9,005 matches
-
Dacă au făcut-o în felul ăsta, poate neacademic și nemăsurat, este, cred, din mai multe motive. În primul rînd, majoritatea dintre noi, vreau să zic a intelectualilor evrei din generația noastră, am fost atrași de comunism, de ideologia lui nobilă care promitea egalitatea în drepturi, încetarea oricăror discriminări de rasă, libertate pentru toți. Am fost atrași de el din rațiuni istorice pe care le cunoști și tu prea bine. Astăzi ne vine cumplit de greu să recunoaștem că ne-am
Dialog despre erori by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15287_a_16612]
-
bună: "Dar la noi mai există încă o dezordine care permite nașterea și surprizele". Europa este impredictibilă, dar ea oferă luxul reflecției, al cugetării, cel care, în fond, aduce salvarea: "Trebuie să admiteți că inutilul ușurează sufletul. Luxul este o nobilă virtute, pe care nu trebuie să o confundăm cu confortul. Voi aveți confortul, dar vă lipsește luxul. Și să nu-mi spuneți că banul joacă vreun rol în privința asta. Luxul la care eu mă gândesc nu are nimic de-a-face cu
Povești despre întrebare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15333_a_16658]
-
tuturor căutătorilor. Cei care pleacă în această călătorie sînt personaje emblematice - Marchizul cărturar, Veronica prostituata de lux dornică de iubire, Gauche (Stîngul) copilul-vizitiu analfabet și mut, posesor al tainelor naturii, - la fel cum sînt și cei care nu pleacă: iubitul nobil al Veronicăi, temătorul de Berle, misteriosul de Chevillon colecționînd tablouri la fel de misterioase. La capătul unui drum în necunoscut la fel de plin de primejdii ca cel al lui Odiseu spre Ithaca, numai unuia îi e dat să ajungă; literatura creștină occidentală a
Poveste din vremuri apuse by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15414_a_16739]
-
la organizarea, într-un foarte scurt timp, a arabilor, la unirea unor triburi prin credință într-o armată care aproape a cucerit lumea, se impune să admitem că arabii au avut întotdeauna o elită intelectuală notabilă. Cu cît este mai nobil, mai rafinat arabul este mai introvertit, mai ascuns de lume. Doar prin tradiția nobiliară discretă se explică rafinamentul care a caracterizat curtea de la Bagdad a lui Harun al-Rașid în secolul al VIII-lea. De fapt, "renașterea carolingiană" poate că nu
Imamul ascuns by Viorica S. Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15380_a_16705]
-
putea fi descoperit decît de spaniolii cu spirit european. Valorificînd creator moștenirea culturală a grupului de la 1898, precum și a generației lui Ortega y Gasset, Cela a fost cel mai european dintre scriitorii postbelici, un adevărat clasic, în înțelesul cel mai nobil al cuvîntului, care, printr-un subtil și mereu schimbător echilibru între distanțare și implicare, pendulînd între compasiunea neputincioasă și caricatura atroce, a pus în toate cărțile sale adevărul profund și dureros al vieții, fiorul tragic reținut și deghizat în forme
Camilo José Cela sau adevărul profund și dureros by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/15459_a_16784]
-
după cum spune Cornelia Ștefănescu, scrie că "Bibeștii au înrudiri cu familiile de Noailles, Montesquiou, Chimay și Beauffremont, care sunt de viță capetină și ar putea să revendice cu multă îndreptățire coroana Franței"), Martha Bibescu, înrudită ea însăși cu cele mai nobile familii din Franța, și lista ar putea continua. Impresionantă este nu însă această înșiruire de nume de români mai mult sau mai puțin cunoscute de aproape toți cei care au o idee despre biografia lui Proust, impresionant este rolul semnificativ
O cercetare biografică by Irina Mavrodin () [Corola-journal/Journalistic/15497_a_16822]
-
ar mai descurca gazetarii când intangibilii noștri specialiști în inginerii financiare s-ar dovedi atât de cinstiți pe cât afirmă că sunt? Unde s-ar mai afla acele gorgane rău mirositoare în care sapă ei, în sudori? Pe când factorii guvernamentali întorc nobil capul, să nu vadă, să nu audă? În toată liniștea mai e până atunci, cam tot atât până la răcirea soarelui. Să disperăm? Nici cum. Probe? Pe toate brazdele scrisului întâlnim seniori ai politicii: fostul președinte al partidului național-liberal este un
Tot obraznic ai rămas, nene Iancule... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15488_a_16813]
-
dintr-aceia sînt. Dirept că păstorii necuvîntătoarelor dobitoace, de nu toți sînt furi, iară gazde de furi tot sînt, iproci". Fragmentul clatină dintr-o lovitură două mituri naționale: cel al armoniei dintre provinciile istorice și cel al modelului păstoresc (patriarhal, nobil, eroic). Dacă acest fragment e interesant mai mult sub aspect anecdotic, ca eșantion de istorie a mentalităților, a identităților regionale și a raportărilor polemice între moldoveni și munteni (dialogul se poate completa cu fraze acide ale lui Miron Costin și
Selecția citatelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15518_a_16843]
-
