39 matches
-
ul (denumit și neutrino) este o particulă elementară neutră cu spinul 1/2, extrem de ușoară, totuși cu masa mai mare ca 0, care participă doar în procesele intermediate de interacțiunile slabe și gravitaționale. ul este un lepton. Simbolul său este litera greacă formula 1 (niu
Neutrin () [Corola-website/Science/302671_a_304000]
-
momentului cinetic. La Congresul Solvay din 1933 Pauli a susținut că aceasta se explică prin faptul că nucleul radioactiv ar emite în același timp cu electronul și o altă particulă care, la sugestia lui Enrico Fermi, a obținut numele de "neutrino", ceea ce în italiană înseamnă „micul neutron”. Pe cale experimentală, neutrinul formula 1 și antiparticula asociată, antineutrin formula 4, au fost puse în evidență în 1956 de către Tsung-Dao Lee și Chen Ning Yang. Neutrinul și antineutrinul se obțin prin dezintegrarea beta (formula 5 și respectiv
Neutrin () [Corola-website/Science/302671_a_304000]
-
din ansamblul general al interacțiunilor fundamentale, dar sunt conceptual diferite de forțe, pot fi descrise pe baza acelorași reguli. De exemplu, o diagramă Feynman poate descrie pe scurt cum un neutron se dezintegrează, rezultând un electron, un proton, și un neutrino, interacțiune mijlocită de aceeași particulă purtătoare responsabilă pentru forța nucleară slabă. În teoria relativității restrânse, masa și energia sunt echivalente (după cum se vede calculând lucrul mecanic necesar pentru a accelera un obiect). Când viteza unui obiect crește, crește și energia
Forță () [Corola-website/Science/304451_a_305780]
-
a spinului nucleului de azot-14, mai întâi deoarece „neutronul” lui Pauli transporta cu el extra-energia dezintegrării beta și apoi pentru că un extra-„neutron” împerecheat cu al șaptelea electron în nucleul azotului-14 dădea spinul 1. „Neutronul” lui Pauli a fost redenumit "neutrino" de Enrico Fermi în 1931, dar abia după 30 de ani s-a demonstrat că neutrino există cu adevărat în dezintegrarea beta. În 1932 Chadwick a realizat că radiația pe care o observaseră Walther Bothe, Herbert Becker, Irène și Frédéric
Nucleu atomic () [Corola-website/Science/304258_a_305587]
-
beta și apoi pentru că un extra-„neutron” împerecheat cu al șaptelea electron în nucleul azotului-14 dădea spinul 1. „Neutronul” lui Pauli a fost redenumit "neutrino" de Enrico Fermi în 1931, dar abia după 30 de ani s-a demonstrat că neutrino există cu adevărat în dezintegrarea beta. În 1932 Chadwick a realizat că radiația pe care o observaseră Walther Bothe, Herbert Becker, Irène și Frédéric Joliot-Curie se datora unei particule masive pe care el a numit-o neutron. În același an
Nucleu atomic () [Corola-website/Science/304258_a_305587]
-
el a numit-o neutron. În același an Dmitri Ivanenko a sugerat că neutronii sunt particule cu spin 1/2 și că nucleul conține neutroni și că în nucleu nu există electroni. La rândul său Francis Perrin a sugerat că neutrino nu sunt particule nucleare, dar erau create în timpul dezintegrării beta. La sfârșitul anului 1932 Fermi a trimis o teorie a neutrinului revistei Nature (al cărui editor a respins-o deoarece era „prea departe de realitate”). Fermi a continuat să lucreze
Nucleu atomic () [Corola-website/Science/304258_a_305587]
-
anului 1932 Fermi a trimis o teorie a neutrinului revistei Nature (al cărui editor a respins-o deoarece era „prea departe de realitate”). Fermi a continuat să lucreze la teoria sa și în 1934 a publicat o lucrare care plasa neutrino pe solide fundamente teoretice. În același an Hideki Yukawa a propus prima teorie semnificativă a forțelor nucleare tari pentru a explica menținerea împreună a nucleonilor. Cu lucrările lui Fermi și Yukawa s-a completat modelul modern al atomului. Centrul atomului
Nucleu atomic () [Corola-website/Science/304258_a_305587]
-
