KorAP: Find »[drukola/base=noncontradicție & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 5 6 >

137 matches

Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394

a universului natural, a schimbării, cea a lui Parmenide "se sprijină pe exigențele logicii"244, care intră în conflict cu mărturia experienței cotidiene. "Intelectul nostru funcționează supunându-se unei scheme de identitate, numită principiul identității și având drept corolar principiul noncontradicției", în timp ce în experiență avem de-a face cu schimbarea, care "înfrânge neîncetat principiul identității"245. Parmenide și filosofii eleați adoptă, așadar, o poziție logică, afirmând principiul identității. Astfel, în chestiunea raportului dintre substanță și schimbare, ei vor argumenta că mișcarea

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
proprie, inexprimabilă (...), dar pe care le comunică totuși efectiv, constituindu-se astfel în categoria fundamentală a unei viziuni spirituale dintre cele mai adânci ..."322. În construcția viziunii mistice lucrează o logică ce abolește cele două legi fundamentale ale logicii, principiul noncontradicției și cel al terțului exclus și aduce în joc identitatea contrariilor și conceptele dialectice 323. Multiplul este identificat cu Unul și Unul cu multiplul, partea este identificată cu totul și totul cu partea. Gândirea de tip mistic este prezentă în

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
condiționat la necondiționat este considerată ilegitimă din punct de vedere logic și epistemologic de către Kant, iar motivul este apariția antinomiilor. Aceasta înseamnă că atât cunoașterea în sens strict cât și cunoașterea în sens extins se supun regulilor logicii clasice a noncontradicției. Hegel a încercat să treacă dincolo de acest punct critic al gândirii kantiene tocmai prin integrarea antinomiilor în cunoașterea metafizică. Dar lucrul acesta se va face printr-o regândire a cunoașterii, a facultăților de cunoaștere și a logicii care o guvernează

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
expérience microphysique et la pensée humaine, apărută pentru prima dată la București, în limba franceză 450. Entuziasmul autorului era atât de mare, încât cartea se încheia cu o propunere de schimbare a discursului asupra metodei, în care logica aristotelică a noncontradicției să fie schimbată cu una care să aibă în centru ideea "complementarității contradictorii"451. Voi încerca să urmăresc modul în care Ștefan Lupașcu a gândit posibilitatea acestei logici a contradictoriului, într-un expozeu intenționat mai extins, având în vedere puțina

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
a încercărilor de logică polivalentă, n-a fost contestată niciodată, susține filosoful francez de origine română. Chiar logica lui Hegel, care prin introducerea contradicției poate părea o "emancipare revoluționară" de logica aristotelică, stă tot sub semnul acesteia, regăsind identitatea și noncontradicția în Ideea absolută 456. În privința logicii moderne (logistica), aceasta n-a făcut decât să se degajeze de suportul metafizic aristotelic, devenind pur formală. Însă, a păstrat neschimbate principiile directoare ale logicii clasice 457. Tocmai de aceea, Lupașcu înglobează în expresia

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
va fi numit și "principiul de complementaritate contradictorie"471 și pus drept nucleu al schiței pentru un nou discurs al metodei, pe care autorul îl vede ca imperios necesar, urgent chiar: Principiul de complementaritate contradictorie trebuie să înlocuiască principiul de noncontradicție, ca fundament al logicului. În fața unui fenomen oarecare, nu va mai trebui să cercetăm, drept condiție logică a posibilității sale de existență, dacă ceva nu-l contrazice, ci tocmai ce anume îl contrazice, care îi este fața complementară contradictorie: condiția

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
sale este contradicția sa. Câtă vreme nu vedem decât unul din termenii unui cuplu contradictoriu, altfel zis, câtă vreme ne găsim în fața aspectului noncontradictoriu al unui fenomen, oricare ar fi el, nu observăm decât o parte din realitatea lui. Nu noncontradicția, ci contradicția trebuie să devină regula. Trebuie întotdeauna să ne întrebăm și să cercetăm, cu titlu de complement existențial și constitutiv al unui dat oarecare, care este termenul lui contradictoriu (...). Noua metodă va consta deci în a cerceta, în prezența

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
cerceta, în prezența unui fenomen oarecare, în primul rând care este fenomenul său contradictoriu (...). Trebuie să îmbrățișăm cu curaj universurile contradictorii și să facem din ele însuși fundamentul realității. Legea logică cea mai profundă este legea contradicției dinamice (nu legea noncontradicției)"472. Acest principiu este destinat să schimbe fundamentele gândirii și cunoașterii științifice. Dacă știința clasică și gândirea umană în genere au fost orientate spre căutarea legilor de permanență și de identitate care să condiționeze schimbările și variațiile, va trebui să

