70 matches
-
din Blaga ori denotă similitudini temperamentale cu V. Voiculescu cel din sonete: „Catapeteasma morții o sprijin pe-un sonet”; „E dură neclintirea rostirii, truda-i sfântă / să-ntruchipezi nefirea-n poezie, / o catedrală unde oricare piatră cântă”; „Eu cred în adevărul nimbat de Poezie”; „Ucid neantul cu adorarea”; „Ce joc sublim: cu fiece ecou / trezim eternitatea și murim”. Poezia e trăită ca expresie și „joc întru ființă”, autorul fiind convins că „fără poezie, oriunde e noapte”. Altă cale de acces la marile
PAUNESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288729_a_290058]
-
cunoscătoare a lumii antice, scrie și câteva volume de povestiri mitologice și evocări istorice. Pygmalion (1969), Povestiri de pe Mediterana (1976), Urechile lui Midas (1979) și Clelia (1983) reunesc într-o viziune epică personală secvențe esențiale ale mitologiei sau momente istorice nimbate de legendă, cu intenția de a le face cunoscute și a le apropia de sensibilitatea omului modern. Povestirile sunt însoțite de comentarii explicative care le asigură accesibilitatea. Jurnale ale unui călător format în liniștea bibliotecilor, Cetăți și himere (1975) și
BALACI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285561_a_286890]
-
poate descifra sensul natural demn de‐a fi asimilat în alți oameni. Rostul acestei familiarități cu lumea fiind semnul unei intense comuniuni și ca atare ne descoperă aprofundarea și mărirea diversității și frumuseții în care stă și se mișcă poetul nimbat cu neistovită noutate și prospețime în cosmos. Apoi astfel conceput omul în lume, acesta este scutit de a trage concluzii pripite care l‐ar duce să acționeze greșit distrugând, cum a fost de atâtea ori cazul în istorie, decât să
Mama. In: OMAGIU MAMEI by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1073]
-
câteva, bine închegate și izolate statornic; multe din ele rătăcite de puterea coeziunei și rătăcind în materialul spiritual inform, lărgindu-și nemăsurat și diluat proporțiile aureolate și descompunîndu-și substanța sensibilă spre pericolul dizolvărei în spațiu. Așa îi apăreau lui Mini, nimbați felurit: amanții, mulțimea în luptă, înțelepții, descumpăni ții! Cum oare niciodată instinctul unui pictor modern nu redase mai bine decât sub forma unei lumini noi a carnațiunei sau unei renovări a proporțiilor, nu redase mai convins și mai expresiv a-ceastă
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
față: i-am rotunjit umerii din partea asta; i-am făcut cu mânurile mele rotundul țâței drepte; cel al stângii; m-am Întors la dreapta; i-am făcut, frumos, cu grijă, țumburucul; căpșorul. I-am rotunjit corect floarea mai Întunecată dimprejur: nimba sfintelor de aur, acolo; dincoace, din piele de trup de fată. Am lucrat eu la ea cât oi fi lucrat, că s-a apucat și ea să mă lucreze. Râdeam, ni se mai ciocneau mâinile cu apă de olărit pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
rostită neobișnuit de pătrunzător și, preț de o clipă nesfârșit de lungă, curtea enormă a țintirimului, cu porțile, cu aleile și cu parcelele sale, cu bisericuța-capelă, cu gropnițele, cu sepulcrele, cu monumentele singuratice, cu movilele, copacii, crucile și mausoleurile, este nimbată darnic de o aură cerească clară, dulce, caldă și sublimă, ca mierea de lotus! Se instaurează o liniște... O încremenire divinatorie... O armonie de dincolo de contingent! Ca un lințoliu ud, din cețuri și din rouă, după uragan. Ca un lințoliu
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
