1,188 matches
-
scrie Veronicăi Micle în 8 februarie 1882: „Titus îmi propune să-mi editez versurile și am și luat de la el volumul 1870-71 din Convorbiri, unde stau Venere și Madonă și Epigonii. Vai, Muți, ce greșeli de ritm și rimă, cîte nonsensuri, ce cuvinte stranii! E cu putință a le mai corija, a face ceva din ele? Mai nu cred, dar în sfîrșit să cercăm.” El nu avea, așadar, volumul său propriu, sau numere păstrate din „Convorbiri” cu poeziile sale. Răspunsul ei
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
ce ucide fără să știe, era grăbit și el, a comandat repede și s-a dus în mulțime Să-ți fie scîrbă să ucizi ceea ce te ucide, dar să ucizi,totuși. Ar rămîne astfel puritatea urii, cu oboselile ei, cu nonsensurile, ai putea salva pe cineva, fără nici un argument, firește, ai putea iubi cu iubirea celui ce urăște și, cu feroce seninătate, trece la o altă stare, la o nouă crimă, în vremea asta, timpul e un mal cu ochi mulți
Poezie by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/12154_a_13479]
-
spaima de a fi singur amplificată de o lucidă observație: "...noi doi, cei mai gemeni frați din lume (...) eram marcați de dimensiunea din ce în ce mai apăsătoare a diferenței. Mi-am dat seama atunci că înfățișarea noastră comună, ridicol de identică, era un nonsens, o farsă biologică." Suburbanele Bucureștilor e o carte cenușie ca lumea pe care o prezintă. Cristian Măgură Conservatorism românesc fi conservator, antologia întocmită de Ioan Stanomir și Laurențiu Vlad, apărută la Editura Meridiane, urmărește avatarurile românești ale doctrinei conservatoriste, așa cum
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/14304_a_15629]
-
am într-o zi, și să-mi orientez carieră spre o companie multinațională, oricât le înjură lumea monopolurile, dar sunt singurele în țara asta, care-ți oferă stabilitate, corectitudine, si o zi de mâine concretă. Dragoș, mi se pare un nonsens să ceri voie să protestezi, să ceri voie să-ți spui părerea. adică dacă nu știu ce funcționar nu e de acord cu manifestația, eu, cetățean al acestei țări, nu am voie să spun ce cred, atunci când cred eu de cuviință? împotriva
Prietenii duşmanilor Preşedintelui by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82576_a_83901]
-
băsescu să ne extermine. Și totuși, el o face. În acest caz, nici noi nu avem nevoie de autorizații să-i explicăm cât este de nenorocit. Este echitabil, zic eu. @cristina, e posibil ca ție să ți se pară un nonsens, ăsta nu schimbă cu nimic faptul că vorbim de o lege (între altele, o lege care funcționează în orice democrație - daca oricine ar protesta oriunde și oricând ar avea chef, viața în oraș ar deveni o debandada continuă). o lege
Prietenii duşmanilor Preşedintelui by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82576_a_83901]
-
Căci hazardul metodelor se manifestă întotdeauna invers, descrescând de la capătul lui fenomenal către bunăvoința oricărei colivii particulare, și trecând elegant peste obstacolele necesare și adiacente ale timpului prezent." (Despre controlul volant) Teoretizarea apare deliberat incomprehensibilă. Uranus parodiază și bagatelizează, până la nonsens, spiritul doctrinar artistic: "O revistă fără program e ca o vacă fără macaz..." (Program) Dar sensul nu este recunoscut ca nonsens, el apare ca o prezență deplină: "tot ce scriu Eu (sic) are un înțeles" (Duh). Despre artă e un
Un avangardist dincoace de ariergardă by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/10684_a_12009]
-