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
riguros integrale"473. Pentru a realiza acest lucru, Ștefan Lupașcu considera că va trebui să se înceapă cu o reformă a logicii. Logica clasică este una a lui "da sau nu", a alegerii între aceste două situații, guvernată de principiul noncontradicției. Este o logică a evitării contradicției, prin actualizarea absolută fie a unui termen, fie a opusului său extrem, suprimând, în felul acesta, termenul complementar. De aceea, este o "logică ideală", care nu se poate realiza în practică. În logica practică

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
oricum, ci sub forma unei relații dinamice. Atunci când una dintre aceste forțe se actualizează, cealaltă trece în potență, rămânând în secundar. Ele nu se pot actualiza în același timp. Dar, lucru foarte important, care iese din cadrele logicii clasice a noncontradicției, acestea nu pot nici să se actualizeze total, aruncând în neant, în nonexistență forța opusă. Caracterul sistemic al realității provine, pentru Lupasco, din faptul că nu este posibilă o actualizare totală sau o potențializare totală a unei forțe, oricare ar

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
de bază"483: eA  ēP ; ēT  eT unde indicii A, P și T ai simbolurilor e și ē semnifică actualizarea, potențializarea, respectiv starea nici actuală nici potențială (sau semiactuală și semipotențială) a unui termen față de termenul antitetic. Formula clasică a noncontradicției, exprimabilă prin (e . ē), este înlocuită cu "conjuncțiile contradicționale de bază": eA . ēP ; ēA . eP ; eT . ēT pe care Lupașcu le mai numește și "dualități elementare contradicționale" sau "cuante logice", acestea fiind funcții ale raportului dintre actualizare și potențializare 484

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
ēP ; ēA . eP ; eT . ēT pe care Lupașcu le mai numește și "dualități elementare contradicționale" sau "cuante logice", acestea fiind funcții ale raportului dintre actualizare și potențializare 484. Deși pare să ne întoarcă pe căi ocolite la principiul clasic al noncontradicției (nu se poate să fie actual și e și non-e), cuplul actualizare-potențializare ne plasează, de fapt, într-un dualism contradictoriu ireductibil. Spun aceasta deoarece distincția actual-potențial nu se suprapune peste distincția ființă-neființă (existență-nonexistență). La Ștefan Lupașcu, actualul și potențialul sunt

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
un fel de nucleu al logicii dinamice a contradictoriului. Acest lucru se transcrie formal astfel: (eP  eT)  (ēA  ēT); În aceste raporturi logice dintre elementele contradictorii ale sistemelor, atunci când se manifestă actualizarea și potențializarea vectorilor antagoniști, există o tendință către noncontradicție. Actualizarea unui element potențializează antielementul său și are tendința de a-l anihila definitiv, abolind contradicția dintre el și acesta. Însă, Lupașcu atrage atenția că această noncontradicție către care se tinde este întotdeauna relativă, deoarece "o contradicție reziduală, o interdicție

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
sistemelor, atunci când se manifestă actualizarea și potențializarea vectorilor antagoniști, există o tendință către noncontradicție. Actualizarea unui element potențializează antielementul său și are tendința de a-l anihila definitiv, abolind contradicția dintre el și acesta. Însă, Lupașcu atrage atenția că această noncontradicție către care se tinde este întotdeauna relativă, deoarece "o contradicție reziduală, o interdicție constitutivă contradictorie o limitează și o relativizează, nepermițându-i decât un anumit grad, mai mic sau mai mare, de actualizare, timp în care contradicția slăbește și astfel

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
slăbește și astfel se potențializează relativ. Dar cînd e sau ē nu poate fi nici actual, nici potențial și deci ē sau e nu este el însuși nici potențial, nici actual (eT  ēT), în acest caz este respinsă, slăbită, potențializată noncontradicția, în timp ce contradicția se întărește și se actualizează. Această contradicție nu poate totuși să aibă loc între termeni contradictorii riguros actuali, adică absoluți"489. Nu voi prezenta aici argumentația lui Ștefan Lupașcu. Rețin doar esențialul, anume că, oricât de departe ar

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
se actualizează. Această contradicție nu poate totuși să aibă loc între termeni contradictorii riguros actuali, adică absoluți"489. Nu voi prezenta aici argumentația lui Ștefan Lupașcu. Rețin doar esențialul, anume că, oricât de departe ar fi împinsă potențializarea unui element, noncontradicția absolută nu va putea fi atinsă niciodată. În schimb, contradicția este o stare prin care se trece frecvent și obligatoriu în dinamica contradictoriilor, deși nu este o contradicție absolută. Aceasta este starea T, starea de "terț inclus". În opinia lui

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
contradicția este o stare prin care se trece frecvent și obligatoriu în dinamica contradictoriilor, deși nu este o contradicție absolută. Aceasta este starea T, starea de "terț inclus". În opinia lui Ștefan Lupașcu, spre deosebire de logica clasică ce era una a noncontradicției absolute, logica dinamică a contradictoriului este una a noncontradicției relative, care este de fapt una a contradicției permanente. Logica clasică apare drept un caz particular și ideal al logicii dinamice a contradictoriului 490. Ea s-ar putea obține prin actualizarea

