emoție, ar trebui să umplem un tratat de neurofiziologie. Sărind însă peste detaliile unei specialități în fața căreia oricum sîntem neputincioși, putem spune că o emoție este o reacție endocrino-hormonală. După felul cum reacționăm neurovegetativ la ce se întîmplă în jurul nostru, fiecare din noi avem un temperament care ne hotărăște în mare măsură atitudinea în viață. Nu-ți poți alege temperamentul, așa cum nu-ți poți alege nici intensitatea cu care organismul reacționează endocrin în condiții
Oceanul de emoții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9709_a_11034]
-
de-o chestie. Am început să-mi pun problema cum funcționează episoadele astea de viață în care noaptea ne culcăm în patul nostru acasă, iar dimineața ne trezim pe nu știu ce coclauri. Întâi am crezut că sunt halucinații. Distorsiuni ale sistemului neurovegetativ. Ești obosit, visezi urât, nu mai discerni între realitate și-nchipuire. Nimic anormal; se mai întâmplă. Pe urmă, mi-am spus că memoria e de vină. Intri printr-un lob, și ieși în celălalt; te plimbi fără să știi dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
pentru alte tulburări, ca de exemplu impotența diabeticului (unde factorii psihici sau arteriali pot juca un rol major) sau tulburările gastro-intestinale (21). Din motive didactice, diferitele componente patogenetice (nervoasă, vasculară, metabolică) sunt prezentate în capitole diferite. Spectrul mare al tulburărilor neurovegetative decurge din faptul că aproape toate structurile organismului uman au o inervație vegetativă, uneori predominant simpatică (de exemplu, în vase), alteori predominant parasimpatică (de exemplu, cord, tub digestiv) (8). Complexitatea problemei decurge și din faptul că alterările simpatice și parasimpatice
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750]
-
de manifestări cu o relevanță crescută din punctul de vedere al încărcăturii psihice: - manifestări de conduită, inclusiv cele implicate în diferite activități de joc, învățare sau muncă; - manifestări implicate în comunicare (conduitele verbale, orale și scrise, mimica, gestica etc.); - manifestările neurovegetative sau rezonanțele vegetative ale activității psihice: modificarea bătăilor inimii, a respirației, înroșirea feței, paloarea, tremurul vocii etc. Observația, ca metodă indispensabilă cunoașterii persoanelor cu cerințe speciale, poate fi: spontană sau provocată, integrală sau selectivă, continuă sau situațională, directă sau indirectă
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
a miocardului. Principala caracteristică a hipertensiunii arteriale postoperatorii o constituie vasoconstricția arteriolară, asociată cu diferite grade de hipovolemie intravasculară. Printre factorii incriminați în perturbarea tonusului vascular sunt reducerea nivelului de anestezie, creșterea titrului catecolaminelor endogene, activarea sistemului plasmatic renină-angiotensină, reflexele neurovegetative (având ca punct de plecare inima, arterele coronare, marile vase), hipotermia (124). Hipertensiunea arterială postoperatorie netratată corespunzător se asociază cu afectarea performanței ventriculului stâng, creșterea consumului miocardic de oxigen, apariția accidentelor cerebrale vasculare și a infarctului miocardic, creșterea incidenței tulburărilor
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
de a controla și integra răspunsurile la stimuli imediați în vederea urmăririi scopului. În această direcție au făcut studii PATTERSON și colab., iar din 1997 echipa de cercetare concluzionează asupra deficitului modulării comportamentului orientat spre scop la psihopați, bazat pe disfuncții neurovegetative. Faptul se corelează cu disfuncțiile în deliberare, planificare și judecare a consecințelor. Deficitul în procesarea informațiilor sociale la psihopat a fost și el studiat prin modele neuro-cognitive (DODGE & CRICK, 1990Ă. Aspecte psihopatologice developmentale; psihanaliza și teoria atașamentului. În perspectiva istorică
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
