1,200 matches
-
cea de-a doua jumătate a secolului al III-lea, într-o familie de oameni înstăriți și creștini devotați. Crescut în spiritul poveței creștine „să împarți averea săracilor”, Sfanțul Nicolae și-a dat întreaga moștenire pentru a-i ajuta pe nevoiași. La primul sinod ecumenic ținut la Niceea, în anul 325, acesta a fost recunoscut drept un mare apărător al ortodoxiei. Sinodul a condamnat erezia lui Arie, conform căreia Iisus Hristos nu este Fiul lui Dumnezeu, ci doar un om cu
LA MULŢI ANI DE SFÂNTUL NICOLAE ! by http://uzp.org.ro/la-multi-ani-de-sfantul-nicolae/ [Corola-blog/BlogPost/93399_a_94691]
-
Papelcuța, Papelcuța! țipam bucuroasă, nevoie mare. Așezată lângă mine, pe-o parte, cu capul sprijinit de un căpătâi mare de pernă, începea... A fost odată, demult, tare demult, într-un sat îndepărtat, așezat la marginea unei păduri dese, o femeie nevoiașă care avea o fetiță, Papelcuța. Casa lor era mică, dar strălucea de curățenie, pentru că fetița era harnică și o ajuta mult pe mama ei, care muncea din greu cât era ziulica de mare. În chiote și veselie, mătura, ștergea praful
VI. POVESTEA PAPELCUȚEI de DANIELA TIGER în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 by http://confluente.ro/daniela_tiger_1480682631.html [Corola-blog/BlogPost/372310_a_373639]
-
și leproși). Am înteles atunci, pentru prima dată, de ce Dumnezeu nu păcătuiește, deși scrie o groază de poezii zilnice - unele din ele, chiar, deocheate rău de tot. RĂMÂI CU NOI Luca 24:29 Ne naștem în durere și extaz Nemernici, nevoiași, sărmani și goi, Sorbind al mamei zâmbet lăcrimat Dar primul strigat e „rămâi cu noi”. Când printre flori de dalbe primăveri Curtăm iubirea-n fragedul altoi, Beția vieții-o tragem cu nesaț Și uneori suflăm „rămâi cu noi” În vara
INSULA CUVINTELOR DE ACASĂ (1) SĂBIILE DUHULUI (STIHURI) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_ionita_1479633128.html [Corola-blog/BlogPost/385339_a_386668]
-
ale ființării care-mi consumă trecutul ce se dezintegrează, sunt mutilate minunile născute din pământul țării, iar în noi se fură și se branconează. Îngerii din demoni și demonii din îngeri ard zvârcolindu-se în același cerc uitat înlăuntru, cetățenii nevoiași la cer fac acum plângeri supărați că nu înțeleg ce-i particula întru'. Ochii lumii, oarbe găuri privesc dar nu pătrund substanța renunțării, în zori neîncrezătoarele nopți ne ocolesc cântând în timbrată șoaptă cântările cântarii. Ca turnul din Pisa luna
POEME (3) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/emil_sauciuc_1474450454.html [Corola-blog/BlogPost/382484_a_383813]
-
încă pe acoperișul acestuia, este făcută în făbricuța bunicului din partea mamei, Ion Stănilă, poreclit Țiglaru’. Nea Niculiță, bunicul din partea tatălui însă, era total opus lui Țiglaru’:înțelept, cu un suflet de aur, el respecta pe toată lumea și-i ajuta pe nevoiași. „Până și sașii scoteau pălăria în fața lui”.Soția lui nea Niculiță era din Tălmaciu, Ritivoi o chema de fată. Se trăgea din același neam cu Ion Ritivoi, despre care nea Mitică mi-a spus că este cel mai harnic om
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sebesul_de_sus_cu_nea_mitica_printre_amintiri_capitolul_xxx_.html [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
peste drum de casa lui nea Mitică și asemeni lui, este o mare iubitoare a satului natal și o prietenă de suflet a familiei Sinu. După pierderea celor dragi din familia sa, doamna Stănilă a vândut casa părintească unei familii nevoiașe. De familia Sinu își aduc aminte, majoritatea sătenilor, dar mai ales cei care au o vârstă apropiată de-a lui nea Mitică. Nu mai este niciunul dintre frați în sat : Iosif Sinu (Sâvu, cum îi zic sătenii) locuiește la Sibiu
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sebesul_de_sus_cu_nea_mitica_printre_amintiri_capitolul_xxx_.html [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