obstacolele necesare și adiacente ale timpului prezent." (Despre controlul volant) Teoretizarea apare deliberat incomprehensibilă. Uranus parodiază și bagatelizează, până la nonsens, spiritul doctrinar artistic: "O revistă fără program e ca o vacă fără macaz..." (Program) Dar sensul nu este recunoscut ca nonsens, el apare ca o prezență deplină: "tot ce scriu Eu (sic) are un înțeles" (Duh). Despre artă e un răspuns orgolios la adresa celor care îi contestă personalitatea: "Adevărul mare, și Lumina și Tezaurul tot de aur și de gând care
Un avangardist dincoace de ariergardă by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/10684_a_12009]
-
Uranus a fost prieten și cu E. Ionescu, dar acesta și l-a amintit în Franța doar pe Urmuz. Texte dialogate ca Ascensorul. Dramă filosofică într-un act și Cum se face o casă (Arhitectură) pot fi apropiate, prin absurdul (nonsensul) replicilor ori cel fabulistic, de teatrul ionescian din prima fază, aceea a explorării limbajului. Iată și anecdotica din Englezește fără profesor (Cântăreața cheală): "și îmi veți îngădui, spre a ilustra, pentru uzul acelora ce profesează alte convingeri, rostul tehnic al
Un avangardist dincoace de ariergardă by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/10684_a_12009]
-
ski și fumezi în aceeași poziție ca și mine/ camera ta e o ceașcă de cafea cu zăpadă neagră ." Ca în alunecările de teren, straturile inferioare se mișcă mai repede decât acelea de suprafață. Așa se face că un aparent nonsens cum e acesta ascunde un exercițiu de rafinament senzorial: ,în apă caldă nu simți tăietura (subl. mea) e ca atunci când cineva îți toarnă ulei încins (subl. mea) pe corp." Pur și simplu asocierea e validată instinctiv, empatic, de orice cititor
Poemeintrauterine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/11165_a_12490]
-
Ionescu - simte că acest absurd e diferit de structura minții sale obsedată de modele, de pattern-uri. Astfel că ajunge în apropierea unui alt absurd, anume cel derivat din paradoxurile matematicii și ale limbajului. Admirația sa pentru tradiția engleză a nonsensului va da naștere unor capodopere (Nonsense Madrigals) inspirate de stilul absurd-fantastic al lui Lewis Carroll. Sub forma unor poezioare, jocuri de cuvinte, Ligeti realizează adevărate opere în miniatură, precum acel genial Cadril al Homarilor. De altfel, un proiect neterminat al
"Ligeti is dead!" by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10334_a_11659]
-
în timp succesul. E cazul unui intelectual al cărui prestigiu a crescut pe măsura ce a fost atacat și, indiferent dacă a fost parodiat și ironizat, prin parafrazarea sau imitarea sarcastică a cuvintelor sale, indiferent dacă i s-a arătat nonsensul frazelor și i s-a dezvăluit țesătura cu precădere calamburească a cuvintelor sale, indiferent dacă i-a fost imputată angajarea nazistă și a fost scos pentru o vreme din circuitul universitar, Heidegger și-a luat pînă la urmă revanșa. Statistic
Unicat editorial by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10602_a_11927]
-
mult între ei decât și cu massele de cititori a creat un soi de melanj între adevărații scriitori, puțini la număr, și falșii scriitori, caracuda, cum spuneau junimiștii, o coabitare emulativă pentru cei din urmă și plină de lihtis și nonsens pentru primii, încît cel la care, din întîmplare, a ajuns o carte proastă, o aruncă și nu mai întinde mîna a doua oară, din prejudecată, după o carte adevărată. Și astfel scriitorii au rămas între ei, nici măcar ezoterici, ci însingurați
Scriitorii, între anatemî și vip by Gelu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/10086_a_11411]
-
După cum se vede, cele două concepte sunt bine delimitate azi: civilizația este partea materială a efortului uman, care este anonim, iar cultură este partea spirituală a efortului uman realizată prin creație. A vorbi despre cultura civilizației mi se pare un nonsens. Dacă totuși un asemenea concept există, o aștept pe d-na Denișa Comănescu să îl explice. 4. Nu mai vorbesc despre unii redactori de la Radio, care conduc emisiuni de muzică ușoară și vorbesc galopând de parcă ar anunță sfârșitul lumii, făcând
