40 matches
-
Paruit, Paris, 1972; Arpièges, tr. Alain Paruit, Paris, 1973; ed. (Zadarnică e arta fugii), București, 1991; Les Noces nécessaires, tr. Alain Paruit, Paris, 1977; ed. (Nunțile necesare), București, 1992; Le Mot sablier, tr. parțială Alain Paruit, Paris, 1984; ed. (Cuvântul nisiparniță), pref. Adrian Marino, București, 1994; Roman de gare, Paris, 1985; ed. (Roman de citit în tren), Iași, 1993; Pigeon vole, Paris, 1989; ed. (Porumbelul zboară!....), București, 1997; Înscenare și alte texte, postfață Nicolae Oprea, Pitești, 1992; Reîntoarcerea fiului la sânul
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
făcu greșeala să-l împingă spre marginea biroului. Mușcătura lui Bichon fu pe cât de fulgerătoare, pe atât de profundă. Contele scoase un urlet teribil. Sângele șiroia din mâna lui și curgea de acum pe birou, peste călimara din cristal, peste nisiparniță, peste cutia cu pene de scris... Și ce pete, ce pete înspăimântătoare peste impecabilele coli ministeriale!... Toinette, care mersese foarte departe și tocmai atinsese puntea raiului, ținând-o strâns de un capăt, îl scăpă repede auzind acel urlet. ― Fugi, fugi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
recreațiile Ninei care îmi spunea toate cuvintele în rusește, turma cuvintelor albindu-mi noaptea. Și cuvintele nici nu erau rusești ci ucrainiene sau haholești, de la numele pe care singuri și-l dădeau locuitorii așezării. Încetul cu încetul, ca într-o nisiparniță, absorbeam cantitatea de cuvinte slavone pe când copiii, la rândul lor, partea de tirizie a limbii române. În ceea ce privește frecvența la școală, mă ajuta tot biata Nina. Mergea cu mine prin sat pe la părinții care nu-și trimiteau copiii la școală și
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
era uneori simplă ca o convorbire la telefon! - și se făcu livid cînd constată că firul atîrna În gol. Mobilul eșuase pe nisip la un metru distanță, dar parcă ar fi fost la ani-lumină - iar el se afunda inexorabil În nisiparnița aia cu dimensiuni omenești pe care nimeni nu se va gîndi s-o Întoarcă cu susul În jos. Lucas rămase nemișcat și aruncă o privire spre corpul lungit la cîțiva metri de el, pe care marea Începuse să-l acopere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
spirituală primordială. Un mare topos al conștiinței mistice de totdeauna și de pretutindeni. Dar să rămânem la esențial. Le mot sablier: titlul își capătă acum întregul înțeles. Trecerea de la un regim lingvistic la altul este pusă sub semnul clepsidrei, al nisiparniței, unde firele de nisip (= cuvintele) curg, unul câte unul, dintr-un vas în altul. Imagine ingenioasă și pe deasupra și exactă. Iată deci pe Dumitru Țepeneag devenit omul (mai bine spus scriitorul) clepsidră. El toarnă româneasca sa originară într-o franceză
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Sablier de Dumitru Țepeneag (Paris, P.U.L., 1984, 130 p.), scrisă în franceză, la Paris, în 1988 și publicată în revista franceză Dialogue, 19/1989 pp. 159-181. Republicată, în versiunea editurii, ca prefață la traducerea volumului: Dumitru Țepeneag, Cuvântul nisiparniță (București, Univers, 1994), pp. 5-7. 9. Cetatea totală. O carte uitată, in: Jurnalul literar, I, 7, 19 februarie 1990. 1 La cită totale, Traduit du roumain par Șerban Cristovici. Postface de Paul Goma (Paris, Editions du Seuil, 1980), 320 p.
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
recreațiile Ninei care îmi spunea toate cuvintele în rusește, turma cuvintelor albindu-mi noaptea. și cuvintele nici nu erau rusești ci ucrainiene sau haholești, de la numele pe care singuri și-l dădeau locuitorii așezării. Încetul cu încetul, ca într-o nisiparniță, absorbeam cantitatea de cuvinte slavone pe când copiii, la rândul lor, partea de tirizie a limbii române. În ceea ce privește frecvența la școală, mă ajuta tot biata Nina. Mergea cu mine prin sat pe la părinții care nu-și trimiteau copiii la școală și
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
streber) și subspecia de Nera (Zingel streberi nerensis); 16. țigănuș (Umbra krameri); 17. tipar (Misgurnus fossilis); 18. moaca de nămol (Bentophylloides brauneri) 19. fâsa mare (Cobitis elongata) 20. zvârluga de baltă (Cobitis megaspila) 21. zvârluga de baltă (Cobitis tanaitica) 22. nisiparnița (Sabanejewia radnensis) 23. nisiparnița de Dunăre (Sabanejewia bulgarica) 24. ghidrin (Gasterosteus aculeatus) 25. ghidrinul de Techirghiol (Gasterosteus crenobiontus) 26. osarul (Pungitius platygaster) 27. babușca (Rutilus pigus) 28. roșioara termală (Scardinius racovitzai) 29. morunașul (Vimba vimba) 30. bibanul mic (Percarina demidoffi
ORDIN nr. 642 din 15 iulie 2005 privind instituirea unor măsuri de protecţie pentru unele specii de peşti cu valoare economică şi/sau ecologică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169260_a_170589]
