4,367 matches
-
unui etaj și putea să iasă. Era un urcuș lent, anevoios, exasperant, doi-trei centimetri la fiecare învârtire a volantului. Dar nu mi-era frică chiar dacă rămâneam singur, blocat în cușca liftului. Știam că Tata, de-acolo, de sus, mă ridică. Ninsoarea Ce-a căutat strada Năvalnicului în viața mea? Cum și de ce am ajuns să locuim pe acea stradă periferică, în pantă, pavată cu pietre de râu, cu trotoare primejdioase? Și de ce o evoc, deși n-am locuit acolo nici măcar o
Memoria caselor by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8000_a_9325]
-
numelui străzii. Năvalnicul nu se poate uita ușor. Dar nu! Mă urmărește și azi figura Mamei, posomorâtă câteva zile în șir. Ea, atât de veselă de obicei, văzuse un semn de rău augur în acea întâmplare pe care o numise: ninsoarea neagră. Avea să ne-o amintească în august 1944, după "alegerile" din ^46, în decembrie ^47... Tezaurul Dinspre lac adia o răcoare binevenită. - îți dai seama - îmi spunea însoțitorul meu - că noi călcăm acum pe aur? Lingouri, bijuterii, diamante, hârtii
Memoria caselor by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8000_a_9325]
-
la locul ei. Apoi scriu, încerc să scriu poezie. Obsedanta amintire Stau în casa rece. Cu pleoapele reci încerc să-mi încălzesc așternutul. Mâinile înoată printre aburii ieșiți din gura mea. O armonie rece, a morții, mă face să ascult ninsoarea ce cade pe gânduri, obsedant sângerându-le. Stau în casa rece. Cu pleoapele reci încerc să-mi încălzesc așternutul. Aproape poem - Fecioarei - Mâinile mele, în îmbrățișare, se pleacă la umbra picioarelor tale. Poem neterminat Ca și cum mi-aș aduna oasele cu
Poezie by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/8417_a_9742]
-
trei grațioase prezentatoare, profită cu hărnicie și dezinvoltură deplină de această libertate. Astfel: după sărbători are loc desfințatu’ bradului; instalația electrică a bradului clipocește; o melodie este melodiuță; afară ninge înfiorător de tare; întrebări pentru telespectatoare: „Ce-ați făcut de ninsoare”? și: „Cum a perceput nepoțica (în vârstă de 2 ani, n.m. DH) Crăciunul?”; unei telespectatoare de peste 80 de ani i se cere imperativ: „Să ne dați un SMS...”; și: „Ce faci să-ți treacă gâtul?”; o telespectatoare, la telefon: „Vă
Ne-trezirea (bruscă) la... „realitatea TV” by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13177_a_14502]
-
o treabă cușeră că acest Turcescu, la începutul unui an electoral, își pierde vremea invitând la emisiune o simplă colegă de breaslă - drept că faină ca o ardeleancă privindu-se exclamativ-speriată în oglinda coșbuciană? Pardon? Apoi, n-avem noi problema ninsorilor și-a certitudinilor că iarna asta nu ne va mai găsi nepregătiți, fi-r-ar mama ei a...? Adică pe tine nu te inervează? D-apoi pe edilii? Adică, de ce nu ninge, domnule, la jumătatea lui noiembrie sau măcar pe la începutul lui
Hibernală cu Mona Nicolici by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13201_a_14526]
-
de păr, cu o barbă lungă, albă, căutat ca un cal de vînzare în gură, măsurat craniul, cercetată forma...Alături, fotografia din luna mai, plină de bărbăție sfidătoare. Amîndouă ipostazele îl compun, îl alcătuiesc. Și totuși, un dictator ca și ninsoarea din acest mijloc de decembrie. Fără anvergură. Hitler, Goering și-au pus pastila în gură, au preferat să se sinucidă decît să cadă prizonieri. E o dimensiune și în gestul ăsta! Cît de slab, de temător, de laș mi se
Saddam Bussein by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13284_a_14609]
-
