46 matches
-
înclinat delicat sub îmbrățișarea lui, de parcă ea ar fi înțeles sublima chemare a dragostei. Astfel, am putut să-l privesc mai îndeaproape. Aripile lui păreau suflate cu pulbere de stele... căci aveau scânteieri diamantine. Nu știu prin ce minune, dar nisipiul s-a transformat într-o nuanță de albastru-cenușiu, asemănătoare cețurilor nordice. Și, cu fiecare bătaie a lor, culoarea devenea mai intensă. Admiram o minune a naturii, fragilă și delicată. În îmbrățișarea-i tandră, fluturele părea că se contopise cu crăița
CRAIUL ÎNDRĂGOSTIT de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/375744_a_377073]
-
Înalt, deasupra fumului, clădirilor și străzilor orașului. În camera de gardă erau cei doi medici de pe ambulanță, Doc Fischer și doctorul Wilcox - unul stătea la birou și celălalt pe un scaun rezemat de perete. Doc Fischer era slab, avea părul nisipiu, buze Înguste, ochii vioi și niște mâini de cartofor. Doctorul Wilcox era scund, brunet și purta mereu cu el o carte plină de indexuri, Prietenul și ghidul tânărului doctor, o carte care, consultată pe orice subiect, Îți oferea simptomele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
în insectarul memoriei. În cele din urmă, îndrăzni să cerceteze sipetul negru din fața sa. Era un cufăr din lemn de paltin, ferecat, cu capacul boltit, din acelea folosite în lungile călătorii cu vaporul sau poștalionul. Interiorul era căptușit cu postav nisipiu și compartimentat în lăcașuri și sertare, după o arhitectură bizară. Trăgând la întâmplare de un bumb de alamă, deschise un sertăraș în care găsi două obiecte. Luă în mână un fel de brățară ciudată compusă din doi șerpi care se
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
în insectarul memoriei. În cele din urmă, îndrăzni să cerceteze sipetul negru din fața sa. Era un cufăr din lemn de paltin, ferecat, cu capacul boltit, din acelea folosite în lungile călătorii cu vaporul sau poștalionul. Interiorul era căptușit cu postav nisipiu și compartimentat în lăcașuri și sertare, după o arhitectură bizară. Trăgând la întâmplare de un bumb de alamă, deschise un sertăraș în care găsi două obiecte. Luă în mână un fel de brățară ciudată compusă din doi șerpi care se
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
periculoasă și de incitantă. Habar n-avea ce-i aștepta mai în față. Alea sunt vâltori ? a întrebat el. Nu încă. Da’ alea ? Taci din gură, ciudatule, i-a retezat-o Charlie. Jina s-a întors către băiatul cu păr nisipiu de lângă ea. Cum i-ai zis ? Charlie a început să dea din colț în colț rușinat. Nu, doar căNu-i nimic, mamă, a intervenit Danny. Lasă-mă să vâslesc. Drew i-a întins o vâslă, dar Jina a refuzat-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
Chien Lung, acum o jumătate de veac, cea mai mare parte a palatelor au stat goale și miros a mucegai. Atacate fără cruțare decenii la rând de vânturi și ploi, exterioarele par să se estompeze în peisaj. Culoarea originală era nisipiul. Acum este cafeniul și verdele. Înăuntru, mucegaiul acoperă tavanele și a înnegrit colțurile încăperilor spațioase. Familiile imperiale intră grăbite în Jehol și locul prinde viață. Sălile, curțile și clădirile adormite sunt deșteptate de ecoul glasurilor și pașilor. Ușile se deschid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
pe un ton măgulitor. Tovarășa Jiang Ching va absenta. Vocea Micuței Luni e scăzută, dar clară. Îi voi transmite mesajul cât mai repede posibil. Doamna Mao Jiang Ching își face apriția în ușă. E îmbrăcată la costum, cu o eșarfă nisipie la gât. Se apropie cea de-a șaizeci și treia aniversare a zilei mele de naștere, zice ea. Nu mi-am sărbătorit niciodată ziua de naștere. Nu a fost mare lucru de sărbătorit. Însă viața mea se schimbă și poporul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