are pentru oameni este o secretă și o infinită autoironie. Nimeni nu face psihologie din iubire, ci dintr-o pornire sadică de a nulifica pe altul prin cunoașterea fondului său intim, de a dezbrăca de misterul care, asemenea unei aureole, nimbează pe celelalte ființe. Cum acest proces epuizează repede pe oameni, ei având conținuturi limitate, este explicabil de ce psihologul este acela care se plictisește mai repede de oameni, pentru că el este prea puțin naiv pentru a avea prieteni și prea puțin
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
dar n-a imprimat nici un ethos, nici o idee activă, nici o pasiune inutilă și universală între oameni. Utilitarismul, pur de orice idee universală, este negația mesianismului. Acesta este tragic, profetic; o dezlănțuire a fondului esențial al unei țări. Demiurgia culturilor se nimbează mesianic; dar gigantismul exterior al englezilor este lipsit de nimb. Destinul englez fixează axa lumii în bunuri, nu în pasiunea de dominare printr-un complex de forme spirituale. Ideea unei stăpâniri pur exterioare a lumii, fără ideea de reformă a
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
de educație creștină modelul Domnului Iisus Hristos, ca pedagog desăvârșit, și experiența valoroasă a Sfinților Apostoli. Educatorul priceput trebuie să caute, mai ales, să facă educație integrală. Orele de religie trebuie considerate ca „ore regale de educație, ca ore totalitare, nimbate în același timp de o aureolă supranaturală” pentru că tind să cuprindă și să valorifice cu putere tot sufletul, toate dimensiunile și funcțiile lui, într-un chip vădit pentru toate formele activității sufletești, de la înțelegerea subtilă a înaltelor adevăruri religioase, de la
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
lui Hristos... Ce se poate spune despre mârșăviile scrise de Ieronim la adresa lui Lucrețiu? El îi reproșează - într-o formulă măiestrită, dar pe care, probabil, n-o dorea atât de reușită... - materialismul fermecat. Fermecat așa cum sunt lucrurile înconjurate de o vrajă, nimbate de aurele magice țesute de vrăjitori sau vrăjitoare, acoperite de o zeamă malefică. În mod evident, legea care cere să-i reproșezi aproapelui tău ceea ce nu reușești să-ți reproșezi ție funcționează aici de minune: un sfânt creștin îi reproșează
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
cum o vor raporta la scrierile altor prozatori mai vechi sau mai noi; certă rămâne plasarea în centrul ei, grație atât consistenței, cât influenței, a nuvelei istorice Alexandru Lăpușneanul, simultan studiu de patologie tiranică și investigație narativ-psihologică a unui personaj nimbat de propriul penchant spre sadism. 2.2.2. Naturalismul visceral. O făclie de Paște de I.L. Caragiale Devastator de sarcasticul Caragiale nu putea, desigur, rata ocazia de a se încerca nu numai în comicul spumos, ci și în naturalismul tenebros
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
atât de minunată! 390 Fecioară ne-ntinată atunci din somn furată. Ce pot să știu? Au fost-a doar simpla ei ținută, Sau torțele și umbra sau doar durerea-i mută, [o vedeam]Între soldații aspri, cu crudă înfățișare, Ce îi nimba privirea cu-o gingașa candoare? 395 Orice-ar fi fost, tot una-i; ca-n vrajă am rămas. I-aș fi vorbit, dar ce vrei, simțeam că-s fără glas Și ca de piatră, stană, cuprins de grea uimire, Eu
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Existența fiecăruia dintre noi este prețioasă la drum. Se îndepărtă în direcția epavei fumegânde a blindatului. Pe Acheron, ziua era crepusculară iar noaptea mai neagră decât străfundurile cosmosului. Motivul era simplu: nici o stea nu scânteia prin atmosferă pentru a-i nimba solul cu lumina ei slabă. Vântul bătea în construcțiile metalice dărâmate din Hadley, șuiera prin culoare și trântea ușile. Nisipul plesnea geamurile sparte ale ferestrelor, într-o răpăială neîntreruptă și angoasantă. În interior, toți așteptau începutul coșmarului. Iluminarea de rezervă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