mult mai simplă. Coagularea zăpezii trebuie tradusă ipso facto ca o disoluție a puterii administrative de la toate nivelurile. Dacă primăriile, administrația drumurilor și alte instituții cu vaste competențe în problema zăpezii n-au avut minima decență de a decide suspendarea ninsorii, atunci, în mod obligatoriu, trebuia ca ele să absoarbă instantaneu troienele și să le depoziteze în siguranță acolo unde le este locul. Deși, cel puțin în București, intervenția autorităților a fost promptă și eficientă, poate pentru prima oară în ultimii
Ziua Internațională a Zonelor Umede by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12031_a_13356]
-
mai mulți profesori, unii asociați, invitați pentru anumite chestiuni de detaliu, pentru aprofundarea unui segment anume. Și se vede. Am stat în sala Studioului Casandra plină ochi cu spectatori plătitori, seri la rînd plină pînă la refuz, pe ger, pe ninsoare, am văzut spectacolele O noapte furtunoasă, Cu ușile închise, Romanțioșii, Vassa Jeleznova, Stele în lumina dimineții. Sînt spectacole care ar sta bine în repertoriul curent al oricărui teatru. Am regăsit un aer proaspăt, efervescent, în care și împlinirile și neîmplinirile
Șase nopți cu Casandra (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12033_a_13358]
-
sfârșit lucrul și, trecând la fereastră, am văzut că ninge. Imediat mi-a încolțit în minte cunoscutul vers al lui Alecsandri: ziua ninge, noaptea ninge, dimineața ninge iară. Sunt fericit să stau la geam și să mă uit în inima ninsorii. Fereastra la care ninge este aurul visului..." Am întrerupt lectura compunerii despre iarnă a dlui. Neagu și am trecut mai departe la Jurnalul inedit al lui Eugen Barbu. "19 august 1983. Telefon de la Săraru (de la Slătioara). Suferă că nu e
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12038_a_13363]
-
brațe, l-ar fi proiectat cu capul direct pe pieptul lui Mizil. Acesta, înveselit brusc de scenă, a izbucnit în rîs și i-a făcut un semn cu mîna - un fel de ŤNoroc, dragăť - în timp ce automobilul demara. Iar confruntat, sub ninsoare, cu Manea Mănescu, "și-a smuls căciula de blană de pe cap, prosternîndu-se", apărînd "luminat la față, cu un aer de yoghin în extaz". Prin urmare, mahalaua originară nu se dezmințea. Dorința irepresibilă de-a parveni a "patronului" care depindea de
Evocîndu-l pe Eugen Barbu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12155_a_13480]
-
urmele tale"; "ascultam impactul dintâi"; "zbaterea din urmă a clipei"; "neliniștea așteptării", ceea ce nu poate anula frumusețea crepusculară, inventivitatea măștilor și codul etic tulburător care adie în majoritatea textelor. Iată un exemplu: "Eclipsă de lună de soare/ sau val de ninsoare/ umbrindu-te acoperindu-mă/ cu lumina din undă/ ruginie rotundă". Cuvintele-cheie sau nucleele semantice ale universului poetei amintesc fie de climatul bacovian, fie de maniera expresionistă a țipătului surdinizat și stilizat. Aproape toate metaforele sunt expresia negativării lumii, a sfârșitului
Mater dolorosa by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12733_a_14058]
-
Golesc paharul du-te acolo urmează-le celorlalți la drum la drum 4. La o parte Stau la rând murdărit de dorință Du-te acolo, aleargă Grăbit spre toate intrările 5. Dă-mi gura, doritor de plăceri Între sâni și ninsoarea de crin Hodorogesc vise Containerul de peste drum E tot mai plin de ele, mai plin 6. Totul pare mai alb ca oricând Moare dar va renaște totul curând Viață falsificată (Pour Adorno) Strivind imediatul De apăsările de odinioară, de trăirile
Zilele Vienei la București 12 mai - 21 iunie - Poeme de Robert Schindel by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Journalistic/12863_a_14188]
-
