KorAP: Find »[drukola/base=nomologic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 >

72 matches

Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565

implică negarea faptului că am putea spera vreodată să explicăm aspectele mai subtile ale societății umane și că acele aspecte care scapă acum analizei noastre trebuie să rămână întotdeauna așa. Obiecția criticului care pornește de la lipsa de relevanță a explicațiilor nomologice nu recunoaște faptul că afirmațiile sistematice constituie o parte componentă a felului în care înțelegem deja evenimentele din lume și, totodată, o componentă esențială a oricărei încercări de a dobândi o înțelegere mai profundă. Nu putem evita utilizarea afirmațiilor nomologice

[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
nomologice nu recunoaște faptul că afirmațiile sistematice constituie o parte componentă a felului în care înțelegem deja evenimentele din lume și, totodată, o componentă esențială a oricărei încercări de a dobândi o înțelegere mai profundă. Nu putem evita utilizarea afirmațiilor nomologice ca mijloc de a da sens acelor evenimente sociale care altfel ar părea accidentale sau fără legătură și trebuie să-i încurajăm pe cei ce doresc să ne extindă capacitatea de a genera astfel de înțelesuri. II. Științele sociale sunt

[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
ne extindă capacitatea de a genera astfel de înțelesuri. II. Științele sociale sunt neinteresante: critica din partea istorieitc "II. Științele sociale sunt neinteresante\: critica din partea istoriei" Cea de-a doua obiecție merge cu un pas mai departe. Chiar dacă putem produce afirmații nomologice valide pentru științele sociale, spune criticul, acestea nu ne interesează în mod deosebit. Ca indivizi umani trăim și acționăm în societățile noastre și de aceea ne simțim legați de evenimente și nu de legi generale. Ne interesează ultimele alegeri din

[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
diferite lanțuri cauzale conectate în timp, tot nu trebuie să fim deosebit de interesați de această abordare. Reducționismul cauzal este lipsit de viață, în timp ce savoarea și fascinația realității umane stă în detaliile sale. Așadar, punctul de vedere științific, bazat pe afirmații nomologice discrete ne dezvăluie numai puțin din ceea am dori să aflăm. Specialistul în științele naturale, afirmă criticul, nu este atașat de lumea în care trăim așa cum ne apare ea. Timpul și spațiul sunt mai puțin relevante pentru subiectul său de

[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
X și Y. Prin contrast, din punct de vedere uman ne recunoaștem ca parte a unei societăți organice, ne identificăm cu acea societate, o comparăm cu alte societăți organice, ne simțim legați de trecutul și responsabili de viitorul ei. Știința nomologică, susține criticul, este neimportantă pentru capacitatea de înțelegere umană deoarece este fragmentară și astfel detașată de realitatea în care trăim și acționăm. Tocmai pentru că este nomologică, aceasta pierde din vedere ceea ce este plin de semnificații în evenimentele care ne interesează

[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
alte societăți organice, ne simțim legați de trecutul și responsabili de viitorul ei. Știința nomologică, susține criticul, este neimportantă pentru capacitatea de înțelegere umană deoarece este fragmentară și astfel detașată de realitatea în care trăim și acționăm. Tocmai pentru că este nomologică, aceasta pierde din vedere ceea ce este plin de semnificații în evenimentele care ne interesează în mod deosebit. Răspunsul meu este că cel care emite o astfel de critică se autoiluzionează. Nu poate exista un studiu al lucrurilor luate ca tot

[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
poate exista un studiu al lucrurilor luate ca tot unitar. Imaginea este minunată dar logica este greșită. În măsura în care suntem într-adevăr interesați de niște evenimente localizate în spațiu și timp, putem face comentarii consistente asupra lor numai datorită unui studiu nomologic. Astfel, dau un răspuns destul de agresiv acestei obiecții des ridicate, dar, de fapt, superficiale. Nu există nici un mod intelectual de a capta, ca unitate organică, un eveniment sau o consecință, oricât de mică, a evenimentelor care au avut loc, fie

[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
face-o din cauza unei teorii a științelor sociale care susține că anumite grupuri au influențe în anumite arii decizionale. Hotărâm să examinăm rolul condițiilor economice de bază, sau conținutul dezbaterilor parlamentare, sau configurația internațională a națiunilor tocmai deoarece există afirmații nomologice care sugerează că astfel de factori sunt adesea relevanți în explicarea evenimentului pe care-l considerăm important. Avem deja asumată o perspectivă analitică relativ sofisticată atunci când facem cu claritate profesională și în mod justificat selecția necesară. Suntem astfel precis localizați