în mod esențial integrarea în sistem a acestor circuite. O versiune TrueFFS există și pentru tehnologia "NOR Flash". TrueFFS este disponibil, ca surse și/sau executabile, pentru toate sistemele de operare majore cum ar fi: VxWorks, Windows CE, Linux, QNX/Neutrino, Windows XP/XPE, Windows NT/NTE, DOS și multe altele. Deși la prima vedere memoriile "flash" par a înmagazina informația permanent, informațiile se pot totuși pierde dacă nu sunt folosite mult timp. Pentru memoriile "flash" durata de timp după care
Memorie flash () [Corola-website/Science/312038_a_313367]
-
altă parte decât a corpurilor crește cu 1,2 c. Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară CERN a anunțat în 2011 că în urma unui experiment realizat de "Oscillation Project with Emulsion-tRacking Apparatus" (OPERA), la acceleratorul de particule s-a constatat că neutrino ar putea depăși viteza luminii. În martie 2012, CERN a declarat că rezultatele experimentului par a fi eronate, prima ipoteză fiind o conexiune imperfectă între un cablu de fibră optică și unitatea GPS care a dus la apriția unei discrepanțe
Mai repede ca lumina () [Corola-website/Science/318896_a_320225]
-
spațiale și telescoape terestre Cerenkov (IACT). Altele decât radiațiile electromagnetice, câteva lucruri mai pot fi observate de pe Pământ care provin de la distanțe mari. Câteva observatoare ale undelor gravitaționale au fost construite, dar undele gravitaționale sunt extrem de dificil de detectat. Observatoare neutrino au fost de asemenea construite, în primul rând, pentru a studia Soarele nostru. Razele cosmice constau din particule foarte mari de energie, care pot fi observate lovind atmosfera Pământului. Observațiile pot varia, de asemenea pe scala timpului. Cele mai multe observații optice
Astrofizică () [Corola-website/Science/296578_a_297907]
-
află pe la jumătatea ciclului principal al evoluției, în care în miezul său hidrogenul se transformă în heliu prin fuziune nucleară. În fiecare secundă, peste patru milioane de tone de materie sunt convertite în energie în nucleul soarelui, generându-se astfel neutrino și radiație solară. Conform cunoștințelor actuale, în decursul următorilor aproximativ 5 miliarde de ani Soarele se va transforma într-o gigantă roșie și apoi într-o pitică albă, în cursul acestui proces dând naștere la o nebuloasă planetară. În cele
Soare () [Corola-website/Science/296586_a_297915]
-
slabă” din cauza că intensitatea câmpului este de 10 ori mai slabă decât a forței țări. Interacțiunea slabă are o rază de acțiune foarte scurtă, aproximativ egală cu diametrul nucleului atomic. Aceasta are un efect atât asupra quarcilor, cât și asupra neutrino și a leptonilor. Interacțiunea slabă are efect asupra leptonilor și a quarcilor chirali. Este singura forță care afectează neutrinii (cu exceptia gravitației, care este neglijabila în condiții de laborator). Interacțiunea slabă este unică într-o serie de aspecte: Având în vedere
Interacțiune slabă () [Corola-website/Science/317756_a_319085]
-
ca o pitică albă să se răcească până la 5 grade Kelvin, în condiții ideale, este de 10 ani. Dacă teoria privind interacțiunea slabă a particulelor masive este adevărată atunci se estimează că în urma interacțiunii particulelor materiei întunecate din univers (posibil neutrino) cu materia piticelor albe s-ar elibera o cantitate de energie care le-ar ține temperatura mai ridicată, mărind astfel durata timpului necesar pentru răcire la 10 ani. Fred Adams și Gregory P. Laughlin au calculat că datorită posibilului efect
Pitică neagră () [Corola-website/Science/318630_a_319959]
-
Do Not Observe" și "Flashes". Sawyer acordă atenție cosmologiei în viitorul îndepărtat din "Starplex". Instituțiile științifice reale sunt deseori folosite pentru cadrul operelor lui Sawyer, aici intrând TRIUMF ("End of an Era"), CERN ("Flashforward)", Muzeul Regal Ontario ("Programatorul divin"), Observatorul Neutrino Sudbury ("Hominids" și continuările sale) și Observatorul Arecibo ("Rollback"). Altă caracteristică a operelor lui Sawyer o reprezintă personajul principal suferind de o boală mortală. Pierre Tardivel din "Frameshift" suferă de boala Huntington, Thomas Jericho din "Programatorul divin" are cancer pulmonar
Robert J. Sawyer () [Corola-website/Science/322834_a_324163]