Erata... by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/10122_a_11447]
-
fiind recompensat cu nu mai puțin de trei Oscaruri. Să ucizi o pasăre cântătoare - sugerează cartea - înseamnă să lovești în cel slab, păstrătorul firav al tainelor lumii. Celebrul roman e o carte plină de poezie și suspans despre sens și nonsens, copilărie, maturitate și toleranță. Harper Lee: ...Să ucizi o pasăre cântătoare. Editura Humanitas, Bu-curești, 2003. Preț: 190 000 lei. Misterul morții Romanul pornește de la premiza că „moartea este un mister, iar înmormântarea este un secret“. Loius Creed și-a pierdut
Agenda2003-31-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281321_a_282650]
-
în care laptele și mierea ar curge râuri fără a mișca măcar un deget. Revenind la chestiunea cu venirea noastră, ca oameni în lume, personal nu exclud nici întâmplarea. Cum de altfel nici întâmplarea cu scop nu este exclusă (un nonsens la nivel lingvistic), câtă vreme, de exemplu, o piatră supusă unor forțe exteriore, țipă (ascultați-mă! Țipă la propriu!), evident, fără ca noi să o putem auzi, apoi (contrar oricărei așteptări), își mărește volumul, și, în cele din urmă, dacă forțele
Scrisoare către niciunde, dintr-o lume doar cu lacrimi şi bani. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/95_a_372]
-
îndreptat într-însul (mai ales că pot fi și unele cuvinte, pe care el le va fi citit greșit și le-a transcris la fel; vedeți ce va să zică Sturm und Drang!)3. În sfârșit, acolo unde vi se pare un nonsens - vorbesc de apropierea de cuvinte, căci așa dșumneațvșoațsștrăț toată piesa vi se poate părea un nonsens - puteți să schimbați. 4) Vă autorizșezț să publicați până la scena șaț 5-a inclusiv - și mi-e indiferent, dacă publicați totul odată sau 2-3
O scrisoare necunscută a lui Gib. I Mihăescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/12378_a_13703]
-
fi citit greșit și le-a transcris la fel; vedeți ce va să zică Sturm und Drang!)3. În sfârșit, acolo unde vi se pare un nonsens - vorbesc de apropierea de cuvinte, căci așa dșumneațvșoațsștrăț toată piesa vi se poate părea un nonsens - puteți să schimbați. 4) Vă autorizșezț să publicați până la scena șaț 5-a inclusiv - și mi-e indiferent, dacă publicați totul odată sau 2-3 scene odată și 2-3 scene altă dată. În orice caz de la scena șaț 6-a inclusiv
O scrisoare necunscută a lui Gib. I Mihăescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/12378_a_13703]
-
numai în subconștient, ci și în Care e mobilul inadaptării, ce reprezintă laitmotivul Micului manual..? E, vorbind în termeni existențialiști, absurdul. Acea conștiință a unei existențe deposedate de finalitate, care inspiră o revoltă surdă, lipsită și ea de sens. Spaima nonsensului capătă o forță macabră: "Sînt și mai singur în apele imaginii reflectate, zgomotele bulevardului mă afundă într-o imensă torpoare, îmi aduc aminte de vieți netrăite, de clipe pendulatorii, de prietenii care s-au afișat prin ură sau dispreț pentru că
Formele inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17174_a_18499]
-
lor plauzibile și neplauzibile. Și mai mult chiar - aceste fapte pot fi și ale mele, le pot face și chiar doresc să le pot făptui. De ce? Pentru că altceva n-am de făcut. Sunt de fapt în ceea ce mă privește un nonsens, o voință fără conținut. Pentru a mă amăgi că sunt trebuie să imit pe ceilalți. Să fiu ca ei. Să învăț de la ei chiar și voința, - de a fi cum sunt ei. Astfel viața capătă un conținut și un program
Programul nostru cel de toate zilele by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17178_a_18503]
