115 matches
-
Istoria Ieroglifică, Liviu P. Dinu (profesor universitar al Facultății de Matematică) scrie, nu fără dreptate, că este „greu de tradus”. Iată unul dintre cele mai scurte rezumate ale volumului Plumb, de George Bacovia: „Simbolist. Citadin. Teritorii sufletești obscure, Incertul. Vagul. Nevroza. Maladiva acuitate a simțurilor. Descompunerea materiei organice. Catastrofa. Sinistrul. Tenebrosul. Negrul. De cimitir. Cavoul. Plumbul. Cadavrul. Singurătatea. Pustiul. Obsesivul. Apăsătorul. Monotonul. Zadarnicul. Teama. Ploaia. Lumea în dezagregare. Plânsul. Dezolantul. Depresia. Disperarea. Mania. Izolarea. Imposibila întoarcere. «O, țară tristă. Plină de
Un spectacol comic by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/3941_a_5266]
-
reumatismal) - 69,30 lei l Ocna Șugatag (ginecologic, reumatismal) - 69,30 lei l Olănești (urologic, digestiv, reumatismal) - 67,10 lei l Predeal (nevroză astenică) - 90,70 lei l Slănic Moldova (digestiv, boli respiratorii) - 84,70 lei l Soveja (boli profesionale, nevroză astenică) - 64,35 lei l Vatra Dornei (cardiovascular) - 66,35 lei l Voineasa (nevroză astenică) - 73,70 lei. Tarifele includ: cazare, pensiune completă (trei mese/zi și procedurile de tratament). În conformitate cu prevederile din contractul colectiv de muncă, salariații beneficiază de
Agenda2005-41-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284314_a_285643]
-
prima crâșmă și ceru una mare. Apoi încă una și încă una! Începu să povestească celor din jur pățania sa. Oamenii îl ascultau cu gurile căscate, așaa, mai mult din obișnuință, însă nu se sinchiseau de tâmpeniile lui, știind-l nevrozat din cauza muncilor prestate de-a lungul vieții și nici de luminile verzulii care făceau minunate jocuri cu efecte pe geamurile nespălate ale locației... ODISEEA SPAȚIALĂ DOMESTICĂ 3001.Începutul mileniului al patrulea, spre toamnă, în megapolisul Țăndărei, cel cu o populație
ODISEEA SPAŢIALĂ DOMESTICĂ 3001 de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349853_a_351182]
-
prima crâșmă și ceru una mare. Apoi încă una și încă una! Începu să povestească celor din jur pățania sa. Oamenii îl ascultau cu gurile căscate, așaa, mai mult din obișnuință, însă nu se sinchiseau de tâmpeniile lui, știind-l nevrozat din cauza muncilor prestate de-a lungul vieții și nici de luminile verzulii care făceau minunate jocuri cu efecte pe geamurile nespălate ale locației... Mihai Batog-Bujeniță Referință Bibliografică: ODISEEA SPAȚIALĂ DOMESTICĂ 3001 / Mihai Batog Bujeniță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
ODISEEA SPAŢIALĂ DOMESTICĂ 3001 de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349853_a_351182]
-
dihorul (chiar dacă se îmbracă a la madame Di(h)or), mîrlanul e un împuțit rapace și setos de sînge nevinovat. Vînează fără socoteală, mai mult decît poate îmgurgita. „Ehei, - îmi spune un amic, pe cînd eram novice pe Internet și nevrozat de năpustirile mîrlănești împotriva mea - zi merçi că ăștia nu sunt luați în seamă la poliție sau la SRI (oare ?! - n.m.) și nu intri în pușcărie, ca în anii ΄50, pentru o anonimă defăimătoare a unui mîrlan”. Da, are dreptate
MÎRLANUL DE PE INTERNET (II) de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348218_a_349547]
-
invitation au voyage”: „Là, tout n’est qu’ordre et beauté, / Luxe, calme et volupté.” Eu cred că romanele Hortensiei Papadat-Bengescu trebuiesc citite cu o altă privire, nu cu un sentiment intermediar între ființă și neființă, că ce altceva este nevroza, care îl cuprinde și pe critic. Am această susținere la pagina 137 („Cititul prozei”): „Privind cu atenție lucrurile, luîndu-ți foarte în serios meseria de anatomist al vieții, devii materialist, și încă unul vulgar...” Eu ce ziceam ? „ Cititul prozei” este structurat
POEZIA CRITICII de IOAN LILĂ în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355285_a_356614]
-
