51 matches
-
soulignons. 931 Ionel Bușe, " Lucian Blaga : de la matrice stylistique à l'imaginal ", p. 134, consulté le 2 mai 2011, URL : http://drept.ucv.ro/RSJ/Articole/2009/RSJ2/C1IonelBuse.pdf. V. également Geo Săvulescu, " Expunere critică a cunoașterii luciferice ", în Noemă, vol. VII, 2008, consulté le 9 octobre 2011, URL : http://www.noema.crifst.ro/doc/200801 14.pdf. 932 V. Florica Diaconu, Marin Diaconu, Dicționar de termeni filosofici ai lui Lucian Blaga, București, Editura Univers Enciclopedic, 2000, p. 172. 933 V.
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
p. 134, consulté le 2 mai 2011, URL : http://drept.ucv.ro/RSJ/Articole/2009/RSJ2/C1IonelBuse.pdf. V. également Geo Săvulescu, " Expunere critică a cunoașterii luciferice ", în Noemă, vol. VII, 2008, consulté le 9 octobre 2011, URL : http://www.noema.crifst.ro/doc/200801 14.pdf. 932 V. Florica Diaconu, Marin Diaconu, Dicționar de termeni filosofici ai lui Lucian Blaga, București, Editura Univers Enciclopedic, 2000, p. 172. 933 V. Lucian Blaga, Trilogia culturii (Orizont și stil. Spațiul mioritic. Geneză metaforei și
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
nemții numesc Gestaltung, adică o configurație, care să se impună. Incredibilul nu e creație fantastică, în zadar se străduie unii autori nedotați să înșire istorii fără cap și coadă: creația fantastică are cap și coadă. Adică are o noimă (gr. noema, de la noeo = a gândi, a înțelege). Când spunem despre niște închipuiri că sunt „cai verzi pe pereți” le respingem ca aberante (dar în planul creației caii verzi pe pereți pot avea validitate estetică, vezi, de pildă, nuvela lui Poe Metzengerstein
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
gândirea și toate activitățile spiritului. Abstracte silogisme sunt contrapunctate de secvențe lirice, împrumutate sau create de Mai Știutor, definițiile severe sunt agrementate cu expresii familiare, impersonalitatea aridă suportă constant cenzura omenescului. În ultima analiză, amândoi discută deosebirile dintre „noesă” și „noemă” (în termeni husserlieni), simplu spus, între cunoașterea intelectuală și cea artistică, între filosofie și poezie, forme ale spiritului care „prind” același „lucru”: „un unic”, vibrant și, implicit, liric. Poezia o face „prin mijloace unice”: „arătându-se, ea trece cu o
SORA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
ca o „legătură logică”. Limbajul apare o dată cu „surprinderea” completă a obiectului în câmpul conștiinței reflexive. El corespunde cu ceea ce E. Husserl denumește „noeză”, prin care „conștiința percepe și integrează obiectul cunoașterii”. Actul perceperii conștiente a obiectului este pentru E. Husserl, „noemă”, iar exprimarea lui „noeză”. Acest aspect apare deosebit de pregnant dacă vom compara termenii psihologici cu termenii psihopatologiei, așa cum se poate vedea în continuare, în lista comparativă a termenilor grecești desemnând normalitatea și anormalitatea psihică. Grupa de termeni Psihologie (procese psihice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fotografia este întotdeauna codată), ci numai artificiu: Thesis, nu Physis. (...) Fotografia, spun ei, nu este un analogon al lumii; ceea ce ea reprezintă este fabricat. Această discuție este zadarnică: nimic nu poate împiedica fotografia să fie analogică; însă, în același timp, noema Fotografiei nu stă deloc în analogie (caracteristică pe care o împărtășește cu toate tipurile de reprezentări, subl.n.,C.P.). Realiștii, printre care mă număr și eu (...) nu iau deloc Fotografia drept o copie a realului, ci drept o emanație a
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
și adăuga, nu multe pagini mai departe, că există totuși și un alt tip de punctum, lipsit de legături directe cu forma: „acest nou punctum care nu mai ține de formă, ci de intensitate, e Timpul, este emfaza sfâșietoare a noemei (acest-lucru-a-existat-cândva), pura sa reprezentare”136. Din perspectiva acestei polisemii, punctum-ul ni se înfățișează, într-adevăr ca un mod de a pune metonimia în slujba (re)cunoașterii.137 În acest punct ar fi poate util să aruncăm o privire în urmă
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
stilului. Transferarea rolului de narator de la o instanță la alta și de la o poveste la alta se transformă într-un joc subtil menit a marca trecerea într-o lume nouă. Romanul este alcătuit din 21 de capitole reprezentând 21 de noeme ale lumilor construite după 21 de planuri absurde. Structura psihică a naratorului rămâne mereu aceeași, indiferent de personajul în care se ascunde. Modernitatea perspectivei narative atinge apogeul în momentul abordării persoanei întâi plural care se adresează unui receptor de persoana
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