-
-n coadă // ce nu se cade / să nu se vadă // (ce nu se vede / să nu se cadă.)"; structura volumului repeta același model: Time ouț se încheie cu un ciclu de "Șlagăre în devenire". Sensul este astfel camuflat de verva nonsensului, care poartă marca stilistica inconfundabila a lui Sorin Ghergut. Debutul în volum al lui Ghergut este o colecție de jucării postmoderne cărora nu le poți rezista și care se dovedesc a fi, la urma urmei, poeme adevărate. Nu ne rămîne
O recreatie cu Ghergut by Radu Gârmacea () [Corola-journal/Journalistic/17626_a_18951]
-
mai lucreze la primărie. Ori, atât timp cât un primar nu se află în imposibilitatea executării mandatului, ba mai mult, cum este cazul la Vidra, nici nu îi sunt interzise dreptul de a fi ales și cel de a alege, este un nonsens să ceri încetarea mandatului unei persoane care poate candida și câștiga următoarele alegeri. Prin această solicitare, de a înceta mandatul primarului, prefectul pedelist nu respectă tocmai dreptul primarului din Vidra de a fi ales și de a ocupa o funcție de
Prefectul de Vrancea Sorin Hornea aplică legea forţat () [Corola-journal/Journalistic/24782_a_26107]
-
Cetățeanul turmentat „seamănă cu acei zani care populează universul burlesc” din commedia dell´arte; tot în „carnavalul pasiunilor” din O scrisoare pierdută, Cațavencu întruchipează „excesul retoric, enormitățile debitate sunt retorici și în spațiul ei iau naștere paradoxul la confiniile cu nonsensul”. Peste tot concluzii seducătoare, cum e aceasta: „nimic nu este monstruos în personajele caragialești ale Momentelor dacă sităm acest termen în contextul teratologicului sau al patologicului”. Angelo Mitchievici este convins că ceea ce este remarcabil la Caragiale ține de „conservarea celei
Prospețimi Hermeneutice by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2390_a_3715]
-
tip, prin plasarea intensificatorilor pe lîngă alți determinați decît cei consacrați de uz, poate deveni un mijloc umoristic, de punere în criză a limbajului și mai ales a ideii de sinonimie. Deși echivalente ca sens, expresiile recombinate produc aparența de nonsensuri; o poezie a Ninei Cassian (Expresii improprii, în vol. Jocuri de vacanță) mizează tocmai pe asemenea efecte comice. Textul începe cu "Stavăr, filfizon de marcă, / se trezise singur leoarcă", continuă cu "se îndrăgostise turtă", "pînă-ncărunțise criță", "protesta la toartă", "se
"La sînge" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16769_a_18094]
-
intră în colaps, optînd pentru sinucidere: "cel care crede că doar sinuciderea/ îl mai poate exprima" (Criza). Înainte de-a recurge la actul final, e un cîntăreț al neputinței, resemnat, un aed al inutilității, întorcîndu-se în barbaria ce urmează conștientizării nonsensului existențial, ca un ultim corolar al acestuia: "Ajutîndu-se cu dinții scoate Orfeu ultimele acorduri din harfă/ Resemnarea sa de pe urmă ascute colții, ghearele fiarelor/ Dînd o mînă de ajutor sălbăticiei./ Presimți deșertul aținîndu-se la pîndă spre a lua în stăpînire
Un sol al "ireparabilului" (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15934_a_17259]
-
disperării." Cioran este poate între scriitorii secolului cel care a intuit în modul cel mai limpede dimensiunea angoasei ca boală a sufletului izvorîtă mai degrabă din teama de viață decît din spaima morții. Acumulînd într-una mistere găunoase și monopolizînd nonsensul, viața inspiră mai multă spaimă; de fapt ea este marele ,,Necunoscut", scrie el în ,,Manual de descompunere" și adaugă: ,,Universul nu este decît un subprodus al tristeții noastre". Radu Cosașu, un scriitor atît de stenic cu ironia și autoironia lui
Angoase by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15644_a_16969]