983 matches
-
predestinat”, Editura Grinta, Cluj Napoca. Marian Drăghici „l-a citit” cel mai bine pe autor: „Vali Orțan, băiat fundamental trist, și-a făcut mai întâi nume de epigramist. De la epigramă la poemul liric, saltul este interregn, de la nume la renume, de la nimfă la fluture, sau, ca să ne întoarcem un pic la sat, ca de la piatra din praștia lui David, pentru Goliat, la glonțul predestinat.” Antologia de cultură, literatură și artă „În bătaia peniței”, Galați, apărută sub oblăduirea Anei Cristina Popescu, Adrian Popescu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93980_a_95272]
-
în care este amplasat. ROLURI ADA CONDEESCU Roluri în Teatru: 2015-Ana în “Jocul Vieții și al Morții” după Horia Lovinescu, regia Horațiu Mălăele 2012 - C în “Trei femei Înalte” de Edward Albee, regia Sânziana Stoican, Teatrul Sica Alexandrescu Brașov 2009- Nimfa Siduri în “Epopeea lui Ghilgamesh”regia Dragoș Galgotiu, Teatrul Odeon 2008 - Titania în “Visul unei Nopți de Vară” deW.Shakespeare, regia Dragoș Galgotiu, Teatrul Metropolis 1996- Infanta în “Povești cu Infante” de Saviana Stănescu, regia Ana Maria Colțeanu Roluri în
“Colentina”, prima expoziție de fotografie a actriței Ada Condeescu [Corola-blog/BlogPost/93984_a_95276]
-
femeiasca, precum o cățea. Limba mea ticăia că o clepsidra nebună, vinoasa că o leoaica orbită de luna. Cu limba îl scormoneam pe faun. Estimp, îmi zvonea prin trup glasul doicăi Baubo care zicea așa: Kore, vei fi fiind o nimfă-n răspăr, răzlețita de ceață fecioarelor, ca un mac alb, bolnav, cu miros de măr. Nu-ți fie frică de faunul avînd copite-nstelate și-o creasta de tigru buimac. Drept care spre subsuorile lui m-am scoborît, să mă-nghesui
Poeme grecești by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/13898_a_15223]
-
și plin de ploaie poleită mă învârteam printre pocale cerșind din scuturi țintuite iubirea fiecărei doamne. O zi și o noapte Taci și scrie Astfel se iscă o vagă poezie Cu picioarele tale strâmbe erai Ca o statuie Ca o nimfă cu picioarele strâmbe Tu-mi erai O zi și o noapte din viața toată Mult târziu mi-erai O noapte întreagă Cât te iubeam În desaga de noapte Doar noi puteam fi. Scrisoare pentru o iubită Trebuie să bagi pe
POEZIE by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/14058_a_15383]
-
plângem la al treilea pahar, cele după care alergăm în pas de pudel printre mașinile oprite la semafor, femeile care ne fac din vorbe și care rareori ne mai fac și altceva. Iubitele noastre, dragele noastre, nebunaticele noastre fixații. Zânele, nimfele, prințesele. Imaculatele fecioare. Ele ne conving să n-o mai ardem aiurea, de dragul lor ne transformăm din distrușii de azi în supraviețuitorii zilei de mâine, ai lor sunt copiii pe care ne trezim peste noapte că vrem să-i concepem
Elogiu femeilor adevărate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82354_a_83679]
-
Spinarea n-o mai ții erectă, Pecingini ți se-nfig în herb; Devii becisnică insectă Intrusă-n cosmosul superb! Eheu! Eheu! Eheu, mustangii tinereții mele Cum fost-au fost alegri și tehui, învolburând fascicule de stele Când mă stârnea o nimfă cu pistrui. Pe-atunci știam să mângâi ca o boare, în simultan vădindu-mă torid, Sau, inspirat de nopți seducătoare, Ghibaci am fost ferestre să deschid... Eheu, condorii bărbăției, unde Vor fi rămasu-mi prinși în vreun pojar! Nebănuind și-ntr-înșii că
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/11179_a_12504]
-
doi maci, în zâmbet blând. În marea înspumată din tainicul tău gând Ascunse o gheișă de dragostea flamândă. Ca să-i zidești iubirii necontenit altare Ți-a picurat în suflet sclipiri de diamant, Arpegii cristaline întoarse din neant Și grație de nimfă scăldându-se-n izvoare. Te-a plămădit Preabunul din coastă de bărbat Să-l însoțesti oriunde ca umbra lângă trup. Să-i porți sămânța vieții ca matca într-un stup Și să-i rămâi aproape, suflet îngemănat. Referință Bibliografică: Femeie