loc. În cele din urmă, au mai rămas în palmele sale numai semințele fructului. Le păstră, intră, în casă, și le puse cu grijă într-un vas mic, de lut. Din acea zi, deși seceta era în tot, omul cel nevoiaș parcă se simți întremat. Gândurile sale erau zi de zi spre copilul cel minunat, înger trimis din cer, care văzuse necazul și neputința sa. Prinse curaj. Începu să umble mai des prin pădurea sălbatică de la marginea pustiului. Aduna de acolo
SMOCHINUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1434460462.html [Corola-blog/BlogPost/374810_a_376139]
-
pământul și nici forța fizică necesară. Atâta doar că, după trei-patru ani, s-au găsit investitori buni, cu forță financiară și cu influență puternică la anumite organe ale statului. Nu au cumpărat la adevărata valoare a pământului, dar pentru mulți nevoiași a fost un preț acceptabil. A fost o mare gură de oxigen pentru acele vremuri. Era vorba de un grup în care fostul primar avea un cuvând cu greutate, potrivit acțiunilor deținute. De unde le avea, nimeni nu știe nici acum
RĂSFOIND JURNALUL UNUI POLIȚIST de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1480793968.html [Corola-blog/BlogPost/382394_a_383723]
-
realizat și suferința din adâncul ființei sale uneori gândea în felul următor: ,,Dacă eu aș fi rămas cu Sefora cât de mult bine aș fi putut să fac în societate însă acum doar agonizez și mai ofer câte puțin celor nevoiași. Am rupt cele două legăminte ce mă făceau puternic cel cu Dumnezeu și cel cu Sefora, și cât de fericit eram odată încât acum mi se pare că totul nu a fost decât un vis o închipuire a minții mele
REGĂSIREA FERICIRII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1450610401.html [Corola-blog/BlogPost/362374_a_363703]
-
capul, chiar dacă n-ai ce pune-n oală, nevoia te ajută. Săraci sunt doar puturoșii, care nu se îngrijesc de viața lor, așteptând să le-aducă alții. Nu m-am plâns niciodată, n-am fost arătată cu degetul (ca fiind nevoiașă) am luptat cu soarta ca să am, nu cerșind (cum fac unii) ci decent și cu propriile forțe și mai ales atât cât mi-a permis buna cuviință. Doar cine nu muncește (luptă) nu are. Din puținul agonosit am dat și
,,SĂRĂCIA... de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 by http://confluente.ro/georgeta_zecheru_1492432368.html [Corola-blog/BlogPost/380317_a_381646]
-
spre a fi recunoscut față de atâția Avraami care mai existau, „Cizmarul”. Tot ce învățase de la maistrul lui, să construiască de la început o pereche de cizme, pantofi sau ghete, era suficient, dar se ocupa mai mult cu micile reparații pentru cei nevoiași, câte un petic care prelungea „viața” și de aceea avea multă clientelă”. Cizmarul Avraham este stâlpul și întreținătorul unei familii numeroasă de evrei din perioada interbelică de o frumusețe umană care nu poate să nu te impresioneze. Zi de zi
CRONICĂ LITERARĂ: „DEZILUZII” ŞI „VIAŢA CA O ILUZIE” – DOUĂ ROMANE DE BERTHOLD ABERMAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1457439007.html [Corola-blog/BlogPost/368469_a_369798]
-
marginile esteticului, să le depășească asemenea unei raze de soare străpungând în zori de ziuă liniștea infinitului nopților. Biografia Danei Borcea poate constitui materialul unui roman întreg, prin atașamentul ei față de problemele sociale, sacrificiul personal pe care-l aduce față de nevoiași, față de cei marginalizați, față de cei pe care soarta nu i-a alintat. Iată ce ne spune într-o mărturisire de credință: „Activitatea mea de 13 ani, de ajutorare a bătrânilor abandonați, reprezintă cel mai bine idealul meu de viețuire- ajută
DANA BORCEA ŞI... UN BOB DE LUMINĂ de CRISTIAN W SCHENK în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/cristian_w_schenk_1485648454.html [Corola-blog/BlogPost/360914_a_362243]
-
Vadului sau Tălmaciu și-au îmbunătățit substanțial condițiile prin milostenia celui care, crescând de la 3 ani fără mamă a dorit să le readucă acestor copilași zâmbetul pe fețele triste. Și-apoi, câte sute de dolari n-au ajuns la cei nevoiași din satul său, și nu numai, pentru că nea Mitică dăruia de fiecare dată sume cu cel puțin două zerouri în coadă. Stau drept mărturie nenumăratele scrisori de recunoștință pe care amicul meu le păstrează ca pe un sfânt simbol al