la Învierea lui Lazăr sau la Duminica Floriilor; motivul „amărâtă turturea” se întâlnește în cuvântarea la Întâmpinarea Domnului. V. știe să umanizeze lumea divină, apropiind-o de înțelegerea populară. În partea a doua a Cazaniei miraculosul hagiografic și extazul religios nimbează protagoniștii „jitiilor” - sfinții, ca instrumente pământene de luptă și jertfă în revelarea adevărului creștin. Biografii legendare și date istorice se îmbină în predicile ce povestesc viața lui Simion Stâlpnicul, faptele împăratului Constantin în apărarea creștinilor, prezența apostolilor Petru și Pavel
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
neurolog. Întreaga reprezentare este cuprinsă în bandă mărginită de cercuri liniare cu legenda CLINICA DE NEUROLOGIE ȘI RECUPERARE NEUROLOGICĂ (sub forma nimbului) / 1979 2009 (între două steluțe) Reversul (fig. 35rv) prezintă imaginea impozantului edificiu văzut, de această dată, din Nord, nimbată de inscripția SPITALUL CLINIC DE RECUPERARE, care continuă în exergă cu numele localității, IAȘI, așezat pe două ramuri de laur, ușor arcuite și dispuse simetric. Realizând acest periplu în medalistica ieșeană, de la 1772 și până în 2010, anul jubileului de 150
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
galbene, ca „simbol al electricității, adică a «soarelui electric», aprins pentru prima dată în România, la Iași, la 11-14 iulie 1868, în casele lui Costachi Sturdza de la Copou, în spatele actualului Spital Militar”. Întreaga compoziție obținută, așezată pe cifra 100 și nimbată cu inscripția ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR ELECTROTEHNIC în ROMÂNIA, o înscrie într-o impresionantă coroană circulară de culoarea bronzului, alcătuită din frunze de laur. Toate imaginile simbol de pe medalie converg spre ideea de înălțare durabilă prin știință și practică. Inspirat alese sunt
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
al Academiei Române și, mai apoi, în anul 1940, la retragerea din activitatea didactică, devine obiect de reflectare în medalistică. Pe aversul medaliei, (bronz, 80 mm) este prezentat chipul acestuia în profil spre dreapta, cu puțin bust intrat în câmpul medaliei, nimbat de inscripția PROFESORULUI DR. FR. I. RAINER OMAGIU 1940 (fig 116av). Reversul, prin reprezentări foarte sugestive (discobolul sculptorului Myron, din secolul al Vlea î.e.n, profilat pe imaginea Parthenonului), face trimiteri la antropologie în general, dar și la cursul
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
medicului neurolog. Întreaga reprezentare este cuprinsă în bandă mărginita de cercuri liniare cu legendă CLINICĂ DE NEUROLOGIE ȘI RECUPERARE NEUROLOGICA (sub forma nimbului) / 1979-2009 (între două steluțe) Reversul (fig. 35rv) prezintă imaginea impozantului edificiu văzut, de această dată, din Nord, nimbată de inscripția SPITALUL CLINIC DE RECUPERARE, care continuă în exerga cu numele localității, IAȘI, așezat pe două ramuri de laur, ușor arcuite și dispuse simetric. Realizând acest periplu în medalistica ieșeana, de la 1772 și până în 2010, anul jubileului de 150
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
galbene, ca „simbol al electricității, adică a «soarelui electric», aprins pentru prima data in România, la Iași, la 11-14 iulie 1868, în casele lui Costachi Sturdza de la Copou, în spatele actualului Spital Militar”. Întreaga compoziție obținută, așezată pe cifră 100 și nimbată cu inscripția ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR ELECTROTEHNIC în ROMÂNIA, o înscrie într-o impresionantă coroană circulară de culoarea bronzului, alcătuită din frunze de laur. Toate imaginile simbol de pe medalie converg spre ideea de înălțare durabilă prin știință și practica. Inspirat alese sunt