diametrul de circa 2,8 metri. Este chakra cea mai expus... vampirismului energetic, iar o bun... metod... de ap...rare în aceast... privinț... o reprezint... împreunarea degetelor de la mâini sub form... de stea. Coordoneaz... simțul v...zului, sistemul digestiv, sistemul neurovegetativ și producerea insulinei. Este responsabil... de tonifierea general... a organismului. Coordoneaz... starea de relaxare și asigur... capacitatea de concentrare și claritatea în gândire, corespunzând deschiderii c...tre lumin.... Este „pompă de energie parapsihologic...” (de unde și leg...tură cu vampirismul energetic
[Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
1912 și efectuează (1916) prima simpatectomie cervicală stângă din lume pentru angina pectorală extirpând lanțul ganglionar cervical și ganglionul 1 toracic pentru întreruperea fibrelor centripete responsabile de vasoconstricția coronariană [6]. Tot Thoma Ionescu elaborează chirurgia lanțului simpatic și a sistemului neurovegetativ, latero-vertebral. De asemenea, realizează rahianestezia cervicală înaltă și comunică 11 324 de cazuri. Efectuează numeroase demonstrații operatorii în SUA, Anglia, Franța, Germania, făcând cunoscută școala românească de chirurgie în lume. Introduce asepsia în chirurgie. Împreună cu școala pe care a dezvoltat
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
se datorează următorilor factori: * situația respectivă de antrenament și de competiție * constituția fizică și însăși persoana sportivului. Prin urmare, obiectivele refacerii sunt: *degradarea produselor metabolismului și accelerarea anabolismului (reducerea perioadei și diminuarea sarcinii catabolice) * accelerarea restabilirii homeostazei biochimice * normalizarea homeostazei neurovegetative și reglării psihice * prevenirea accidentărilor și reducerea producerii microtraumatismelor * ameliorarea și accelerarea relaxării atât psihice, cât și fizice, după efort * reducerea sau eliminarea dezechilibrelor musculare * eliminarea contracturilor și stărilor de tensiune (chiar și psihică) și a durerilor * observația comportamentală atât
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
uzine, pot determina slăbirea auzului la fel ca zgomotele de durată scurtă, dar de intensitate foarte mare. Volumul căștilor de la mp3 dat la maxim, are de asemenea efecte negative asupra auzului. Cel mai comun efect al zgomotului este afectarea echilibrului neurovegetativ, care se poate produce la intensitati de circa 60 db. Zgomotul poate provoca diminuarea volumului caloric, afectarea funcțiilor circulatorii, schimbări ale ritmului inimii și ale presiunii sanguine, nevroze stomacale, insomnii. Zgomotul poate genera stări de teamă și incomoditate, diminuează atenția
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Bejan Domnica, Carp Costică () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92824]
-
adaptative de predominanță simpatică sau parasimpatică, produse prin stimularea neuro-reflexă a structurilor vegetative centrale, care - după cum se știe - scapă total sau parțial controlului conștient al scoarței cerebrale. Este cazul reflexelor somato-vegetative: respirator, vasomotor, pupilar, salivar, faringian, vezical, genital etc. Reacțiile neurovegetative compensatoare de autoreglare și control al funcțiilor normale de întreținere ale organismului sunt precedate de procese complexe de integrare și prelucrare a informațiilor sosite pe căile aferente la nivelul centrilor organo-vegetativi din axul cerebro-spinal. În afara rolului său efector, sistemul nervos
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
bazale ale viscerelor denervate parțial sau total, confirmate de chirurgi și farmacologi, au fundamentat ideea că sistemul nervos vegetativ se găsește într-o stare de permanentă excitație, caracterizată prin predominanța uneia din componentele sale asupra celeilalte. Pentru a defini constituția neurovegetativă a subiecților normali sau patologici, s-au propus o serie de termeni, ca aceia de vagotonie, simpaticotonie, amfotonie etc. Se știe de mult că tonusul vagal variază la diferite specii. La câine, de exemplu, secțiunea vagilor accelerează bătăile cordului. La