[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
să se insiste asupra ideii că interacțiunea dintre variabilele considerate este un proces mecanic irelevant pentru interpretarea istoriei reale. Ba dimpotrivă, nu poate fi făcută o analiză semnificativă a unui eveniment singular decât dacă aceasta se bazează pe științele sociale nomologice. Nu poate fi făcută selecția unui eveniment singular, sau precizarea trăsăturilor sale esențiale fără să se țină cont de teoriile generale din științele sociale folosite spre a discerne pe cele importante de cele nesemnificative. Nu se poate purta o discuție

[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
de-al doilea. Îmi voi încheia răspunsul cu un exemplu. Să ne imaginăm că m-ar interesa alegerile din România pentru că mă interesează viitorul acestei țări și modul de guvernare pe care îl va alege. Am făcut deja o afirmație nomologică sugerând implicit că alegerile populare contează la stabilirea puterii politice în România și a direcției politice pe care o va adopta națiunea. Această aserțiune ar putea să nu fie adevărată, sau ar putea fi doar parțial adevărată. În continuare, ar

[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
a teoriei care îi stabilește semnificația și a metodei care-i stabilește localizarea în context. Științele sociale câștigă din utilizarea ilustrărilor istorice, care constituie tocmai aplicația concretă a afirmațiilor lor generale; totuși, istoria este incoerentă fără repere din partea științelor sociale nomologice. Enunțurile din științele sociale care sunt făcute fără referire la evenimente specifice sunt adesea insuficiente pentru satisfacerea curiozității noastre explicative în ceea ce privește spațiul și timpul. Dar relatările evenimentelor specifice făcute fără o fundamentare adecvată nu au semnificație intelectuală de esență pentru

[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
în consecință, pot aduce doar o contribuție foarte modestă la cunoașterea academică. III. Științele sociale sunt superficiale: critica din partea antropologieitc "III. Științele sociale sunt superficiale\: critica din partea antropologiei" Cea de-a treia obiecție atacă ceva mai puternic fundamentele științelor sociale nomologice. Studiile privind modul în care trăiesc indivizii umani în societate, spune criticul, diferă în mod profund de analiza fenomenelor naturale. Miezul problemei se referă la relația dintre observator și observat. Eu numesc această poziție drept „critică din partea antropologiei culturale”. În

[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
nu se află numai în afara sistemului celui observat, observatorul se află totodată în interiorul unui alt sistem, care își impune propriul set de interpretări și are potențialul de a influența înțelegerea unui individ cu privire la ceilalți. În consecință, spune Winch, științele sociale nomologice refuză obiectul lor de studiu, baza sa de semnificație, prezentând tipare comportamentale abstracte drept forme fără substanță și apoi interpretează acele tipare din punctul de vedere al unei culturi străine de obiectele de studiu. Prin impunerea a ceea ce este străin

[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
replici la adresa criticului antropolog sunt făcute dintr-o perspectivă diferită de cea pe care o adoptă acesta. Un alt tip de replici acceptă însă premisa acestuiaconform căreia semnificațiile culturale sunt importante, dar îi respinge soluția - aceea de aabandona științele sociale nomologice și de a le înlocui cu o metodă bazată exclusivpeinterpretare culturală. Este adevărat că indivizii umani trăiesc în interiorul unor culturi și că în mare parte (dar, desigur, nu în totalitate) comportamentul lor este guvernat de interpretări derivate din aceste culturi

[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
umană, dar foarte dificil de înțeles atunci când se află la nivel intercultural. Această distincție pare mult prea simplistă și arbitrară. Și totuși, aceasta este exact poziția de care vrea să ne convingă criticul antropolog în atacul său asupra științelor sociale nomologice. În schimb, eu aș sugera să considerăm truismul implicit din această critică drept un avertisment și nu o piedică. Trebuie să fim conștienți întotdeauna de faptul că termenii folosiți de cercetători pot avea sensuri diferite în contexte diferite. Revoluția franceză

[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
a putea construi comparații corecte. Prin contrast, traducerea se face mai ușor atunci când nu există echivalență semantică, ci categorială, căci atunci se pot folosi ambii termeni, sau se pot comprima pentru a exprima aceeași noțiune de bază. În sfârșit, științele nomologice sunt amenințate numai în cazul extrem când nu există nici echivalență semantică, nici categorială, când nu corespund nici termenii și nici structurile de semnificații de la nivelul culturilor. Conform argumentării mele, aceasta ar fi o situație de pe urma căreia ar beneficia poeții

