582 matches
-
această patimă ce l stăpânește. De aceea el va trebui să lupte cu aceeași pasiune cu care înainte a păcătuit. Lupta împotriva desfrânării este aspră și îndelungată, iar remediile recomandate de Sfinții Părinți sunt în număr mare, variate și necesită nevoințe îndelungate. Aceste nevoințe sunt adevărate lupte fizice, psihice și duhovnicești. Din această cauză, s-a efectuat o împărțire a remediilor recomandată chiar de Părinții Bisericii care se aplică sufletului și trupului. Există o desfrânare sufletească și una trupească, iar lupta
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
l stăpânește. De aceea el va trebui să lupte cu aceeași pasiune cu care înainte a păcătuit. Lupta împotriva desfrânării este aspră și îndelungată, iar remediile recomandate de Sfinții Părinți sunt în număr mare, variate și necesită nevoințe îndelungate. Aceste nevoințe sunt adevărate lupte fizice, psihice și duhovnicești. Din această cauză, s-a efectuat o împărțire a remediilor recomandată chiar de Părinții Bisericii care se aplică sufletului și trupului. Există o desfrânare sufletească și una trupească, iar lupta împotriva uneia presupune
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Criteanu, Mântuirea păcătoșilor, Edit. Bunavestire, Bacău, 2001, p. 300. footnote>, ferestre ale pierzării<footnote Ibidem. footnote>, arătându-se astfel că prin ei ia ființă pofta nerușinată care poate să întineze inima cu noroiul patimilor<footnote Sf. Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoință, tipărit cu binecuvântarea Preasfințitului Iustinian, Episopul Maramureșului și Sătmarului, Edit. Bunavestire, Bacău, 1997, p. 127. footnote>. Fiind adevărate porți prin care veninul otrăvitor al plăcerilor<footnote Monahul Agapie Criteanu, op. cit., p. 83. footnote> intră în suflet, trebuie să li se
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
căci împotriva acestei patimi să lupți, nu stându-i împotrivă [...] ci fugind cu toată puterea de orice prilej care te poate ademeni<footnote Nicodim Aghioritul, Războiul nevăzut, Edit. Bunavestire, Bacău, 1996, p. 55. footnote>. Sfântul Ioan Scărarul amintește și alte nevoințe cum ar fi sacul, cenușa, starea în picioare toată noaptea, mulțumirea cu pâine, limba arsă și cu măsură răcorită, așezarea în coșciuge, ajutorul unui părinte sau al altui frate sârguincios, bătrân cu cugetul<footnote Sf. Ioan Scărarul, op. cit., p. 236
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
îl poate sfătui în situațiile mai grele. Pentru mireni, sfatul părintelui duhovnic este mai mult decât binevenit în condițiile în care patima nu mai poate fi ținută în frâu, de aceea trebuie să te nevoiești din toate puterile, pentru că fără nevoință nu vei dobândi nimic<footnote Sf. Teofan Zăvorâtul, op. cit., p. 246. footnote>. Sfinții Părinți sunt de părere că ceea ce ajută la alungarea acestei boli<footnote Sf. Ioan Casian, op. cit., p. 189. footnote> este liniștea și singurătatea. Luptând cu patima, e
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
este Împărăția Cerurilor (Matei 19, 14), adică a celor simpli, fără răutate, fără vicleșug și fără mânie. Sfântul Teofilact al Bulgariei surprinde nuanțele acestui verset: Și nu zice a acestora, ci a unora ca aceștia, adică a celor care cu nevoință dobândesc nerăutatea pe care pruncii o au din fire; căci pruncul nici nu pizmuiește, nici nu ține minte răul, nici, bătut fiind de maica sa, nu se depărtează de ea; și chiar de ar fi maica sa sărmană de tot
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
străbate textul acesta este de fapt un îndemn adresat omului de a-și fixa ca țel în viață desăvârșirea. Căci ținta vieții virtuoase este de a ne face asemenea cu Dumnezeu; pentru aceasta, omul virtuos își ia tot felul de nevoințe spre cultivarea sufletului și se eliberează de patimi, ca să poată avea parte de vederea Ființei transcendente”. În cel de-al doilea fragment, (62)<footnote Ibidem, (284.5; 285.17); v. Ibidem.footnote>, arhipăstorul Nyssei propune două perspective diferite, dar nu
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
rostesc un eufemism convențional și răsuflat, a cărui semnificație, sub cuvînt că seamănă cu o laudă, ar aduce mai degrabă cu o bagatelizare. Căci scopul tinerei traducătoare nu e ambițios, ci este de-a dreptul neomenesc sub unghiul cantitativ al nevoințelor pe care le va îndura. În această privință, cel puțin pentru scara de performanță a traducerilor românești din Kierkegaard, Ana-Stanca Tabarasi seamănă cu o excepție a cărei promisiune abia deceniile viitoare o vor putea cu adevărat confirma. Apoi, sub unghi
Deliciile ironiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10049_a_11374]
-
devenit și Fiul ei. Ea L-a iubit pe Mântuitorul Înainte de a-L iubi cineva dintre oameni și nimeni dintre oameni nu L-a iubit așa de mult ca ea. Ea a fost pentru toți sfinții model de sfințenie, râvnă, nevoință și liniștire. Ea este și cea mai mare și mai Înțeleaptă făptură care s-a nevoit, prima și cea mai mare isihastă, pentru că „deși L-a născut (pe Hristos) și trupește, dar L-a avut Întreg În sine totdeauna și