Acasa > Manuscris > Jurnal > ION DOREL ENACHE-ANDREIAȘI, ULTIMILE EMAIL-URI!... Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 213 din 01 august 2011 Toate Articolele Autorului Așa o fi G., poate să fie și nevroza cum zici tu, o să văd săptămâna viitoare ce o să-mi zică doctorii când mă duc la spital, pentru că m-am hotărât. Ascultă o chestie, și te rog să mă ierți, eu te-am felicitat de Paști, dar de Sf.Gheorghe
ION DOREL ENACHE-ANDREIAŞI, ULTIMILE EMAIL-URI!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370930_a_372259]
-
din 30 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Doamne ce s-ar întâmpla Dacă aș duce un trandafir la tâmple Po te ar înflori însuși crivățul iernii ab solute Foc concentrat autoportret în țăndări Posteritate distribuită în aval bucată cu bucată Nevroză vas comunicant al acestei comedii (in)u mane În spatele oricărui zid al plân gerii umbra îmi este iar întoarsă pe dos Discipol al singurătății în doi Uit că tăcerea are întotdeauna ultimul cu vânt Și iar visez foc cu foc
TRANDAFIRUL CA O ARMĂ LA TÂMPLA TOAMNEI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344618_a_345947]
-
plec mă bate gândul, să mă afund în ceață din iarbă de-asta vară ogrinji au mai rămas cu dinți de împrumut îi ronțăi fără glas. mi-e frică să mai dorm, m-aleargă lupi în vis și veghea mă-nspăimântă, nevroza și abis bagajul e facut, îl am în suflet gata absurdă și incertă mă-ncearcă iarăși soarta. cade pe mine cerul, o rană e lumină ca un magnet fatal atrag spre mine vină să plec, atâta vreau, atât mai am
DIN MITOLOGIA MEA (POEME) (2) de ION IANCU VALE în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359765_a_361094]
-
cât mai mult și cât mai departe. Nu putea da ochii cu Carol în acea dimineață. I s-a părut lui, sau ea chiar bănuia ceva? Era posibil. Soția lui era o femeie deșteaptă și intuitivă. Femeia perfectă pentru el. „Nevrozat nenorocit!” se înjură el. Începea să se panicheze, sau ce? Era și normal, doar tocmai împroșcase cu rahat în cei paisprezece ani de căsătorie. Încercase din răsputeri și chiar reușise pentru o vreme să nu se lase sedus, dar ea
AUTOR CARMEN SUISSA de CARMEN SUISSA în ediţia nr. 2229 din 06 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344175_a_345504]
-
parfois inondent nos jardins, Et qui, sans ces soirs d’or ou l’on se sent revivre, Versent quelque héroïsme au cœur des citadins 1. Seamănă mai mult cu acei conchistadori imortalizați de domnul de Heredia 2 decât cu tinerii nevrozați de astăzi. Oare nu spune el Însuși, Într-una dintre teoriile sale originale, Întotdeauna atât de adevărate, că vrea să pună capăt acelei legi stupide după care scriitorii cei proști se Îmbogățesc, iar scriitorii mari mor de foame și că
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
franceză Anton Holban), Oradea (timp în care, în 1933, publică epigrame în revista locală „Flori de crâng” și apoi un sonet, în „Adevărul literar și artistic”), Timișoara, Focșani. Colaborează la revista de avangardă „13” din acest din urmă oraș; sonetul Nevroză e distins cu premiul întâi la concursul inițiat de redacția revistei (1934). Ultimele două clase de liceu le urmează la Timișoara (bacalaureatul în 1936), publicând poezii și în câteva reviste de aici, „Crai nou”, „Colț de țară”, „Fruncea”. Se înscrie
FRUNZETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287105_a_288434]
-
sale psihice sau chiar reducerea și încetarea acesteia, datorită suprasolicitării, trebuie să avem în vedere faptul că aceasta se desfășoară în conformitate cu următoarele secvențe de etape: Schemă pp. 86-3 Sarcinile de efectuat ca stres de suprasolicitare Persoană Surmenaj Oboseală Epuizare psihică Nevroză Incapacitatea de a rezolva sarcinile date Inadaptarea socială Inadaptarea biologică Inadaptarea psihologică Inadaptarea psihopatologică Rezultă din cele de mai sus că suprasolicitarea profesională constituie un factor serios de risc pentru starea de sănătate mintală. Ea poate duce la dezinteres, dezgust