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... ( CAP. XXVI, PARTEA A II-A) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Dumitru_sinu_franturi_de_viata_opinii_amintiri_cap_xxvi_partea_a_doua_.html [Corola-blog/BlogPost/356628_a_357957]
-
câmpurile egipteanului sute de lucrători cu ziua, bieți oameni săraci, egipteni sau evrei, veniți să câștige câțiva arginți, cu care cumpărau grâu, tot de la acest stăpân. Egipteanul era lacom, sporea prețul cerealelor an de an, ceea ce neliniștea mult pe bieții nevoiași osândiți să muncească, și apoi să cumpere grâu tot de la el. Asenath era un stăpân hapsân, nu vedea bine faptul că evreii din ostrovul de alături aveau și ei niște ogoare, e drept, foarte mici, sau că aveau niște animale
FĂCLII PE NIL (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1422863646.html [Corola-blog/BlogPost/376211_a_377540]
-
se întreba ce înseamnă viața unui om de rând? În așezământul trupului lor, învelit cu o dermă groasă ca făpturile lipsite de griji, ei se cred nemuritori și așteaptă umilința semenilor lor? Ce este ziua care a trecut pentru un nevoiaș inițiat în drumul nevoilor vieții și cum trece ziua unui profan încolăcit în blănuri și huzur? Conștient de existența sa, se întreba: de ce sicriul are aceeași formă pentru toți, iar groapa, în care trupurile neînsuflețite ale nevoiașului sau profanului bogat
DE CE ÎMI PLÂNGE ZIUA CE-A TRECUT (ESEU) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 by http://confluente.ro/De_ce_imi_plange_ziua_ce_a_trecut_eseu_.html [Corola-blog/BlogPost/366973_a_368302]
-
trecut pentru un nevoiaș inițiat în drumul nevoilor vieții și cum trece ziua unui profan încolăcit în blănuri și huzur? Conștient de existența sa, se întreba: de ce sicriul are aceeași formă pentru toți, iar groapa, în care trupurile neînsuflețite ale nevoiașului sau profanului bogat, mestecă într-o odihnă aparentă carnea și oasele dăruite de Moarte? Erau întrebări pe care el, profesorul, și le punea de fiecare dată când se întorcea de la facultate, când mintea lui mesteca gândurile creierului secat de nevoi
DE CE ÎMI PLÂNGE ZIUA CE-A TRECUT (ESEU) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 by http://confluente.ro/De_ce_imi_plange_ziua_ce_a_trecut_eseu_.html [Corola-blog/BlogPost/366973_a_368302]
-
și are 3 copii: Andrei, Irina si teza de doctorat. Menținerea Guvernului Ponta face inutilă prezența apocalipsei în România. Aud că în Parlament, la apel, se strigă - Nevinovat! Până când mi-am cumpărat un dicționar de sinonime eram sărac. Acum sunt nevoiaș, sărman, oropsit și necăjit. Este adevărat că extratereștrii sunt anti-Băsescu? - Cei cu antene, da! Vând karte de gramatik. Eu meam faqt treab-a cu ia. Bonus. Cartea number one la Bookfest. * Toate bune!?! Ai nevoie de o informație? Mică, mică? O
TABLETA DE WEEKEND (117): DEBARCAREA DIN VICTORIA de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1433669826.html [Corola-blog/BlogPost/352864_a_354193]
-
la periferia Londrei, celor mai săraci dintre noi, cu dobânzi anuale de 50% și fără nicio garanție? Rezistă, pentru că oamenii plătesc: de peste 130 de ani, de când s-a inventat formula asta legală de creditare în Anglia Victoriană, marea majoritate a nevoiașilor care se-mprumută, fie criză, fie soare (dar la ei e mai tot timpul criză) sunt buni platnici. Își iau de la gură și plătesc. Au luat împrumutul pentru că au avut o nevoie reală, creditorul a fost pe fază cu banii
Legenda lui Trump sau adevăratul motiv pentru care băncile au nevoie de noi by https://republica.ro/legenda-lui-trump-sau-adevaratul-motiv-pentru-care-bancile-au-nevoie-de-noi [Corola-blog/BlogPost/338105_a_339434]
-
Florin Codrea. (Din interviul acordat de acesta jurnalistului Mircea Crișan, aflăm că „portofoliul Asociației Martyria cuprinde mult peste 100 de proiecte majore, pe lângă cele de parcurs, regăsite de-a lungul unui an calendaristic” și că „proiectele sociale de ajutorare a nevoiașilor se desfășoară pe tot parcursul anului, nu numai în pragul marilor sărbători”. Iar eu spun că așa se cuvine, ca toate bisericile din România să se implice efectiv și neîntrerupt în oblojirea acestei supărătoare răni-paradox provocată de postdecembrism - țară încă