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
al Academiei Române și, măi apoi, în anul 1940, la retragerea din activitatea didactica, devine obiect de reflectare în medalistica. Pe aversul medaliei, (bronz, 80 mm) este prezentat chipul acestuia în profil spre dreapta, cu puțin bust intrat în câmpul medaliei, nimbat de inscripția PROFESORULUI DR. FR. I. RAINER OMAGIU 1940 (fig 116av). Reversul, prin reprezentări foarte sugestive (discobolul sculptorului Myron, din secolul al Vlea î.e.n, profilat pe imaginea Parthenonului), face trimiteri la antropologie în general, dar și la cursul
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Châtellerault, Marsilia, Antibes, Autun sau Mâcon nu erau la fel de impresionante ca vederea bărbaților și femeilor din cele două Americi, În nuditatea lor biblică și colorată În culori vii, ale căror trupuri, Împodobite cu pene și cu pietre azurii, erau ca nimbate cu aur. Și totuși, personalitățile mai deosebite, inteligente și avizate nu au putut să nu observe și să nu releve diferențele și asemănările, În cel mai pur spirit comparatist, Între propria lor cultură și cea a teritoriilor străbătute adesea În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
proștii” se opresc, În complicata și nesfârșita lor viclenie față de „noi, ceilalți”, acolo trebuie să Înceapă „nebunia noastră”, iar „locul” acela se cheamă... singurătatea laborioasă, cercetătoare, afundarea În apele adânci, tulburi și vii ale memoriei. Tăcerea aceea „specială”, care ne „nimbează” ființa când ne afundăm pe culoarele pe jumătate reale, pe jumătate inventate, mincinoase, ale propriului trecut, atât cât a mai rămas din el, sau „citirea lui” din literele ce apar ca niște petece de verdeață pe rarele insule ale amintirii
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
SUCEAVA Anexă 5a) DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei orașului SIRET, județul SUCEAVA Descrierea stemei: Stema orașului Siret, potrivit anexei nr. 5, se compune dintr-un scut albastru, cu chipul Sfanțului Ioan Botezătorul îmbrăcat în blană, totul de argint, nimbat cu aur, ținând în mâna dreaptă o cruce din același metal și ieșind dintr-un zid crenelat de argint. Șeful, micșorat, dințat, negru, este încărcat cu trei lacrimi de argint. Scutul este timbrat de o coroană murala de argint, formată
HOTĂRÂRE nr. 686 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor oraşe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121950_a_123279]
-
SUCEAVA, județul SUCEAVA Descrierea stemei: Stema municipiului Suceava, potrivit anexei nr. 13, se compune dintr-un scut albastru, încărcat cu o cetate crenelata, de argint, dotată cu ferestre, așezată pe o câmpie verde. În fața cetății, Sfanțul Gheorghe ecvestru (cal alb), nimbat de aur, purtând mantie, brâu și cizme roșii, străpunge cu o lance de aur balaurul negru. În șef se află capul de bour având o stea cu cinci raze între coarne, flancat în dreapta de o stea cu opt raze, iar
HOTĂR��RE nr. 685 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor municipii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121949_a_123278]
-
îngemăna cu misterul frumuseții feminine . Coroanele domnitorilor desfătați pe aici, logofeți și postelnici, stolnici și vistiernici, armași, spătari ori negustori, doamne și domnițe, stele ale timpurilor, zac acum în file de istorie. Podgoriile Cotnarilor însă au supraviețuit și au înflorit, nimbând cu faima lor generație după generație și înnobilând literatura până în zilele noastre. Vinul bun de aici, fără seamăn, a îmbogățit sufletul și a întinerit gândul, nesfârșită fiindu-i preamărirea. Paginile din această carte închinate Cotnariului, vor vorbi de la sine despre
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]