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
vor influența în mod direct personalitatea individului, starea de sănătate mintală a acestuia. Ele se vor reflecta asupra modului de gândire, conduitelor și atitudinilor acestuia, a stilului de viață personală. În mod secundar, vor avea efecte și în ce privește familia etc. Nevroza profesională, despre care am vorbit deja, ca o consecință a situațiilor conflictuale datorate crizelor socio-profesionale și economice, poate favoriza apariția unor conduite negative de refugiu (alcoolism, vagabondaj etc.), a unor conduite protestatare sau a unor conduite vindicative antisociale (delincvență, criminalitate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
înlocuit cu aportul de informații, determinat de dependența de calculator. Având în vedere cele de mai sus, se poate afirma că ne găsim în fața unor situații absolut noi, de factură patogenetică privind starea de sănătate mintală. Putem sau nu considera nevroza informațională o boală? Este încă destul de greu de răspuns. În orice caz, ea reprezintă o „alterare” a stării de „normalitate psihică”, fiind prin aceasta o problemă de sănătate mintală contingentă sferei de acțiune a igienei mintale. Revenind la nevroza informațională
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
raportul dintre persoană și calculator și, în final, de absorbția „informației” de către persoană. Acești factori sunt reprezentați prin „dependență” și prin „suprasaturare”. Din această perspectivă, se vor profila două forme clinice ale nevrozei informaționale, după cum vom arăta în continuare. a) Nevroza de dependență Este tipul de nevroză informațională ce apare ca urmare a „dependenței” persoanei de informații și de activitatea de comunicare cu calculatorul. Aceasta are caracterul unei înstrăinări de lume, al unei intrări în virtual, al unei trăiri „pseudoautiste”. b
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de dependență Este tipul de nevroză informațională ce apare ca urmare a „dependenței” persoanei de informații și de activitatea de comunicare cu calculatorul. Aceasta are caracterul unei înstrăinări de lume, al unei intrări în virtual, al unei trăiri „pseudoautiste”. b) Nevroza de suprasaturare Aceasta reprezintă tipul de nevroză informațională ce apare ca urmare a suprasolicitării îndelungate a capacităților psihice de acumulare de informații, de asimilare și prelucrare a acestora. Ea are caracterul unei epuizări intelectuale și perceptive, cu apariția unor manifestări
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
emoționale; starea de anxietate; sentimentul abandonului; privațiunea de libertate individuală; obligativitatea de a veni în contact cu alți bolnavi psihic; contactele permanente cu persoanele responsabile de îngrijirea medicală; asimilarea personalității proprii cu mediul spitalicesc de psihiatrie. În această situație apare „nevroza de spitalizare”, ca o consecință a internării individului în spitalul de psihiatrie. Ca o reacție adversivă la spitalizare, bolnavii vor începe imediat să ducă tratative cu personalul îngrijitor, în primul rând cu medicii, pentru a li se face externarea cu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
severe pentru individ, care-i vor marca profund psihobiografia. Având în vedere cele de mai sus, se poate spune că procesul de instituționalizare generează, în mare măsură, un tip special de caracter și comportament, pe care majoritatea specialiștilor îl numesc „nevroza de instituționalizare” (P. Sivadon). Deși nu se poate vorbi, în aceste cazuri, de tulburări clinico-psihiatrice, așa cum am spus deja, totuși această categorie de persoane prezintă serioase „probleme psihice” dintre cele mai variate. Mulți dintre ei sunt sau devin „personalități anormale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