capăt. Nu semănau până într-atât ca să bănuiești că ar fi gemeni. Ba trebuia să iei aminte foarte atent să-ți dai seama că sunt frați. Părul ei șaten, bătând spre roșu, se regăsea la Rafael, lunecând într-o nuanță nisipie. Aveau aceleași priviri adânci și duse, dar a lui era mai dilatată și mai risipită, ca și cum văzuse mai multe în același interval de timp, și aceeași paloare argiloasă, la Rafael de o asprime sporită, imprimată de cicatricele vechi de vărsat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
și la trei jumate cumpăraseră deja un Buick decapotabil cu doar vreo zece mii de kilometri la bord. Avea două roți de rezervă În stare bună, aripi solide, un radio, un reflector mare, spațiu generos pentru bagaje și avea o culoare nisipie. La cinci jumate părĂseau hotelul, după ce făcuseră mai multe cumpărĂturi, și portarul le Îndesa bagajele În spatele mașini. CĂldura era Încă ucigătoare. Roger, care transpira din plin În uniforma sa greoaie, la fel de potrivită pentru o vară În preajma tropicelor ca o pereche
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
a irosit puținul timp care i-a mai rămas ! Plecarea Sophiei, supărată sau nu, l-a destins însă pe Profesor. Îl privește mai destins pe neastâmpăratul său musafir... Iată-l, elegant cât poate fi unul ca el, cu acest costum nisipiu pe care a declarat că abia în această după-amiază l-a scos de la croitor ! Costum nisipiu deci, apoi cravată roșie, apoi șosete de mătase albă, o alură de june sclivisit ai putea spune, dacă silueta nu ar da semne că
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
destins însă pe Profesor. Îl privește mai destins pe neastâmpăratul său musafir... Iată-l, elegant cât poate fi unul ca el, cu acest costum nisipiu pe care a declarat că abia în această după-amiază l-a scos de la croitor ! Costum nisipiu deci, apoi cravată roșie, apoi șosete de mătase albă, o alură de june sclivisit ai putea spune, dacă silueta nu ar da semne că se îngroașă. Și acest fel furtiv, furișat, de a privi, ca bărbații cu anume obiceiuri nemărturisibile
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
putea să mai spun ? în fața lor nu se mai poate spune nimic, decât regretul... Și temându-se că musafirul, pe picior de plecare, va citi în ochii lui ceea ce simte, Profesorul își ferește privirea și o coboară, neatentă, asupra costumului nisipiu care își țipă noutatea. Observă și aici o scamă, uitată probabil de croitor, mai jos, o șosetă strâmbă și, ce ciudat !, stropi de noroi pe manșeta pantalonului. Stropi de noroi proaspeți, desigur proaspeți, de vreme ce abia azi și-a scos de la
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
în pat, tremurând încă. —Vezi? Ea îl alină și-l minți, spunându-i că vede. După dezastrul de la spital se duse la Daniel. Era exact așa cum și-l amintea: solid, animalic, familiar. Arăta la fel ca în liceu: părul lung, nisipiu, smocul de barbă, fața îngustă, verticală - o vrabie blândă. Coerența lui o reconforta, acum, că toate celelalte se schimbaseră. Discutaseră timp de cincisprezece minute, așezați față-n față, la masa din bucătărie, la un metru unul de altul, agitați și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
ani, într-o țară sătulă de distracții, sport, război și numeroasele combinații dintre ele. Ce fel de jocuri de societate? Se uită în jos la asfaltul îmbibat de ulei, de parcă ar fi meditat. Din profil, cu fața încadrată de părul nisipiu lung până la umeri, semăna și mai mult cu un arcaș elf scăpat dintr-un joc cu cavaleri și dragoni. Cum reușise să crească în Nebraska rurală fără ca prietenii fratelui ei să-l omoare în bătaie? Îl prinse de brațul subțire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