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
mult „cultura consumului exagerat“? - Postul în viața unui creștin nu este doar o simplă dietă, abținere de la anumite mâncăruri, ci este o împreună-călătorie cu Dumnezeu pe calea lumii acesteia. Postul este o stare de libertate, stăpânire de sine, întemeiate pe nevoință și înfrânare. În ceea ce privește „cultura consumului“, cred că este bine să înțelegem în ce constă aceasta, ce presupune ea. Dacă vom face referire la Vechiul Testament, vom constata că evreii, în țara Egiptului, aveau o mentalitate de sclavi ai societății de consum
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
fi postirea noastră, dacă este o postire adevărată, va conduce către ispită, slăbiciune, îndoială și tulburare. Altfel spus, va fi o adevărată luptă, și probabil că vom cădea de multe ori. Dar adevărata descoperire a vieții creștine ca luptă și nevoință reprezintă trăsătura esențială a postiri. O credință care nu a biruit îndoielile și ispita este rar o credință adevărată. Din păcate, în viața creștină nu este posibil niciun progres fără amara experiență a căderilor. Prea mulți încep postirea cu entuziasm
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
Intrării triumfale a Domnului în Ierusalim. Expresie a "călătoriei" Bisericii spre Împărăția lui Dumnezeu, pelerinajul constituie și o meditație duhovnicească a trecerii oamenilor prin această viață. Icoanele și florile purtate în procesiune simbolizează lumina și virtuțile adunate în suflet prin nevoințele postului, cu care oamenii ies în întâmpinarea Mântuitorului Hristos. De asemenea, câteva mii de credincioși catolici, printre care foarte mulți tineri, toți preoții din parohiile bucureștene, călugări și călugărițe din comunitățile religioase locale vor participa duminică la tradiționala procesiune de
Pelerinaje de Florii, în Bucureşti şi în ţară () [Corola-journal/Journalistic/26703_a_28028]
-
se naște și dezvolta acel curent, acel fluid care îl leagă de Puterea Divină care-și poate astfel revarsă binefacerile asupra rugătorului (solicitantului). Cel care se racordează la această putere este omul. Puterea veghează permanent asupra tuturor, dar cel în nevoința are acces prin starea de rugăciune, care este o stare de grație. „Lasă toată grijă ta lumeasca” este un îndemn biblic, adică rupe-te de nivelul inferior ca să te poți ridica spre sferele înalte (rupe-te de mediul în care
Puterea rugăciunii în fenomenul vindecării [Corola-blog/BlogPost/94202_a_95494]
-
noi înșine și nu prin sfințenia lui Iisus Hristos; ori când primim împărtășania fără a o raporta la întreaga viață ca rațiune a ei, și, de asemenea, ca putere a transformării vieții, că intrarea inevitabilă pe "cărarea cea îngustă" a nevoinței și a strădaniei. A realiza aceasta, nu doar cu mintea noastră ci cu întreaga noastră ființă, a ajunge la pocăință - care ne deschide ușile împărăției - acestea reprezintă adevăratul sens și cuprins al pregătirii noastre pentru Sfânta Împărtășanie. Este bine știut
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378172_a_379501]
-
Buicescu Publicat în: Ediția nr. 1549 din 29 martie 2015 Toate Articolele Autorului Într-o familie Creștină (sub Isaurul Leon), Ca fiu al lui Copronim, s-a născut Ilarion. Având râvnă în Credință, fiind blând, bun și smerit Căutând și nevoința, de tânăr s-a călugărit ! Cu Biblia și Rugăciunea, ani de zile-ntr-o chilie, Apoi i s-a dat și Harul de-a Sluji în Preoție ! Apoi lângă Helespont (în Asia), la Pelechit Frații de la Mânăstire, ca Egumen l-
CUV.ILARION de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377164_a_378493]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > AM AFLAT CE ESTE POSTUL ! Autor: Paulian Buicescu Publicat în: Ediția nr. 1512 din 20 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Postul este nevoință ; abținerea în gând și-n fapte La băuturi, mâncăruri, pofte, ce ispitesc către păcate... El trupu ' ne înfrânează, mintea-ntrepte ne-o tot urcă Spre frumusețea cea Divină și Bunătatea Lui adâncă ! În timp de Post și Rugăciune, trupește mai înfrânat
AM AFLAT CE ESTE POSTUL ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377283_a_378612]
-
domnie” ori... „zeus”) să nu se considere cu de la sine putere supraom. Dacă norocul, hazardul te-au uns drept mare și tare (despre „mijloace” vorbim altădată) trebuie la rândul tău să fii un bun slujbaș, să-ți pleci vederea la nevoințele „alegătorului” pentru a te numi adevărat conducător; de nu te vei transforma încetul cu încetul într-un simplu ronțăitor de bucate alese. După ce ai devenit „om mare”, gândeștete mereu la „omul mic”. În caz contrar, oricât de „mare” vei ajunge
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
și aerul pe locul acela se reface fără urmă. Toată claritatea lumii absoarbe viața noastră." (p. 137). E claritatea, mai bună decît a oricărei poze în culori, a fotografiei în sepia. Frumoasă, suplă, elegantă. În contururile ei, cîtă umbră! Cîtă nevoință trăită, pentru liniștea unei amintiri...