FEMEIE, SUFLET ÎNGEMĂNAT de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1524 din 04 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380655_a_381984]
-
Theog. v. 820) „sydereiai pylai”, adică porțile de fier se găseau în țara arimilor, locul unde legendarul balaur Typhon a fost aruncat într-o peșteră. Mai târziu, la Claudiu, aceste „Feratae Portae” erau ale geților. La Hesiod (Theog. v. 295) nimfa nemuritoare și veșnic tânără Echidna sa retras sub pământ în ținutul arimilor și patria Echidnei fost Țara Arimilor (Theog. v. 304). Poetul epic Aristeas, care după unii autori antici ar fi trăit încă înainte de Homer, a scris un poem numit
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
ceai, cearșafuri, ceasornic, chelnerițe, ciorapi, coapse, crini, dantele, dimineți, Dimov, după-amieze, eleve, fecioare, fese, fetițe, fițe, fântâni, fleașcă, fleț, flori, fluturi, fraged, giuvaiere, glezne, iederă, ierburi, îngeri, jartiere, lacrimi, lapte, leuștean, Lou, mansarde, mărar, mătase, mâl, melci, miere, moale, motani, nimfe, nostalgie, orologii, pahare, parfumuri, păianjeni, pătrunjel, perne, pielea goală, ploaie, pofte, portocală, praf, rai, râme, rochii, rondel, rouă, sâni, sfârcuri, spume, subsuori, suflet, Tamara, toamnă, tristețe, umed, Verlaine, vis... Elemente recurente în poezia lui Emil Brumaru, pe care o impregnează
Îngerul jongler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10617_a_11942]
-
mici dimensiuni și de proprie folosință. E foarte original acest balans între o realitate fragmentată minuțios în componente domestice și planul oniric în care sintaxa poetică se poate răsuci în fel și chip, rotind în jurul baobabului sau punând pe urma nimfelor numeroase proiecții ale deplinei libertăți. Asemeni lui Leonid Dimov, dar fără luxurianța imagistică și feeria lexicală a magistrului, Emil Brumaru se îndepărtează programatic de modelul liric abstract al generației lui Nichita Stănescu, deschizându-și universul pe orizontală, într-o consistentă
Îngerul jongler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10617_a_11942]
-
din Lisias, Medes și Poliantes, care le măcelăresc pe Circe pe sirene, însîngerînd marea cu trupurile lor sfîrtecate. Firul roșu devine nelipsit în urzeala Penelopei. Odiseu însuși se lasă pradă impulsurilor vindicative în fața indiferenței și insensibilității zeilor și provoacă moartea nimfei Calipso. În noul context al neputinței, indiferenței și scepticismului general, aura mitică a eroului dispare din memoria celorlalți. Redevenit Nimeni și anihilat de o insuportabilă și penibilă durere de măsea, Odiseu își trăiește noua aventură din perspectiva dezeroizată a celui
Marea în ruine de David Torres by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/10054_a_11379]
-
prin țepii miriștii. Un sfânt. ...Abia când am ajuns acasă, după ce mă inițiase astfel în taina grâului, mi-a arătat sticluța și busuiocul de la icoană. Este vremea când grâul miroase a tei. Sau poate teiul miroase a grâu. Miresmele - ca nimfele nopții, cu cer înalt și lună, pe trepte de umbră și răcoare - cutreieră pământul cu brațe grele, împlinite de rod. Azi-noapte, dintr-un vârf de tei, feți-frumoși legănați în cumpeni de stele zvoneau - peste câmpie și-n somnul cu vise
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
răcoarea câmpiei se desprinde un om, călcând rar și apăsat. Din când în când se oprește, lovește cu călcâiul pământul, așteptând răspuns la o poartă numai lui cunoscută. Apare și soarele. Grâul - încremenit în culoarea lunii, a ultimei nopți cu nimfe și izvoare limpezi - se împlinește definitiv sub spadele luminoase, pregătit pentru marea debarcare. I se cuvine acestui adevărat prieten o vorbă spusă cu sufletul: - Bună seara, grâu! Bună dimineața, pâine! Nu se știe cum poposise acolo, pe tipsia de asfalt