vinovată”, iar instituția un „loc al rușinii și dezonoarei”. Conduitele „pseudonevrotice” ale acestora trebuie înțelese ca fiind forme de „eliberare/compensare” a unor psihotraumatisme înscrise în propriile lor psihobiografii. Având în vedere aceste, aspecte va trebui să admitem faptul că „nevroza de instituționalizare” are un caracter cu totul special, fiind diferită de „nevroza-boală” din Clinica psihiatrică. 4. Nevroza de instituționalizare Nevroza de instituționalizare nu trebuie privită și înțeleasă ca având aceeași semnificație cu entitatea clinico-nosologică omonimă din psihiatrie. Ea trebuie înțeleasă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Ea trebuie înțeleasă ca fiind o structură caracterială a personalității celor instituționalizați, datorată frustrărilor, carențelor afective, situațiilor castratoare etc. Substituirea situației oedipiene cu complexe dintre cele mai diferite (inferioritate, rușine, vinovăție, inutilitate etc.) marchează psihobiografia acestor indivizi. În această situație, „nevroza de instituționalizare” apare ca o „reacție” a individului exprimată printr-o extrem de largă gamă de „tulburări-simptome” a căror semnificație simbolică vizează fie desprinderea, fie compensarea situațiilor complexuale, a frustrărilor etc. din trecutul acestei categorii de persoane. Nevroza de instituționalizare se
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de psihanaliză și până la sfârșitul vieții, Freud a fost preocupat preferențial de anxietate, pe care o considera un efect, construct psihologic central al modelului psihanalizei, al conflictului intrapsihic și simptom al numeroaselor sindroame. In 1895 Freud a separat din cadrul neurasteniei nevroza de angoasă, ca entitate clinică distinctă și a propus o nouă clasificare care a cuprins două tipuri principale: nevrozele actuale și psihonevrozele. In grupul nevrozelor actuale a plasat nevroza de angoasă, neurastenia și mai târziu hipocondria, iar În cel al
AGRESIVITATEA MASCATĂ ŞI ANXIETATEA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
bolilor psihice, V.E. von Gebsattel pleacă de la tezele lui M. Scheler. Din această perspectivă, boala psihică este înțeleasă ca o tulburare de fond a persoanei, vizând existența acesteia. În felul acesta, din punct de vedere antropologic, pentru V.E. von Gebsattel, „nevroza este întotdeauna o camuflare a unei crize existențiale a omului”. În acest fel pusă problema, persoana umană încetează de a mai fi considerată ca un „obiect al cercetării empirice”, ea devenind, în sfera psihopatologiei, o „ființă umană trăită individual” care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cunoașterea în psihopatologie” se va realiza în cadrul „contactului”, al comunicării cu bolnavul, în cursul căreia, înțelegerea acestuia decurge din impresia pe care o produce prezența „fenomenului psihic morbid” și rezultatul reflectării acestuia asupra fennomenelor sufletești ale bolnavului. Din această perspectivă „nevroza” încetează de a mai fi o simplă și exclusivă boală psihică. Ea capătă semnificația ontologică a unei „crize existențiale” sau, așa cum o numește V.E. Gebsattel, o „nevroză existențială”. Acest punct de vedere lărgește considerabil perspectiva înțelegerii patologiei psihiatrice. Ceea ce contează
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dorește să fie cât mai conformă cu tabloul clinico-psihiatric al nevrozelor, ne este oferită de CIM ( Clasificarea Internațională a Bolilor) și DSM (manualul american de diagnostic statistic al bolilor psihice), așa cum se poate vedea, comparativ, mai jos: CIM DSM 1) Nevroză de angoasă - panică - anxietate generalizată 2) Isterie a) cu conversie - tulburări de conversie - dureri psihogene b) cu disoluție - amnezie psihogenă - fugă psihogenă - personalitate multiplă - somnambulism 3) Nevroza fobică agorafobie cu atacuri de panică - agorafobie fără atacuri de panică - fobie socială
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]