-
Nera (Zingel streberi nerensis); 16. țigănuș (Umbra krameri); 17. tipar (Misgurnus fossilis); 18. moaca de nămol (Bentophylloides brauneri) 19. fâsa mare (Cobitis elongata) 20. zvârluga de baltă (Cobitis megaspila) 21. zvârluga de baltă (Cobitis tanaitica) 22. nisiparnița (Sabanejewia radnensis) 23. nisiparnița de Dunăre (Sabanejewia bulgarica) 24. ghidrin (Gasterosteus aculeatus) 25. ghidrinul de Techirghiol (Gasterosteus crenobiontus) 26. osarul (Pungitius platygaster) 27. babușca (Rutilus pigus) 28. roșioara termală (Scardinius racovitzai) 29. morunașul (Vimba vimba) 30. bibanul mic (Percarina demidoffi) 31. porcușorul dobrogean (Gobio
ORDIN nr. 642 din 15 iulie 2005 privind instituirea unor măsuri de protecţie pentru unele specii de peşti cu valoare economică şi/sau ecologică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169260_a_170589]
-
streber) și subspecia de Nera (Zingel streberi nerensis); 16. țigănuș (Umbra krameri); 17. tipar (Misgurnus fossilis); 18. moaca de nămol (Bentophylloides brauneri) 19. fâsa mare (Cobitis elongata) 20. zvârluga de baltă (Cobitis megaspila) 21. zvârluga de baltă (Cobitis tanaitica) 22. nisiparnița (Sabanejewia radnensis) 23. nisiparnița de Dunăre (Sabanejewia bulgarica) 24. ghidrin (Gasterosteus aculeatus) 25. ghidrinul de Techirghiol (Gasterosteus crenobiontus) 26. osarul (Pungitius platygaster) 27. babușca (Rutilus pigus) 28. roșioara termală (Scardinius racovitzai) 29. morunașul (Vimba vimba) 30. bibanul mic (Percarina demidoffi
ORDIN nr. 624 din 15 iulie 2005 privind instituirea unor măsuri de protecţie pentru unele specii de peşti cu valoare economică şi/sau ecologică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169261_a_170590]
-
Nera (Zingel streberi nerensis); 16. țigănuș (Umbra krameri); 17. tipar (Misgurnus fossilis); 18. moaca de nămol (Bentophylloides brauneri) 19. fâsa mare (Cobitis elongata) 20. zvârluga de baltă (Cobitis megaspila) 21. zvârluga de baltă (Cobitis tanaitica) 22. nisiparnița (Sabanejewia radnensis) 23. nisiparnița de Dunăre (Sabanejewia bulgarica) 24. ghidrin (Gasterosteus aculeatus) 25. ghidrinul de Techirghiol (Gasterosteus crenobiontus) 26. osarul (Pungitius platygaster) 27. babușca (Rutilus pigus) 28. roșioara termală (Scardinius racovitzai) 29. morunașul (Vimba vimba) 30. bibanul mic (Percarina demidoffi) 31. porcușorul dobrogean (Gobio
ORDIN nr. 624 din 15 iulie 2005 privind instituirea unor măsuri de protecţie pentru unele specii de peşti cu valoare economică şi/sau ecologică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169261_a_170590]
-
expresie a scriitorilor români, gruparea se va desființa. E constrâns să plece în exil, la Paris, unde va publica mai multe romane, majoritatea traduse din limba română de Alain Paruit, iar două scrise direct în franceză. Unul dintre ele, "Cuvîntul nisiparniță" ("Le mot sablier"), debutează în limba română, pentru ca exact la jumătatea textului să treacă la limba franceză, iar acest text poate fi considerat chiar o metaforă a operei și biografiei autorului româno-francez. După 1990, revine practic în România, unde se
Dumitru Țepeneag () [Corola-website/Science/302504_a_303833]
-
viezurele, hârciogul, pisica sălbatică) și din păsări (ciocârlia de câmpie, privighetoarea, cucul, fazanul, bufnița etc.) specifice zonei de deal. Bălțile au de asemenea o mare varietate de pești (carasul, crapul, roșioara ș.a.) iar în albia râului Vedea întâlnim cleanul și nisiparnița. Satele comunei sunt conectate cu restul localităților țării doar prin drumul județean 703, având o lungime de 28 km (pe teritoriul comunei), dintre care asfaltați 7 km iar 21 km fiind modernizați. Restul căilor de comunicație este format din drumuri
Comuna Spineni, Olt () [Corola-website/Science/298965_a_300294]
-
Nisiparița (denumirea științifică Sabanejewia romanica), denumită și nisiparniță, nisipar, râmbițar sau fâță, este o specie de pește din familia Cobitidae endemic în România. A fost catalogată de zoologul român Mihai C. Băcescu în 1943 și se află pe Lista roșie a IUCN. Nisiparița a fost localizată doar pe
Nisipariță () [Corola-website/Science/328484_a_329813]
-
inițialele primului proprietar regăsindu-se și azi, încadrate într-o splendidă feronerie a ușilor de la intrare. Expoziția de bază a muzeului prezintă o succesiune cronologică a celor mai cunoscute tipuri de indicatoare de timp și de ceasuri: cadrane solare, clepsidra, nisiparnițe, ceasuri de mobilier, de șemineu, de perete, de buzunar și de călătorie. Cele mai vechi ceasuri din colecție sunt cele de tip astronomic datând din anii 1544 și 1562, creații ale orologierilor Jakob Acustodia (Olanda) și respectiv Jeremias Metzker din
Muzeul Ceasului „Nicolae Simache” () [Corola-website/Science/331366_a_332695]