Călinescu, un soi, am zice, de Caragiale speculativ și livresc, care se distra teribil exersîndu-se pe trapezul asociației erudite ori pur și simplu insolite: "M-am amuzat odată la o conferință vorbind despre poezia lucrurilor din casă spre mirarea unor nobile doamne". E foarte probabil, după cum opinează exegetul său, ca factura conferinței cu pricina să fie foarte apropiată de exercițiile fantast-asociative din Universul poeziei: Masa e patrupedă, aparține deci faunei domiciliului. Sînt cîteva divinități tutelare ale casei care au căpătat de
Bufoneria lui G. Călinescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15515_a_16840]
-
în așa minciuni, atunci când vrea să propășească și să intre în lumea cultă. Dar e primejdioasă vindecarea ce se încrede unor proști, unor babe sau moașe, crezând că ei ne scapă de boale". De aceea preoții și învățătorii au o nobilă și responsabilă chemare, iar cu cei nevrednici, Marienescu, este necruțător, invocând exemple biblice, sau făcând comparații revelatoare: "Pe cei ce nu-și sfințesc și nu-și pricep chemarea, pe aceia ar trebui să-i mânăm din nou la școală sau
Un urmaș al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/15538_a_16863]
-
de accente ce vor să spună că, în fața evidențelor, autorul n-a căzut în uimiri, ci a căutat să-și explice și să-și administreze (scuze, n-am alt termen) interpretarea. O aventură a ideilor despre realitate, încremenită în piatră nobilă. Dar cad în abstracțiuni și nu este cazul: romanul este scris cu eleganță, iar plăcerea - plăcere pe care o caut mai abitir decât "ideologicalele" - vine de la ispitirea continuă a ficțiunii, a spunerii frumoase, a desfășurării plastice. Frază înaltă, deloc scorțoasă
Ghergheful by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15541_a_16866]
-
mărturiile cotidianelor epocii. Din acest punct de vedere fabula mea are picioare de cronică...". Ceea ce înseamnă că evenimentele reale evocate în roman, devin cheia mizanscenelor scriitorului, dezbaterile pe multiple planuri trecute din publicistică în mărturisirile exaltate, în patetismul inspirat și nobil al schimbului de idei dintre intelectualii din paginile romanului, nota lor gravă și esențială, în ritm de poemă și mărturisire de credință, piese de teatru comentate, cu jocul actorilor adus în prim planul atenției, personaje reale trecute prin sita sensibilității
Substanța umană by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14357_a_15682]
-
române în prima jumătate a secolului al XIX-lea) amintea că "grecii înlăturau din dicționarele lor, tot în secolul al XVIII-lea, orice cuvînt slav ori turcesc. Cele din urmă în special aduceau aminte supremația otomană, de tristă memorie pentru nobila națiune elenă; și ce era mai firesc decît să le înlături, dacă, după ideile vremii, ele însemnau înjosire?". Pentru română, absența unei asemena înverșunări are mai multe posibile explicații. în primul rînd, desigur, conta faptul că influența turcă nu este
Purismul și turcismele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14380_a_15705]
-
apele menajere ale acelor muzici, fie scăpate de sub inducție și control, fie controlate și induse cu oneroasă competență. Aceasta și pentru că limbajul muzical pare a nu avea limite, conținând totul, exprimând orice (Noica spunea că "muzica aduce cu ea o nobilă generalitate,...și, după ce o modulează la nesfârșit, se rezolvă în neîmplinirea însăși, fără să poată ancora nicăieri"). Delimitarea muzicilor ce ne împresoară este din ce în ce mai anevoioasă și ea nu se mai poate săvârși decât consimțind că arta sunetelor este testimoniul zilelor
Ce ascultăm by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14414_a_15739]
-
se blocheze într-o postură anchilozată, conformistă și pînă la urmă caricaturală și depășită". Din păcate, purtătorii protestului au fost pe aceste meleaguri puțini și, la ora actuală, au rămas și mai puțini! Doar exilul mai sporește numărul acestor exemplare nobile. Deși, neîndoios, ei formează nucleul "dur", necondiționat, insubordonabil, ascuțit la maximum al conștiinței capabile a judeca o epocă și a-i imprima o orientare spirituală. O a doua postură este cea, la antipod, a complicității cu puterea politică ("puterea temporală
Intelectualul în istorie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14400_a_15725]
-
remarcat cu promptitudine de Vladimir Streinu: "Criza culturii se manifestă în prigoana ideilor, în frica de idealiști, în coruperea gînditorilor, în limitarea libertății altora, pe fondul nu al unui dispreț pentru intelectuali, ci din teamă pentru puterea glasului lor". Cuvinte nobile ce consună, peste meridiane, cu cele ale lui André Malraux: "Cuvîntul nu, opus în permanență forței, posedă o putere miraculoasă, care vine din adîncul secolelor. Toate marile figuri spirituale ale umanității au spus nu Cezarului. Prometeu domnește asupra tragediei și
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