La nivelul lingvisticului, noemele (care "reprezintă factori noționali") sînt convertite în seme (trăsături semantice relevante), care se întrunesc în sememe ce alcătuiesc semnificatul care se unește cu un semnificant. În acest model, există un paralelism și o corespondență între nivelul noemelor și cel al semelor 62 și între cel al denotatelor considerate inten-sional și cel al sememelor, încît trebuie presupus că ele sînt pe deplin disociabile numai din punctul de vedere al cercetării, iar nu și la nivelul conștiinței vorbitorului. În
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
se distinge de obiectivitatea conținutului cunoașterii. În acest caz, fenomenologia va deveni calea indicării constituirii concrete a obiectelor gândirii din "formele categoriale" sprijinite de "intuiția categorială". Căci fenomen nu înseamnă altceva decât ceea ce adaugă conștiința datului fizic: intenționalitatea, semnificația, esența, noema. Or, fiindcă noema e legată de noesă (de la noos), și transcendentalul va deveni în final intersubiectivitatea, căci și esența presupune mereu existența. Expunerile celor doi filosofi privind "crizele lumii moderne"/"criza Europei spirituale" (dacă Guénon a prezentat din anul 1931
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
obiectivitatea conținutului cunoașterii. În acest caz, fenomenologia va deveni calea indicării constituirii concrete a obiectelor gândirii din "formele categoriale" sprijinite de "intuiția categorială". Căci fenomen nu înseamnă altceva decât ceea ce adaugă conștiința datului fizic: intenționalitatea, semnificația, esența, noema. Or, fiindcă noema e legată de noesă (de la noos), și transcendentalul va deveni în final intersubiectivitatea, căci și esența presupune mereu existența. Expunerile celor doi filosofi privind "crizele lumii moderne"/"criza Europei spirituale" (dacă Guénon a prezentat din anul 1931 în scris ideile
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de existență al artei. Astfel, putem spune că percepția este o dimensiune activă a deschiderii a ceea ce este evident și dat (Lebensweilt). Plecând de la principiul lui Husserl, conștiința este conștiință a ceva și concluzia implicită a diferenței dintre noesis și noema, putem spune că percepția este deschiderea în fața obiectelor de artă pentru o înțelegere deplină ce rămâne la rândul ei deschisă. Idee întărită dacă acceptă rolul central al percepției în cadrul conștiinței expus de Merleau-Ponty astfel: conștiința este conștiință perceptuală ceea ce duce
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Înțeleasă ca purtătoare de entități de înțeles, opera se adresează simțurilor fiind definită de structuri de înțeles care se supun judecății subiective. Prin intermediul unităților de înțeles opera literară se clasifică în idei și imagini (Vorstellungen) și ca act al gândirii (noema 7). Conținutul operei literare este actualizat printr-un act conștient, formând mediul significant de acces al obiectelor ce nu pot fi definite prin act. Opera literară este un obiect autonom și independent. Astfel, obiectul literar este o entitate spațio-temporală reală
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
să se miște de la perceperea obiectelor prezente într-un anumit fel pentru o înțelegerea a situației (filmului), povestea sau argumentul, și, în cele din urmă, pentru a-i înțelege semnificația sa poetică și retorică"15. Conținutul imaginii și al ideii - noema - este determinat de relația dintre obiectul reprezentat și subiect. Dar obiectul reprezentat nu suferă modificări din partea subiectului întrucât subiectul nu ia parte decât la desfășurarea conțintului său, nu și la procesul apariției sale. Conținului unei reprezentări este receptat și nu
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
lucrare în care se ocupa de fenomenologia memoriei, " Într-o adevărată doctrină fenomenologică, chestiunea egologică indiferent de semnificația lui ego trebuie să vină după chestiunea intențională, care este în mod imperativ cea a corelației între act ("noeză") și corelatul vizat (noemă")."6 Dar, cum s-a precizat, judecata, înțeleasă ca act constitutiv (de fapt, orice act constitutiv este judicativ), este ea însăși vizată în orice sens al timpului (ipostază a timporizării). Fără constitutivitatea judicativă, timpul însuși nu ar avea vreun sens
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cele două reducții ce urmează a fi operate dar numai după o pregătire a condițiilor lor "descriptive" de posibilitate nu reduc, propriu-zis, ceva la altceva, acest altceva fiind "subiectivitatea transcendentală" sau un "element a priori" al acesteia, cogito-ul unei cogitații, "noema și noesa" unui act intențional etc. Reducțiile readuc faptele gândirii, rostirii și făptuirii, "formate" judicativ, la unitatea lor originară logos-ul formal ca timp, întâi, apoi logos-ul ca atare -, unitate preeminentă față de aceste fapte și tocmai de aceea expusă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