fazon democratic, așa că, decât să ne urecheze vreun "bruxellez" pentru... filorusism, mai bine o rupem singuri cu trecutul negru și cu albul din baletul ceaikovskian "Lacul lebedelor" din care s-au transmis câteva secvențe divine în timpul emisiunii. Și ce ? ...Superbă ninsoare! Și, din nou, precum în copilărie și nu numai, îți vin în minte versurile coșbuciene pe care le și murmuri: "A-nceput de ieri să cadă Câte-un fulg, acum a stat"(...) Te simți învăluit ușor în lumină și nostalgie
"A venit iarna drăguța ..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12270_a_13595]
-
altădată" - dacă n-ar fi lângă tine un Haralampy insensibil la chestii din astea, pentru care lumea colcăie de prozaisme... Așa că rupe vraja momentului zicând teatral: -Vă dați seama, stimați telespectatori, ce plictiseală era pe-atunci ? Câte un fulg! Nu ninsori abundente, nu viscole, nu carcaletele "lapoviță și ninsoare", nu acoperișuri smulse, nu edili revoltați că a venit iarna prea devreme - nimic... Ba, după câte-un fulg din ăsta, ninsoarea se oprea, norii se răzbunau luându-și zi liberă, sau chiar
"A venit iarna drăguța ..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12270_a_13595]
-
Haralampy insensibil la chestii din astea, pentru care lumea colcăie de prozaisme... Așa că rupe vraja momentului zicând teatral: -Vă dați seama, stimați telespectatori, ce plictiseală era pe-atunci ? Câte un fulg! Nu ninsori abundente, nu viscole, nu carcaletele "lapoviță și ninsoare", nu acoperișuri smulse, nu edili revoltați că a venit iarna prea devreme - nimic... Ba, după câte-un fulg din ăsta, ninsoarea se oprea, norii se răzbunau luându-și zi liberă, sau chiar puneau de-un miting electoral adunați brusc grămadă
"A venit iarna drăguța ..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12270_a_13595]
-
stimați telespectatori, ce plictiseală era pe-atunci ? Câte un fulg! Nu ninsori abundente, nu viscole, nu carcaletele "lapoviță și ninsoare", nu acoperișuri smulse, nu edili revoltați că a venit iarna prea devreme - nimic... Ba, după câte-un fulg din ăsta, ninsoarea se oprea, norii se răzbunau luându-și zi liberă, sau chiar puneau de-un miting electoral adunați brusc grămadă/Peste sat, în timp ce, câte-un edil plictisit, ieșea în pragul primăriei și se mira parcă ar fi fost titular în "Proștii
"A venit iarna drăguța ..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12270_a_13595]
-
copite în loc de copile în versul: , Când în straturi luminoase basmele copile cresc" din Memento mori, criticul scrie negru pe alb: , Scena e însă de o mare umflătură barocă. Basmul este văzut ca un animal fabulos în continuă generare, contemporană cu ninsoarea stelelor, metaforă minunată, prin chiar greșeala prefacerii lui cresc în verb tranzitiv, din rațiuni poetice, fiindcă metric se putea foarte bine zice: Ťbasmelor copite crescť" etc. Cine ar putea crede, în absența acestei probe de necontestat, că acel l (din
Nulla poena sine lege ? by I. Funeriu () [Corola-journal/Journalistic/11453_a_12778]
-
chinologice, un cuplu de tineri muzicieni pe care el (Zorel) încearcă să-i ajute - și altele. Dând buna linearitate epică pe o inutilă, în context, arborescență, autorul se complică trăgând tot felul de fire între Zorel și violonistă, dragoste și ninsoare, ninsoare și Bartolo, Bartolo și copilul pe care îl așteaptă violonista... Și cea mai simplă operațiune, parcarea mașinii în curtea casei, angajează o descripție complicată și o exprimare dificultoasă, la limita umorului involuntar: "Zorel trase mașina în curte cu destulă
Timpuri noi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11651_a_12976]
-
un cuplu de tineri muzicieni pe care el (Zorel) încearcă să-i ajute - și altele. Dând buna linearitate epică pe o inutilă, în context, arborescență, autorul se complică trăgând tot felul de fire între Zorel și violonistă, dragoste și ninsoare, ninsoare și Bartolo, Bartolo și copilul pe care îl așteaptă violonista... Și cea mai simplă operațiune, parcarea mașinii în curtea casei, angajează o descripție complicată și o exprimare dificultoasă, la limita umorului involuntar: "Zorel trase mașina în curte cu destulă greutate