Garcea... nu are nici măcar această scuză. Filmul nefiind făcut pentru bani, înseamnă că e făcut "de amorul artei", de cineva care a avut acești bani și a considerat că merită să-i dăruiască, fără gînduri meschine de profit, unei cauze nobile... În viziunea MediaPro Pictures această investiție se cheamă Garcea. După ce, ani de zile, Pro-Vacanța Mare a infestat spațiul umorului autohton, cu tîmpenie, cu vulgaritate, cu prost gust, după ce a coborît dezastruos nivelul și a făcut foarte mult rău în direcția
Pentru un revelion la Budapesta by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14474_a_15799]
-
acești doisprezece ani care au trecut din 1990 rămîne Adunarea păsărilor a lui Cristian Pepino. Premiera cu Dragostea celor trei portocale are foarte mult spirit ludic și, așa cum spuneam la început, o lumină specială care aduce un ton optimist și nobil spectacolului. Am rîs de la început și pînă la sfîrșit, timp de o oră, am gustat din plin gag-urile și spumoasele apariții ale personajelor, ritmul alert al construcției și structurării poveștii, priceperea și expresivitatea păpușarilor tineri ai trupei ca Ioana
Portocalele lui Pepino by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14500_a_15825]
-
la colecție, la celălalt costum al său gri petrol, cu trei piese, moștenit de la taică-su și la lenjeria de corp pusă alandala de către Craii apărători ai ordinii. Apoi, calm, le-a explicat că într-o viață anterioară avusese aceste nobile preocupări și, în ciuda aparențelor și circumstanțelor, continua să le aibă. Atunci, dezarmați, jandarmii au lăsat baltă această viață de artist ("A, bine" - a spus unul dintre ei - "înțeleg, sunteți un artist!") și, cum era de prevăzut, i-au pus o
Constantin Stoiciu - Fugarul by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/14477_a_15802]
-
sale - culminează cu un peisaj înrudit cu decorurile unui film de epocă, eventual de capă și spadă dar și de plăceri cinegetice și mondene, care ne trimit cu gîndul la tablourile unui Watteau, la scene în care aparenta veselie a nobililor convivi la serbările pastorale și cîmpenești sunt umbrite de o vagă melancolie. Sentimentul este real în plină toamnă cînd am poposit pentru scurtă vreme în acest loc ales. De ce ales? Explicațiile sunt mai multe și toate, demne de atenție. Aici
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
contemporane, exotice și, nu de puține ori, indigeste. În fine, tot mai rar se ivesc - din păcate - cinele de taină, în care muzica este o prelungire a rugăciunii, iar comesenii, cu urechile cât tuburile unei orgi, recunosc sufletul generos și nobil al artei sunetelor.
Cum ascultăm by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14632_a_15957]
-
jucat cu respectarea, fie și aparentă, a regulilor jocului, explică de ce ideea unui proces al comunismului nu s-a bucurat niciodată de succes. Ba chiar a fost respinsă cu argumentul că nu se pot reproșa în general comunismului ideile sale nobile, ci doar, și nu în toate cazurile, practicile sale greșite. În acest fel, toți asasinii din regimurile comuniste au fost considerați executanți, în condiții de legalitate și legitimitate, ai ordinelor venite de sus. Cum să pedepsești însă niște oameni care
Între extreme by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14614_a_15939]
-
caracterul rudimentar al personajului și epicii. În același timp servește ca exemplu pentru intersectarea marxismului cu feminismul, hibridul rezultat apropiindu-și și punctul de vedere psihanalitic. În Revoluția din Octombrie se remarca la un moment dat o femeie de extracție nobilă (sic!) cu un discurs zgomotos "feminist" - ghilimelele se datorează inexactității termenului, pentru ea lupta de câștigare a drepturilor femeilor nefiind separată de lupta contra capitalismului. Alexandra Kollontai (1872-1952) a fost numită Comisar al Poporului și conducător al Departamentului Central al
Femei, comunism, psihanaliză by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14598_a_15923]
-
de muncitoare entuziaste, femei angajate în procesul de producție pentru care lucrul are o finalitate, să zicem, estetică. Ele sunt ajutate în problemele personale (casă, copii etc.) de statul atotmilostiv cu supușii, putând astfel să-și dedice energiile unui scop nobil, să-și sublimeze libidoul în activitatea estetică a depănatului bumbacului, așa cum și-ar fi dorit Reich, și pe urmele lui unele feministe americane. Contemplată retroactiv, psihanalitic, Ana dezvăluie noi comori: crescută într-o familie de țărani din Oltenia, cu mulți
Femei, comunism, psihanaliză by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14598_a_15923]
-
actorul trebuie să se ferească de a cădea în caricatură. Până și în rolurile cele mai mici, nu trebuie să fie nimic trivial, nici exagerat. Dimpotrivă, actorul trebuie să caute cu deosebire a fi mai simplu, mai modest și mai nobil chiar decât ar fi în realitate persoana pe care o reprezintă. Cu cât mai puțin se va gândi actorul să fie comic și să-i facă pe ceilalți să râdă, cu atât mai mult va ieși la iveală comicul rolului
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]