[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
ne facă să abandonăm acest țel. IV. Științele sociale sunt mecanice: critica din partea umanismuluitc "IV. Științele sociale sunt mecanice\: critica din partea umanismului" În sfârșit, vom analiza cea de-a patra și cea mai dificilă obiecție asupra ideii unei științe sociale nomologice. După părerea unui astfel de critic, științele sociale sunt extraordinar de simple, deoarece se ocupă de ființele umane. Indivizii umani fac alegeri. O minge de biliard, conform legilor fizicii, nu poate lua decizia de a cădea în gaura din masă

[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
aceea de a menține ambele părți ale acestui paradox în același timp rămânând axate atât asupra specificului fiecărei selecții în parte, cât și asupra corespondenței generale a selecțiilor considerate ca un tot. Conform părerii criticului, comportamentul uman ne apare ca nomologic la suprafață. La aplicarea unui stimul, sau în cazul existenței unei situații strategice comune, se pot observa adesea consecințe sistematice. Este astfel posibil să formulăm niște ipoteze empirice și să le testăm, făcând distincție între variația regulată și cea aleatorie

[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
Este astfel posibil să formulăm niște ipoteze empirice și să le testăm, făcând distincție între variația regulată și cea aleatorie, în cazul în care ceilalți factori potențiali rămân constanți. Totuși, continuă criticul, comportamentul uman nu are determinismul necesar unei științe nomologice, chiar și atunci când există tipare clare și observabile în comportamentul respectiv. Am putea observa din statistici că populațiile migrează în număr mare în perioadele de foamete din țările de origine. Dar nu toți cei care suferă de foame migrează. Unii

[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
plece, alții să rămână, în ciuda faptului că trăiesc în aceleași condiții. Ba chiar mai mult, fiecare ar fi putut face o alegere diferită. Și chiar este teoretic posibil ca nimeni să nu migreze. În ce constă, atunci, forța unei legi nomologice? Ce anume face obligatorie o relație între antecedent și consecință? Fără o astfel de forță nu putem afirma că există o conexiune intrinsecă între o cauză presupusă și un efect prezis. Criticul ar conchide că științele sociale nu se pot

[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
al termenului deoarece pentru agentul cauzal nu există necesitatea de a produce efectul observat. Comportamentul uman se manifestă prin tipare, dar nu datorită existenței unor legi mecanice care scapă puterii lor de control, atribut care este esențial pentru o abordare nomologică a științei. Nu va fi suficient să negăm importanța alegerii umane în explicațiile sociale (asta ar însemna să trișăm) sau, pur și simplu, să numim alegerea drept cauză (asta ar însemna să ne jucăm cu cuvintele) sau să identificăm alegerea

[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
mai bune în altă parte, pentru că sunt motivați să-și apere viața lor și pe cea a familiei lor și cred că riscurile și costurile migrației sunt mai mici decât cele ale rămânerii lor în căminul tradițional. Inferența nu este nomologică în sensul îngust. Consecința nu este „impusă” de către antecedent, ci mai degrabă depinde de o inferență practică. Acei indivizi care nu cred că șansele le vor fi mai mari într-un alt ținut, cei care bănuiesc că foametea va fi

[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
se revoltă împotriva opresiunii cresc și șansele țării respective de a se revolta împotriva opresiunii; atunci când guvernul mărește pensiile, indivizii vor avea tendința de a economisi mai puțin pentru perioada de după pensionare. Toate acestea constituie afirmații cvasi-cauzale prezentate în formă nomologică, care sunt adevărate deoarece înțelegem cu ușurință motivațiile umane care le susțin. Dacă înțelegerile și credințele umane ar fi diferite, rezultatele ar fi și ele diferite. Totuși, date fiind reacțiile comune la situațiile convenționale, putem face inferențe practice și putem

[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
umană, ca per total să avem mai mulți conducători neatenți cu asigurare decât fără. Făcând controlul pentru efectul celorlalte variabile care ar putea interveni cu un grad moderat de variație reziduală, putem exprima cu relativă siguranță o relație cvasi-cauzală în formă nomologică. Multe depind însă, desigur, de presupunerile referitoare la natura umană determinate de premisa practică. În explicația cvasi-cauzală trebuie să identificăm situațiile cu care se confruntă indivizii într-o situație tipică și să recunoaștem percepțiile, preferințele și motivațiile lor principale. Dincolo de

[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
care încearcă să înțeleagă faptul că o bună parte din complexitatea lumii, așa cum ni se prezintă ea, se pierde inevitabil atunci când încercăm să facem o descriere fie ea oricât de detaliată; că descrierea și explicarea utilă depind amândouă de afirmațiile nomologice care proclamă (explicit sau implicit) legi generale relevante; că un caz particular poate fi înțeles doar în funcție de contextul său general; că limbajul cauzal bazat pe variabile nu poate fi aplicat în cazul unui eveniment singular; că alternativa la logica științelor

[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]