CREDINŢA – VESTITOAREA ŞI FĂURITOAREA ADEVĂRATEI FERICIRI UMANE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1461504317.html [Corola-blog/BlogPost/381011_a_382340]
-
I-am cerut de mult timp lui Dumnezeu să fiu păzită de slava deșartă care atrage practica milosteniei” . Pentru că este dificil să scăpăm de slava deșartă manifestată în milostenie, unii își spuneau că trebuie să încetăm să-i ajutăm pe nevoiași! Dar Sfântul Ioan dezvăluie cu finețe motivul subadiacent al acestei decizii: pretindeți că vă depărtați de această patimă, dar oare nu este din frica de a pierde fața care vă însuflețește? Ce rușine pentru voi, dacă ați fi surprinși vorbind
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
Opinii În mod normal ne aflăm într-o perioadă a anului în care suntem constat îndemnați să fim mai buni, să zâmbim necunoscuților pe stradă, să-i ajutăm cum putem pe nevoiași, să dăruim. Partea tristă este că oriunde mă uit în jur nu văd decât oameni cenușii, triști, apăsați de griji, deprimați, complet imuni la moșii crăciuni care le surâd din vitrinele luxoase ale magazinelor. Nu vreau să polemizez inutil, parcurgând
Să auzim doar de bine! by http://www.zilesinopti.ro/articole/6281/sa-auzim-doar-de-bine [Corola-blog/BlogPost/97919_a_99211]
-
pricina tristeții mele. Răbdătoare, mi-a explicat că temerile mele sunt fără rost, că Omului de zăpadă nu-i este frig, și totuși...când Omul de zăpadă s-a topit, nimic n-a putut consola suferința mea. Înainte de Paște, copiii nevoiași mergeau cu trăsăndița - Incantații menite să ureze gospodarilor sănătate și bogăție, prilej care le umplea și lor trăistuțele cu ouă. Bunica Maria, răbdătoare și grijulie, mi-a explicat că noi avem destule ouă în cuibare și nu-i bine sa
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 by http://confluente.ro/C%C3%A2rdei_Mariana.html [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
câțiva localnici care încearcă să ne convingă, dacă mai era nevoie, că ceea ce am văzut e în firea lucrurilor la Pădureni și că primarul e un om de toată isprava. „Un primar foarte bun. A făcut drumurile, piscină, ajută oamenii nevoiași, bătrânii. Lumea e mulțumită. Cred că e cel mai frumos din toate satele de pe-aici“, subliniază Valeria Lemnaru, de 53 de ani, revenită pe meleagurile natale după 35 de ani de muncă în București. La întoarcere n-a mai
În Vaslui, la nici 100 de km de Bălăbănești o comună model by http://balabanesti.net/2014/01/11/in-vaslui-la-nici-100-de-km-de-balabanesti-o-comuna-model/ [Corola-blog/BlogPost/339996_a_341325]
-
situații când, datorită mijloacelor materiale, copiii sunt obligați să suporte disprețul și aroganța celorlalți. Decalajele sociale s-au adâncit atât de mult, iar cei care au mai mult decât le trebuie, se simt îndreptățiți să-i umilească pe cei mai nevoiași. Copiii simt cel mai bine acest lucru iar sensibilitatea lor are de suferit. Toate acestea se oglindesc într-un poem tulburător, în care doi copilași, frate și surioară, stau în parc în noaptea de Ajun, privind bradul uriaș încărcat de
SOARELE COPILĂRIEI VERSURI PENTRU COPII- CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/De_a_ascunselea_n_poveste_cronica_la_cezarina_adamescu_1352814280.html [Corola-blog/BlogPost/351303_a_352632]
-
de țuică pe masă pentru amărâții ăștia! Nu vezi cum se uită la mine? Plătesc eu, bă!”. Și a plătit de câteva ori Vasile, dar nu a realizat câți dușmani și‑a făcut prin gesturile sale filantropice. Cei cu adevărat nevoiași, care au avut cândva un pogon‑două de pământ, erau lipsiți de perspecti-vă. Sărăcia lor de ieri trecea prin timp la fel de‑ntunecată precum erau și fețele lor dezgustate de gândul cu grija zilei de mâine. Îl priveau chiorâș pe Vasile
CHEMAREA DESTINULUI (14) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_14_.html [Corola-blog/BlogPost/356581_a_357910]