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
cultural: iubita e o „zeiță chtoniană“, dar și mater genitrix și Beatrice, creația și erosul; stânca și valul, cum se numește chiar prima secțiune a volumului, sunt principiile feminin și masculin ale genezei (Yin și Yiang, într-o altă mitologie); nimfele apelor dulci rătăcesc prin umbra Partenonului, Orfeu, Poseidon și Helios sunt convocați să cheme vântul „din largul plin de insule“ și să trimită razele lungi peste ochii posomorâți ai oamenilor, vorbindu-le despre dragoste, despre locul în care începe lumea
Cum ai șterge din viață neantul by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2832_a_4157]
-
neuitat va rămîne legată în mod deosebit de figură și numele lui Erasm. Pe bună dreptate i se spune lui Erasm: "cel dintîi european". Mitologia ne-a învățat, de mult, ca Europa era fiica lui Agenor (fiul lui Poseidon și al nimfei Libya) căsătorit cu Telephassa. Din unirea acestora au rezultat patru progenituri, printre care și Europa. Într-una din zile, pe cînd Europa se juca laolaltă cu prietenele sale, Zeus, zărind-o și căzîndu-i față cu tronc, s-a transformat într-
Cel dintîi european by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17887_a_19212]
-
-uri că, în locul unei piftii umane trăsnind defensiv a usturoi, se găsea acum o populatie nervoasă că un mușchi". După venirea păsărilor flamengo, care a avut un asemenea efect asupra orașului cam amorțit, se pare, pînă atunci, au apărut și nimfele (vezi și titlul primului capitol " Venea o nimfa pe Bahlui") a caror trăsătură fundamentală ce stîrnea uimirea era aceea că "nu aveau bătături la picioare". Oricum, după ce au fost integrate în viață orașului și prezența lor a devenit normală, "Iașii
Un complex din copilărie by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/18136_a_19461]
-
a usturoi, se găsea acum o populatie nervoasă că un mușchi". După venirea păsărilor flamengo, care a avut un asemenea efect asupra orașului cam amorțit, se pare, pînă atunci, au apărut și nimfele (vezi și titlul primului capitol " Venea o nimfa pe Bahlui") a caror trăsătură fundamentală ce stîrnea uimirea era aceea că "nu aveau bătături la picioare". Oricum, după ce au fost integrate în viață orașului și prezența lor a devenit normală, "Iașii începeau să se trezească" cu adevarat. Efectele acestei
Un complex din copilărie by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/18136_a_19461]
-
orașului tiraj după tiraj, "căci artistul de aia-i artist, ca să-și alinieze gărgăunii pe hîrtie, gărgăun cu gărgăun". Trezirea orașului e sinonima cu nebunia generală, instalată în Iași ca urmare a factorilor perturbatori pomeniți la început (păsările flamengo și nimfele). Urmărită în detaliile ei cele mai hazlii - cu un umor debordant, cu o ironie pe măsură, parodic și satiric - "nebunia" percepută la scară redusă a unui singur oraș ar putea fi reprodusa la o scară mai mare; a societății românești
Un complex din copilărie by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/18136_a_19461]
-
cât mai larg. Scriitura însăși este una destinsă, ne-academică, uneori cu mici ironii la adresa contemporaneității, impregnată de o discretă feminitate. Fiecare cronică de carte poartă un titlu, în fond o capcană pentru cititorul curios: în fiecare pom e-o nimfă, despre scrierea inexistentă, vietățile pustiei, dreapta cea dreaptă și stânga cea sinistră, iubiri antice, adevăruri și curtezane, litere călătoare, dovleacul de leac, căsătorii epigrafice, insularii lui Pericle, despre trireme, curiozități de mirare etc. Ultimele 50 de pagini ale volumului propun