strâns mâna, cercetându-l cu ochi iscoditori, la fel cum făcea și el cu mine. Capul familiei era scund și cu pieptul lat. Avea un chip ridat și bronzat și o claie de păr alb, care probabil că fusese cândva nisipiu. I-am apreciat vârsta cam la vreo cincizeci de ani, iar după strângerea de mână mi-am dat seama că era obișnuit cu munca fizică. Glasul său avea un accent scoțian puternic și tăios, diferit de imitația graseiată, feminină, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
de orice, luând lucrurile așa cum vin. Dar apoi am urât din răsputeri ceea ce de fapt nu era decât o lozincă, acea propoziție-sentință asta-i viața, începând să o privesc ca pe o neputință, o chestie de struț care-și caută nisipiul la prima schimbare de context, indiferent dacă această schimbare urma să fie o amenințare sau nu. Și indiferent de cine sau ce reprezenta nisipul la un moment dat, indiferent de cine sau ce reprezenta schimbarea. Am preferat autobuzului 427 din
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
ea păru să-l corecteze și să-i cizeleze exprimarea nechezând voios și jucându-și degetele În fața buzelor. Cântă la fluierul acela nevăzut melodia nechezatului ei, și-n fața sexului bombat, cu miezul ca de fruct copt irupând prin perii nisipii și stând să ni se ofere. Era același semn, da, și păsăricii ei Îi era foame, și ea trebuia să mănânce și apoi depărtă pulpele ca să-și arate arătătorul printre buzele vaginului și să arate spre Laur și spre șlițul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
mea de lucru, plasată în fața ferestrei din salon, deși folosesc și măsuța pliantă adusă din „camera interioară“, pentru a-mi ține pe ea cărțile și hârtiile. A trebuit să închid ferestrele din cauza fluturilor de noapte, niște fluturi uriași cu aripi nisipii și portocalii, care se năpustesc înăuntru ca niște mici elicoptere. Lămpile, patru în total și în bună stare de funcționare, sunt tot de origine chorneyană. Lămpi frumoase, de modă veche, cam greoaie, din alamă, cu abajururi grațioase de sticlă mată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
a mă încălzi. În majoritate, dacă nu chiar toți, erau îmbrăcați aproape la fel, un veston destul de gros, de culoare verzuie (mi s-a spus că este uniformă italienească de vânător de munte), pantaloni groși de țesătură plușată de culoare nisipie, bufanți, moletiere groase de culoare, de asemenea, verzuie, bocanci solizi maro și pe cap un fel de caschetă, tot verzuie, ale cărei părți laterale puteau fi lăsate în jos pentru a acoperi urechile și ceafa. Am găsit un loc potrivit
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
o școală de stat din Londra, Judi Dench nu are alura de doamnă de fier pe care o arborează cu atîta succes în rolul șefei lui James Bond, M. îmbrăcată în culori terne, pare măruntă și chircită, cu un păr nisipiu, lipsit de viață. Dar, oricît de prăpădită ar fi în rest, ochii ei pot să preschimbe în stană de piatră orice golănaș de 15 ani, iar vocea cu care judecă lumea în jurnalul ei e inteligentă, cultivată și pustiitoare. Femeie
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
acoperită de păr și este purtată lăsat. Albul se regăsește în toate combinațiile de culori ale blănii, dar nu trebuie să fie dominant. Încrucișările din ultimele decenii au dus la apariția unor combinații de culori mai „excentrice”, cum ar fi nisipiu, galben, albastru-pestriț, roșcat de Australia etc., dar predominant pentru rasă rămâne pattern-ul bi sau tricolor cu albul și negrul preponderente. Atunci când sunt la lucru, poziția lor caracteristică este „culcat”, cu ochii la tot ceea ce se petrece în jurul lor. Urechile
Border Collie () [Corola-website/Science/307972_a_309301]