Timpuri noi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11651_a_12976]
-
în anii 1969-1973 și propuse spre publicare sunt respinse: romanul Noaptea a treia va apărea abia după 18 ani, în 1988, sub titlul Viața și moartea nefericitului Filimon sau anevoioasa cale a cunoașterii de sine, iar manuscrisul din 1972-1973 Prima ninsoare va fi editat în 1979 cu titlul modificat în Ignat și Ana. O a treia situație o reprezintă continuarea narațiunii din Zbor frânt într-o cronică de familie, Nepotul, propusă în 1973, dar apărută în 1976 cu titlul iarăși schimbat
Vârful ierarhiei în proza basarabeană by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11698_a_13023]
-
săptămîni,/ ca pietrele desprinse prin beznă din fîntîni" (Ziua). Sau: " Mișcarea se încarcă în simțuri; orice rază/ dă timpului o daltă și dalta mă sculptează" (ibidem). Sau: " Spre arbori mă îndrept și nu mai știu/ nimic din piatra încremenirii tale" (Ninsoare sacră). Sau: "și stau cu gîndul, unic obelisc,/ păzit de vasta albă stăruință" (ibidem). Dar viața nu poate fi încatenată nici în "clasicismul" naturii care e piatra, nici în cel al artei care e verbul orfic, decurgînd muzical înspre țelul
C. D. Zeletin - 70 by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11836_a_13161]
-
cărți, fără program, dar în cam același moment al anului. Pe Bulgakov în mijlocul verii și neapărat într-o seară toridă. Pe Thomas Mann, mai spre toamnă și, nu știu de ce, neapărat duminica dimineață. De Cehov mă apropii iarna, după prima ninsoare. Spre sfîrșitul primăverii trag din bibliotecă un Mateiu Caragiale ponosit, ediția din BPT, preț 5 lei și mai întîi o răsfoiesc. Cîteva versuri din Pajere, un fragment, la nimereală din Remember, apoi sar la Soborul țațelor. Numai după aceea dau
Memoria lui Croh by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12898_a_14223]
-
de liberalii lui Dinu, poziția Duduii în chestiunea debarcării lui Guță Tătărăscu. E interesant să te afunzi în politica de cafenea, să te lași înconjurat de vociferările pătimașilor plumitifs. Nu-i simpatizez, dar decât gloata... După-amaiază vremea se schimbă, cerne ninsoarea mieilor. Marica urcă în camera ei să digere zarzavatul lui Proust. Rămân jos pentru a vorbi la Sibiu în ideea de alaltăieri, îndurând tortura domnișoarelor de la PTT. O oră de așteptare pentru zece minute de legătură telefonică! Și le plătesc
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
sunt ele mai Înainte de tine amăgite de moartea care te așteaptă. 832. Cum nu vei ști niciodată ce Înseamnă Întâiul În Univers sau cel din urmă tot așa nu vei afla ce anume Însemni cu adevărat tu. 833. Nu există ninsoare de speranțe care să nu se topească de căldura timpului uitării. 834. Solitudinea tristeții, deseori, poate fi unica măsură reală a necunoscutului din tine. 835. Câte aripi au brăzdat cerul inimii tale și câte au rămas În ea? 836. Fiecare
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
glas de cucuvea. Nu dau nimic, topazul mă-nflorește, turcoazul plânge, fă-mă o cișmea! Deaceea-ți scriu acum, la miez de noapte: vreau să trăiesc, să mor și moartea ta! Ciută albă - iarna din mine, Hades visează, Persefona mă-ngână! Ninsoare pe gură, pe gură, pe gură și floarea tot albă, tot albă de nea. Fluture negru și crudă arsură, aici, mai aproape de inima mea! Câtă Înțelepciune, Îmi spui, are corbul! Troiene de păsări Îmi bat la fereastră, În flacăra vieții
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]