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și medulari, al căror tonus este la rândul său, întreținut de centrii cortico-subcorticali diencefalici. De aici, reacțiile vasomotorii de origine centrală psihoafectivă de tipul eritemului pudic, palorii sau congestiei tegumentelor feței și gâtului din timpul emoțiilor puternice etc. Spre deosebire de reglarea neurovegetativă de vecinătate a capilarelor, sistemul venos dispune de un dispozitiv nervos bogat reprezentat, la nivelul venelor mici și mijlocii. Exceptând teritoriul venos cefalic și pelvin, care primește filete eferente atât simpatice, cât și parasimpatice, restul venelor prezintă numai inervație simpatică
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de 2-3 monozaharide. Din momentul în care bolul alimentar trece prin pasajul faringo-esofagian, controlul conștient al digestiei se mai regăsește numai în timpul expulsiei anale. Fenomenele motorii care asigură progresia conținutului alimentar sunt rezultatul activității contractile a musculaturii netede sub control neurovegetativ local și cerebro-spinal. Transformările suferite de alimente în timpul traversării tubului digestiv comportă o serie de procese fizico-chimice simultane sau succesive, reglate pe cale nervoasă și umorală prin mecanisme reflexe de autoreglare și control permanent. În reglarea neuroumorală este interesată atât declanșarea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
alimentar, o participare deosebit de importantă o are motivația psihoafectivă de origine reflexă cortico-subcorticală, al cărei substrat material este reprezentat de o serie de formațiuni nervoase, căi și neurosecreții. Din asocierea și întrepătrunderea acestora rezultă un șir de senzații și reacții neurovegetative, la baza cărora stau fenomene complexe de integrare diencefalo-rinencefalică, descifrate în mare măsură datorită experimentelor de excitare și distrugere chimică sau chirurgicală a unor zone din sistemul limbic. Motivația activează, direcționează și integrează manifestările omului în procesul de alimentare. Ea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
reflexelor condiționate. O serie de date clinice au evidențiat modificări de diureză după lobectomie sau diatermie prefrontală, precum și la pacienți cu tumori ale ventriculului al III-lea. Pe de altă parte, sunt binecunoscute diureza și natriureza de cauză psihoemoțională sau neurovegetativă din timpul crizelor de migrenă, tahicardie paroxistică etc. Interesante din acest punct de vedere sunt cercetările care au precizat efectul inhibitor al somnului fiziologic și medicamentos asupra diurezei. Dependența diurezei de dinamica proceselor corticale a fost confirmată și de experimentele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
greutății corporale apar în hipotiroidii ca urmare a retenției de apă și acumulării de lipide nemetabolizate. O altă categorie de efecte biologice ale hormonilor tiroidieni este reprezentată de stimularea proceselor de creștere și maturare pe toate planurile, inclusiv somato-psihic și neurovegetativ. Hiperexcitabilitatea nervoasă produsă de hormonii tiroidieni interesează ambele componente ale sistemului nervos. Hipotiroidia instalată în timpul dezvoltării sistemului nervos determină încetinirea procesului de mielinizare și fenomene de încetinire a dezvoltării mentale de diferite grade. Un rol important revine sinergismului dintre hormonii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
IL-4, IL-10, IL-13. Interleukinele proinflamatorii IL-1, IL-6 și TNF- realizează prin mecanism nervos central reacții pirogene endogene. Acestea contribuie prin intermediul receptorilor specifici din nucleii arcuat și ventro-laterali ai hipotalamusului la modularea descărcărilor nervoase și endocrine plecate de la nivel hipotalamic pe cale neurovegetativă simpatică pe de o parte și hipotalamo-hipofizo-suprarenală pe de alta (Turnbull și Rivier, 1999). Reglarea hipotalamo-hipofizo-adrenală cu participarea sistemului nervos simpatic ca interfață integrativă este schematizată în fig. 153. O comunicare bidirecțională a fost stabilită între sistemul imun interleukonic și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pupilar aflat în centrul irisului. Nepermițând razelor luminoase să treacă prin zona periferică a cristalinului, acest diafragm colorat împiedică apariția aberațiilor sferice și cromatice. II.10.1. ADAPTAREA LA LUMINĂ Diametrul variabil al pupilei este reglat în funcție de intensitatea luminii pe cale neurovegetativă de către reflexul pupilar la lumină. Iluminarea intensă reduce diametrul pupilei până la 1 - 2 mm și poate crește până la 8 - 9 mm în timpul expunerii ochiului la lumină slabă. Reducerea fantei pupilare (mioza) în cazul luminii puternice se datorește contracției fibrelor circulare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