În Ideen I, el susține că logica se concentrează pe structura formală a judecății, S este P, dar că fenomenologia (sa) extinde orizontul de sensuri ale formulei în cauză. Aceasta devine "nucleu noematic" adică se află în centrul "judecatului" ca noemă a actului judecății (de a judeca) structurând alte elemente care participă la noema judecății, toate de natură afectivă, practică, evaluativă, nu propriu-zis "logică". "Același 'S este P' care formează nucleul noematic poate fi 'conținutul' unei certitudini, al unei evaluări a
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
judecății, S este P, dar că fenomenologia (sa) extinde orizontul de sensuri ale formulei în cauză. Aceasta devine "nucleu noematic" adică se află în centrul "judecatului" ca noemă a actului judecății (de a judeca) structurând alte elemente care participă la noema judecății, toate de natură afectivă, practică, evaluativă, nu propriu-zis "logică". "Același 'S este P' care formează nucleul noematic poate fi 'conținutul' unei certitudini, al unei evaluări a posibilului sau al unei conjecturi etc. În noemă, acest mucleu 'S este P
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
alte elemente care participă la noema judecății, toate de natură afectivă, practică, evaluativă, nu propriu-zis "logică". "Același 'S este P' care formează nucleul noematic poate fi 'conținutul' unei certitudini, al unei evaluări a posibilului sau al unei conjecturi etc. În noemă, acest mucleu 'S este P' nu rămâne izolat."7 Dar certitudinea, posibilul, conjectura etc. de-naturează, cumva, sensul judecății ca "nucleu noematic"? Mai bine zis, ca formă logică ordonatoare în întreg orizontul gândirii, rostirii și făptuirii? Desigur, nu! Odată încheiate cele
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
zonelor periferice de semnificații trezite de contextul în care intră; este ceea ce noi am numit cândva perisintaxa propoziției și frazei ori ceea ce alții numesc subtextul enunțului gramatical. La acest fenomen se referă și Hașdeu, după cum urmează: "Graiul este un mijloc...[] noemă 'cugetare intenționala'"". [...] Referindu-se chiar la limbile în care îmbinările de cuvinte, de la cele mai simple până la enunț, sunt legate gramatical, Hașdeu definește noematologia că disciplină prin care "se urmărește sensul lipsit de forma". Despre "sensul lipsit de forma" (exprimat
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
pp. 258-259), care i-ar fi fost de un real ajutor. Totuși, ediția din 1995 a dicționarului sau de figuri de stil mai cuprinde ceva în plus față de mică enciclopedie din 1975. Acum Dragomirescu (1995, p. 212) înregistrează și termenul noemă, definit astfel: "figură care constă într-un enunț menit să comunice, datorită contextului sau situației, si o cugetare neexprimata de obicei sugerată și prin intonația exclamativa ori interogativa". Urmează exemplul din Quintilian (citat și de mine, fără ca eu să fi
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
leș idées latentes" ale enunțului, Helmut Dempe, de "intentionaliter Gegenstand", Emil Winkler, de "Meinung" sau "intenționale Bedeutung" în propoziție și frază. B.P. Hașdeu, citându-l pe Michel Bréal și referindu-se la același sens ascuns, îl numește cu termenul de noemă "cugetare intenționala" și propune că, după sintaxa, să se întemeieze o "doctrina" a limbii pe care ar numi-o "noematologie"" (ibid.)25. 3.2.7.3. Să vedem însă ce spunea Gh.N. Dragomirescu despre perisintaxă în cartea sa din 1939
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Lexiologie indo-européene ou essai sur la science des mots, Paris, 1849 (pe care Hașdeu o și trece în bibliografia Principiilor de lingvistică; vezi Hașdeu, 1881/1984, p. 31). 32 Gr. Brâncuș (1988: X) notează că "în filozofia germană circulau termenii Noemă "Gedanke" și Noetik "Erkenntnistheorie"", însemnând, așadar, 'gând', respectiv 'epistemologie'. 33 În versiunea originară a lucrării lui Hașdeu, trimiterea bibliografica se făcea în subsol, la ediția din 1877 a cărții lui Bréal. Ediția la care Șăineanu face referire (într-o altă
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
is also found at Quintilian, designating a figure of meaning (Instituțio oratoria, ÎI, 11, 1). Quintilian refers more explicitly, after some hundreds of pages, to the term în question, stating that: "There is also what our modern rhetoricians call the noemă, a term which may be taken to mean every kind of conception, but is employed în the special sense of things which they wish to be understood, though they are not actually said, aș în the declamation where the sister
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
din 1960155. Apărută la trei ani după ce autorul refuzase premiul Sain-Beuve pentru eseu (1957), Istorie și utopie nu a avut o receptare critică atît de entuziasmată. Silogismele întîmpinării au oscilat între caracterul "tres (trop?) prophétique" (Erica Marenco) și impresia de noeme deja datate: "les idées mortes du siècle dernier" (J. Duvingnaud), recunoscîndu-se, e drept, și o anume sensibilitate la schimbările petrecute, cum s-ar spune, sous nos yeux. Gînditor profund tragic, din familia spirituală a celor hrăniți cu tristețe bestială, așezat
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]