Viața în sepia by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7212_a_8537]
-
cartea), pe care îl aveam într-un caiet borgesian, ani de zile migălit în litera lui. Nenorocriea abătută asupra-mi, pe care nu o puteți închipui cât e de mare, iată că schimbă cursul patericului meu, deoarece mă găsesc în fața nevoinței de a inventa ce a fost - istoria pe care am prăpădit-o (prăpădul istoriei, dragii mei). Și așa voi face până mi-o descoperi cineva, prin vreun cotlon al odăii, caietul rătăcit, fiindcă eu din scris nu mă opresc nici
Rătăciți în ficțiune by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9983_a_11308]
-
care strădania mistică nu se poate împlini nu intră în vederile unui musulman. Musulmanul nu înțelege de ce trebuie să-ți mortifici trupul de vreme ce trupul e creația lui Dumnezeu, cum tot așa nu înțelege ce rost are celibatul și toate celelalte nevoințe la care se supun habotnicii creștini. Viața a fost dată omului ca să se bucure de ea în limitele preceptelor date de Allah, și atunci la ce bun chinul creștin pus în slujba mîntuirii? În al cincilea rînd, porunca biblică potrivit
Lumi paralele by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9381_a_10706]
-
a unor noțiuni milenare. Sunt două lucruri cu care te alegi răsfoind Termenii filozofiei grecești. Primul e că devii conștient de o nedorită neputință, și anume neputința pe care noi, cei de azi, o manifestăm în raport cu ei, grecii de atunci. Nevoința aceasta sună astfel: nu ne putem lipsi de cuvintele lor, dar nici nu putem gîndi ca ei. Suntem ca niște orfani stingheri, lăsați în mijlocul drumului, ale căror haine nu ni se mai potrivesc. Se subînțelege că hainele sunt litera unor
Scleroza limbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9452_a_10777]
-
lui Dumnezeu, lumina credinței, prin strădania unei femei credincioase, rodire a unei credințe statornice, răsplătire divină a rugăciunii sale stăruitoare. Prima povestire, „Mărturisirea”, nu întâmplător așezată în fața celorlaltor texte, face referire la Taina Spovedaniei, la roadele rugăciunii, dar și la nevoințele pe care un suflet credincios le întâmpină pe calea credinței, căci fiecare timp are ispitele, opreliștile și prigonitorii lui, ca și martirii și mărturisitorii lui. Uneori și unii și ceilalți fiind membrii ai aceleiași familii, ca în cazul de față
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
ca dintr-o psaltire scuturată peste brazi. Până la schit, un drum șerpuit, sinuos, parcă desenat de un arhitect bolnav de parkinson; de la șosea se putea arunca cu piatra pe acoperișul stăreției; de la șosea până în ușa bisericii, jumătate de oră de nevoință. Era seara, trecut de 19. În ghereta portarului, o umbră, ca într-un pendul de ceas, bătea metanii. Candela contura întunericul, câteva tușe de lumină întregeau decorul. Petru, fără să tulbure ceasul, s-a așezat pe o buturugă de brad
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
miroseau a inimă largă, tataia dezlega limbile cât să intuiască prioritățile, mântuirea era mai accesibilă cu paharul plin. Rânduiala schitului era după canoanele Sfântului Vasile cel Mare: uleiul burdușea candelele, pâinea dormea în spic, vinul hodinea în butoaie, coliva îndulcea nevoințele. Sub cerdacul stăreției, grătarul încins. În trapeză, duminica, vinul încălzea sufletul; whisky-ul, coniacul, votca, palinca, șampania și alte rețete pentru amăgit întunericul își expuneau preaplinul în vitrinele odăii de protocol; licorile multicolore reliefau ipostazele fericiri. În chilie, peste trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
piele de oaie. În odaia jupânului, salteaua ergonomică relaxa, doldora cu valută, îndulcea visarea; starețul număra în somn. Sub pernă, pistolul și două încărcătoare pline. Lada cu muniție, deasupra ușii, stăvilea trecerea. La început, canonul a fost mai lumesc, după nevoințele bătrânilor, însă părintele Spiridon, fostul maior Marcu, a schimbat rânduiala. Oasele cară hoitul în spate, și nu invers. Apleacă-te, taică, apleacă-te! Plopul bate metanii mai bine ca matale. Aiestea-s închinăciuni? Răchită să-ți fie genunchii în fața Maicii Domnului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]