36 matches
-
acestora, utilizatorii pajiștilor au obligația să aplice pe fiecare parcelă acțiunile tehnice cuprinse în proiectul de amenajament pastoral, precum și planul de fertilizare. ... (2) Lucrările de întreținere a pajiștilor cuprind cel puțin: ... a) distrugerea mușuroaielor, curățarea de pietre, a vegetației arbustifere nevaloroase, combaterea buruienilor și executarea lucrărilor de desecare; ... b) combaterea eroziunii solului și respectarea strictă a regulilor de exploatare rațională; ... c) corectarea regimului aerohidric al solului; ... d) lucrări de fertilizare cu îngrășăminte chimice și organice; ... e) lucrări de regenerare a pajiștilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
c) corectarea reacției solului, respectiv aciditatea/alcalinitatea, prin lucrări de amendare. ... 2. Măsurile de suprafață de îmbunătățire a pajiștilor cuprind: a) lucrările de întreținere a pajiștilor ce constau în curățarea de mușuroaie de orice proveniență, de vegetația ierboasă și lemnoasă nevaloroasă și de pietre, nivelarea nanoreliefului, împrăștierea dejecțiilor rămase în urma pășunatului sau după fertilizarea organică, aerarea covorului vegetal; ... b) îmbunătățirea regimului de nutriție a plantelor printr-o fertilizare corespunzătoare; ... c) supraînsămânțarea pajiștilor. ... 3. Măsurile de refacere radicală a covorului ierbos constau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
sau după fertilizarea organică, aerarea covorului vegetal; ... b) îmbunătățirea regimului de nutriție a plantelor printr-o fertilizare corespunzătoare; ... c) supraînsămânțarea pajiștilor. ... 3. Măsurile de refacere radicală a covorului ierbos constau din: a) curățarea de mușuroaie, de vegetația ierboasă și lemnoasă nevaloroasă și de pietre; ... b) distrugerea vechiului covor vegetal degradat; ... c) îmbunătățirea regimului de nutriție a plantelor printr-o fertilizare corespunzătoare; ... d) pregătirea patului germinativ; ... e) reînsămânțarea cu amestecuri de plante furajere productive și cu valoare furajeră ridicată; ... f) întreținerea pajiștii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
au rezultat în special după defrișarea jneapănului. Festuca airoides este o specie care preferă stațiuni cu caracter mezoxerofit față de Nardus stricta, cu care se învecinează și se întrepătrunde, și care preferă stațiuni mai umede. Vegetația are în componență numeroase specii nevaloroase. Valoarea pastorală este foarte scăzută, cu producție de 2-4 t/ha MV și o capacitate de pășunat de 0,2-0,5 UVM/ha. 1.2. Pajiștile de Carex curvula (coarnă) și Juncus trifidus (pipiriguț) Răspândire și ecologie. Pajiștile de coarnă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
pajiștile mai bune și puternic acide pentru cele de productivitate mijlocie. Agrostis capillaris este o graminee valoroasă din punct de vedere furajer, cu grad ridicat de consumabilitate. Vegetația are în componență numeroase specii cu valoare furajeră ridicată, dar și specii nevaloroase, dăunătoare și toxice. Adesea, aceste pajiști sunt invadate și de vegetație lemnoasă dăunătoare, ca: păducelul (Crataegus monogyna), porumbarul (Prunus spinosa), măceșul (Rosa canina), în zone mai uscate și alunul (Corylus avellana), carpenul (Carpinus betulus), mesteacănul (Betula pendula) în zone mai
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
altitudine. Solurile sunt oligobazice sau oligomezobazice, oligomezotrofice, de la moderat până la foarte puternic acide: brune, brune acide, brune feriiluviale, rendzine, litosoluri. Vegetația pajiștilor de Festuca rubra, din cauza pășunatului abuziv și a scăderii fertilității solului, este invadată pe suprafețe apreciabile de specia nevaloroasă Nardus stricta (părul-porcului, țepoșică). Pe soluri sărace, compacte se instalează Deschampsia caespitosa (târsa), care este o graminee cu valoare furajeră foarte scăzută. Pe suprafețele supratârlite apar buruieni de târlă ca: urzici (Urtica sp.), știrigoaie (Veratrum album), ștevii (Rumex sp.), brândușa
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
diferite, de la 300 m până la 2.200 m altitudine, pe soluri acide, neaerisite, oligobazice și oligotrofice. Solurile sunt în principal brune feriiluviale, brune acide, podzoluri, luvisoluri albice, puternic acide. Valoarea furajeră a țepoșicii este foarte scăzută, fiind considerată o specie nevaloroasă. Vegetația pajiștilor de Nardus stricta este degradată și de o productivitate scăzută. Valoarea pastorală este de asemenea foarte scăzută, cu producții de 3-5 t/ha MV, cu o consumabilitate de 35-50%, și o capacitate medie de 0,4 UVM/ha
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
suprafețe cu păiuș stepic sunt în Podișul Moldovei, sporadic în Piemontul Getic și în Câmpia Transilvaniei, pe coaste însorite. Solurile pe care se extind aceste pajiști sunt cernoziomurile, regosolurile, pseudorendzinele și solurile cernoziomoide. Vegetația are în componență numeroase specii ierboase nevaloroase, dăunătoare, cum ar fi scaieți, pelin și specii toxice, ca: alior, coroniște sau vegetație lemnoasă dăunătoare, precum: porumbar, păducel, măceș, verigariu. Valoarea pastorală este mediocră, cu potențial de producție scăzut, de numai 3-5 t/ha MV și o încărcare medie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
pe versanți slab până la moderat înclinați 6°-14° pe toate expozițiile la altitudini mai joase și numai însorite la altitudini mai mari. Solurile predominante sunt cernoziomuri cambice, soluri cenușii, brune argiloiluviale, rendzine, regosoluri, erodisoluri. Vegetația este dominată de numeroase specii nevaloroase, dăunătoare și toxice, ca: alior, scaieți, pelin, care diminuează mult calitatea acestor pajiști. Valoarea pastorală și productivitatea sunt slabe-mijlocii, cu o producție de 3,5-6 t/ha MV și o capacitate de pășunat de 0,4-0,6 UVM/ha. 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
4.3. Pajiștile de nisipuri Pajiștile răspândite pe nisipuri se întâlnesc în Câmpia Română, Câmpia Careiului în nord-vestul țării și în Delta Dunării. Vegetația pajiștilor de nisipuri este rară, cu specii puține la număr și cu valoare furajeră slabă sau nevaloroase, fiind dominate de Festuca vaginata (păiuș de nisipuri) și Elymus sabulosus. Valoarea pastorală a acestor pajiști este neînsemnată. Fânețe de lunci cu soluri │Înălțime 70-80 cm. Festuca pseudovina │Păiuș de câmpie și dealuri Mică Foarte mare Foarte mare Foarte mare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
În prezent o foarte mare parte din suprafața pajiștilor României sunt într-o avansată stare de degradare datorită unor factori naturali (aridizarea climatului, inundații catastrofale, excesul permanent sau temporar de umiditate, eroziunea solului, acidifiere, sărăturare, invazia vegetației ierboase și lemnoase nevaloroase etc.), cât și a unor factori antropici (abandonul și valorificarea necorespunzătoare, dezechilibru hidric, poluare etc.). Degradarea compoziției floristice a pajiștilor are loc atât cantitativ, prin micșorarea densității plantelor, cât și calitativ prin scăderea valorii nutritive a plantelor de nutreț ca
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]