Antichități actuale by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/2536_a_3861]
-
Penelopei, ci de două ori cîte doisprezece ani, pe lîngă Circeea cu glasul melodios și trupul plin de farmece, răcoros și parfumat ca o rodie, și a cărei frunte încărunțită i-o sărut acum în tăcere; și pe lîngă Calypso, nimfa cu păr auriu și buclat, cu trup șui de adolescentă, mult preferata celei mai cîntărețe dintre muze, Euterpe, astăzi numai bine pregătită pentru greul sacrificiu al măritișului". Constantin Beldie ni se recomandă în relatarea vieții sale drept un om "de
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
a fost ea relatată de acea femeie. M-am ocupat de editarea la Plon, unde lucram pe atunci, a ultimei cărți a Marthei Bibescu, un text pe care nu a izbutit să-l termine, dar care poartă un titlu incitant: Nimfa Europa. Volumul avea o dedicație: "Abatelui Munier, canonic la Notre-Dame". Numai că tocmai în această dedicație, a apărut une coquille - o eroare de tipar absolut savuroasă: în loc de chanoine, stătea scris chat noir, desigur, tot de la Notre-Dame. Acest abate Munier a
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
Picasso exclamînd la fiecare planșă: "Ce frumos! Inimitabil! Ăsta e foarte frumos! Uite!". Am revăzut baigneusele lui Renoir, cea verzuie ca ceara veche și cele două roșii, monstruoase, centrul unei spirale vegetale; portret de fată cu pălărie pai, de Padina, nimfa adormită a lui Corot etc. Cîteva pînze esențiale (Iarna lui Andreescu, apoi Luchian) lipsesc, duse la retrospectiva de la Simu. Cînd am ieșit, ploua subțire, copacii de pe acele locuri dădeau coroane sferice cu verde adînc, lucios; pe cerul grisâtre nori subțiri
"Spațiul dintre viață și artă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17070_a_18395]
-
Acasa > Poezie > Amprente > MAREA DIN VOL.1 "TREPTE SPRE CER" Autor: Ileana Vičič Stanca Publicat în: Ediția nr. 2010 din 02 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Marea În locul vaporului vechi, valurile se zbat de țărm, invitând nimfele la dans. Țipătul pescărușilor jucăuși, îmi vorbesc despre istoria nescrisă încă pe stânci. Din fructele Mării, construiesc un catarg, înălțându-l în larg, așteptându-mi delfinul, așteptându-mi muza... Marea mă salută de aproape, glasul pescărușilor, ecoul Mării persistă insistent
MAREA DIN VOL.1 TREPTE SPRE CER de ILEANA VIČIČ STANCA în ediţia nr. 2010 din 02 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381674_a_383003]
-
vântul liniștit,se aude un ciripit.Ciririp,de ciripoi,... XX. MAREA DIN VOL.1 "TREPTE SPRE CER", de Ileana Vičič Stâncă , publicat în Ediția nr. 2010 din 02 iulie 2016. Marea În locul vaporului vechi, valurile se zbat de țărm, invitând nimfele la dans. Țipatul pescărușilor jucăuși, îmi vorbesc despre istoria nescrisa încă pe stânci. Din fructele Mării, construiesc un catarg, înălțându-l în larg, așteptându-mi delfinul, așteptându-mi muză... Marea mă salută de aproape, glasul pescărușilor, ecoul Mării persistă insistent
ILEANA VIČIČ STANCA [Corola-blog/BlogPost/381695_a_383024]
-
pescărușilor, ecoul Mării persistă insistent, chemându-mă la o nouă meditație. Lumină,înserarea,PACEA. Vindecarea sufletului meu, la fel că frumusețea unui curcubeu. Autorea,Ileana Vicic Stâncă. Citește mai mult Mareaîn locul vaporului vechi,valurile se zbat de țărm,invitând nimfele la dans.Țipătul pescărușilor jucăuși,îmi vorbesc despre istoria nescrisăîncă pe stânci.Din fructele Mării,construiesc un catarg,înălțându-l în larg,așteptându-mi delfinul,așteptându-mi muză...Marea mă salută de aproape,glasul pescărușilor,ecoul Mării persistă insistent,chemându
ILEANA VIČIČ STANCA [Corola-blog/BlogPost/381695_a_383024]