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
și obligatoriu în dinamica contradictoriilor, deși nu este o contradicție absolută. Aceasta este starea T, starea de "terț inclus". În opinia lui Ștefan Lupașcu, spre deosebire de logica clasică ce era una a noncontradicției absolute, logica dinamică a contradictoriului este una a noncontradicției relative, care este de fapt una a contradicției permanente. Logica clasică apare drept un caz particular și ideal al logicii dinamice a contradictoriului 490. Ea s-ar putea obține prin actualizarea absolută a unuia dintre elementele contradictorii (e sau ē

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
starea T AP, adică mai au în fața lor încă o marjă de potențialitate... și deci sunt în imposibilitatea de a fi atins infinitul potențializării"491. Eliminând contradicția, logica clasică, apare ca imposibilă în raport cu logica dinamică a contradictoriului, deoarece obținerea noncontradicției absolute are nevoie "de o trecere spre infinit, care este un salt în afara logicului..."492. O dialectică fără "sinteză" Ștefan Lupașcu atribuie logicii dinamice a contradictoriului un caracter dialectic 493. Dar ea diferă mult de logica dialectică a lui Hegel

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
proces, în cazul de față procesul însuși de cunoaștere, îl smulgem necunoașterii sau subconștientului, făcând din el o virtualitate obiectivă 510. Astfel se naște cunoașterea cunoașterii 511. Cunoașterea și cunoașterea cunoașterii sunt invers proporționale: "A cunoaște înseamnă a evolua către noncontradicție; a cunoaște cunoașterea înseamnă a evolua către contradicție și viceversa"512. În actul de cunoaștere, câmpul conștiinței se populează cu o realitate și trece oarecum în ireal ceea ce este în afara acesteia, opusul ei, inclusiv subiectul care cunoaște. Cunoașterea cunoașterii, însă

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
În actul de cunoaștere, câmpul conștiinței se populează cu o realitate și trece oarecum în ireal ceea ce este în afara acesteia, opusul ei, inclusiv subiectul care cunoaște. Cunoașterea cunoașterii, însă, este cunoașterea contradicției ce susține procesul cunoașterii și a faptului că noncontradicția spre care tinde cunoașterea este totdeauna relativă 513. Se poate spune că ea este cunoașterea cunoașterii, dar și a necunoașterii, a faptului că, în actul de cunoaștere, cunosc și ignor în același timp, că actualizarea unei valori nu poate fi

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
lucru, are în vedere faptul că experiența mistică se situează, pe de o parte, la fel ca și cea estetică, în zona contradictoriului, adică a conștiinței conștiinței, a psihismului înalt, iar pe de altă parte, ea se angrenează pe panta noncontradicției, deoarece misticul nu se mulțumește cu ficțiunea, așa cum face artistul, ci ar vrea să trăiască materia, să o realizeze. "Misticul se împarte, astfel, între calea unei experiențe contradictorii și aceea a unei experiențe necontradictorii"526. El este, în același timp

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
la cunoașterea cunoașterii și totodată la cunoașterea pură527. Experiența mistică se află la întretăierea a ceea ce condiționează suferința și bucuria deopotrivă. De aici aspectul chinuit al misticului. Situându-se în estetic, adică în contradictoriu, misticul este pradă suferinței, iar căutând noncontradicția, adică eticul, el este lăcașul bucuriei. Ștefan Lupașcu susține 528 că acest ansamblu afectiv, în care fuzionează durerea și plăcerea, este adevărata dragoste, în sensul cel mai pur al cuvântului. Dar, pentru a nu se sfârși, pentru a fi dragoste

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
tipul celui prezent în gândirea dialectică. Or, filosoful francez de origine română echivalează acest sens cu cel al contradicției logice sau formale, întreținând o anumită ambiguitate. La Blaga, în schimb, contradicția ia sensul de contradicție logică, care se opune principiului noncontradicției. Deși Lupașcu se luptă tot timpul cu principiul noncontradicției, ceea ce vizează el este mai curând aplicația ontologică și epistemologică a acestuia. În al doilea rând, cunoașterea luciferică blagiană, cea care procedează prin contradicție, este un mod alternativ de cunoaștere în raport cu

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
de origine română echivalează acest sens cu cel al contradicției logice sau formale, întreținând o anumită ambiguitate. La Blaga, în schimb, contradicția ia sensul de contradicție logică, care se opune principiului noncontradicției. Deși Lupașcu se luptă tot timpul cu principiul noncontradicției, ceea ce vizează el este mai curând aplicația ontologică și epistemologică a acestuia. În al doilea rând, cunoașterea luciferică blagiană, cea care procedează prin contradicție, este un mod alternativ de cunoaștere în raport cu cea obișnuită, care evită contradicția. Și Lupașcu se delimitează

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]