este simpatică cu punct de plecare hipotalamic prin simpaticul cervical, plexul pericarotidian, ganglionul Gasser, ramul oftalmic al trigemenului și nervii ciliari lungi spre zona radială a mușchiului ciliar. Receptorul este de tip 2-adrenergic. iar mediatorul chimic noradrenalina. II.11. REGLĂRI NEUROVEGETATIVE ÎN EFORT Ion HAULICĂ Deși o mare parte din reacțiile neuroendocrine produse de efort, ca factor de menținere și consolidare a sănătății, au fost menționate la capitolele consacrate diverselor funcții ale organismului, ele vor fi succint reluate, pentru a oferi
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
un număr dintre pacienții diagnosticați cu adrenoleucodistrofie recesivă gonosomală . Afecțiunea se caracterizează prin nivele circulante crescute și depuneri de acizi grași cu lanț foarte lung, datorită unui defect la nivelul peroxisomilor. Low și McLeod (1997) au emis ipoteza că implicarea neurovegetativă este datorată afectării neuronilor periferici simpatici și a tacturilor lungi. Deficiența de dopamin -hidroxilază Reprezintă o deficiență congenitală a enzimei ce convertește dopamina la noradrenalină. Ca urmare, scade raportul noradrenalină/ dopamină iar pacienții vor suferi de importante disfuncții simpatice, de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
-și modera uzul tutunului, cafelei, alcoolului. Capricioși, au tendința de a minți și de a se minți, prezintă o oarecare lipsă de respect pentru medic, amintim că grupul nervoșilor oferă o patologie funcțională bogată, pe plan mental (reacții isteroide, anxietăți), neurovegetativ și organic. Sentimentalii sunt înclinați către ipohondrie. Pot stabili un raport afectiv deosebit de strâns cu medicul - dacă acesta nu-i inhibă - dar au față de el o atitudine critică sau de suspiciune și pot fi ușor dezamăgiți - încrezători, nu sunt totuși
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
spaimă, anxietate, angoasă, angoasă umană “normală” ori “existențială” și angoasă patologică sau morbidă, toate sunt stări psihosomatice; manifestările somatice (viscerale) sunt mai pronunțate în spaimă. Anxietatea ar putea fi considerată ca un prim stadiu al angoasei, sau angoasă fără manifestările neurovegetative care o însoțesc de obicei. După E. Strosky, angoasa este o “senzație, în timp ce anxietatea are structură mai complexă și poate fi opusă, oarecum speranței”. Littrè definea angoasa ca un “sentiment de constricție în regiunea epigastrică cu dificultatea de a respira
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
cit. de Athanasiu - o stare afectivă cu conținut somatic intens exprimat (identificat de câtva timp prin dificultatea de a respira) și concomitentă cu „o mare tristețe”, în timp ce anxietatea ar fi un prim stadiu al angoasei sau o angoasă fără manifestările neurovegetative care o însoțesc de obicei. Uzual se consideră că anxietatea - indiferent dacă atinge sau nu gradul de angoasă sau limita extremă, denumită “atac de panică” - este însoțită de un cortegiu bogat de acuze somatice (Malchair), unele sugerând chiar adevăratele boli
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
alta, intrigând prin apariția “inexplicabilă” și rezistenta la terapeutici diverse. Sunt bolnavi care trec de la un medic la altul. Bolnavii dificili nu sunt bolnavi închipuiți. Bolnavii dificili se caracterizează (după A. Athanasiu) prin: a) sensibilitate alergică; b) structură - și reactivitate neurovegetativă, endocrinohormonală și biochimică; c) psihism. În această categorie intră și persoanele slabe, bolnăvicioase (Burnard). Personalitatea și răspunsul la medicamente Variabilitatea interindividuală se observă și în ceea ce privește variațiile calitative ale răspunsului la medicamente. Unele dintre particularitățile reactive depind de „temperamentul biochimic”, enzimatic
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]