61 matches
-
care o să o folosim în această lucrare, pleacă de la ideea că teoriile procesuale asupra schimbării și teoriile constructiviste ale identității constituie împreună elemente ale unui sistem înglobant. Pe lângă acestea, grila teoretico-metodologică pe care o vom utiliza este influențată de viziunea noologică a lui Bădescu (2002) asupra identității. Metodologic, vom proceda la o compunere a identității socioculturale în plan colectiv, plecând de la nivelul actorului și agregând identificările pe care le face acesta pe diverse dimensiuni. Cu alte cuvinte vom asuma că identitatea
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
început că vom alege dintre ideile care au făcut istorie în studiul socialului și culturii românești doar câteva. Dintre acestea, cele care au o mai mare relevanță pentru modul în care vom propune construcția conceptului de identitate socioculturală sunt viziunile noologice ale lui Blaga și Bădescu. Noologia caută rezolvarea problemei individ - societate după cum indică Herseni (1969), în manieră durkheimiană în conceptul de spirit. "Indivizii și societatea se unesc prin spirit, pentru că spiritul este opera lor comună, produs al colaborării dintre indivizii
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
apropia prin caracteristici de ceea ce numim valori tradiționale, cea de limbă, de ceea ce numim valori moderne iar cea de destin, deși utilitaristă și raționalistă, de cele postmoderne prin ideea participării civice 20 și a autoîmplinirii destinului comunității. 4.4. Filosofie noologică. Matricea stilistică și spațiul mioritic Ideea identității se regăsește la Blaga, în cadrul filosofiei stilului înțeles ca fenomen dominant al culturii. Teoria noologică a stilului este construită pe baza concepțiilor morfologice asupra culturii ale lui Frobenius și Spengler și sub influența
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
și raționalistă, de cele postmoderne prin ideea participării civice 20 și a autoîmplinirii destinului comunității. 4.4. Filosofie noologică. Matricea stilistică și spațiul mioritic Ideea identității se regăsește la Blaga, în cadrul filosofiei stilului înțeles ca fenomen dominant al culturii. Teoria noologică a stilului este construită pe baza concepțiilor morfologice asupra culturii ale lui Frobenius și Spengler și sub influența modelului structurii psihicului uman din psihanaliza lui Freud și mai ales din psihologia analitică a lui Jung. Morfologia, deși o metodă potrivită
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
produs al inconștientului (1969:45). Stilul implică, așadar, o dimensiune adițională conștiinței, dimensiunea inconștientului 26. Sistemul interpretativ al acestei dimensiuni este numit de Blaga noologie abisală 27: "Noologia abisală se referă la structurile spiritului inconștient (noos, nous)" (1969:13). Teoria noologică nu neglijează însă conștientul, el făcând parte alături de inconștient dintr-o "zonă" sau dintr-un orizont mai larg, denumită spirit, dar se adresează preponderent celui din urmă28. Inconștientul este ca un cosmos 29, este o realitate psihică și spirituală 30
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Această matcă reprezintă identitatea cu sine însuși [...] în cursul veacurilor" (Blaga, 1936:207). Dacă am încerca să ne reprezentăm, evident într-o manieră simplificatoare, teoria matricei stilistice, o imagine posibilă ar fi următoarea (Figura 4): Figura 4. Matricea stilistică Teoria noologică a lui Blaga nu rămâne la nivelul steril al speculațiilor, adică fără aplicabilitate. Ea își găsește expresia cea mai vie în analiza culturii române. Lucrarea Spațiul mioritic reprezintă un exemplu în acest sens. Aici Blaga identifică printre determinantele sau potențele
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
sfâșierii mitului"37, în principal pe calea extra-raționalizării și relativizării, perspectivele asupra identității etnoculturale și naționale, prezentate în acest capitol, au păstrat, cum am văzut, spiritul esențialismului și au produs pe rădăcinile școlii gustiene, un tip particular de sociologie: sociologia noologică. De fapt, aceasta e o quintesența a exprimărilor filosofice și sociologice atât românești dintre care amintim psihologia energetică lui Rădulescu-Motru și filosofia culturii a lui Blaga -, cât și universale și aici putem să ne gândim de exemplu la Durkheim, cu
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
cât și universale și aici putem să ne gândim de exemplu la Durkheim, cu a sa sociologie a conștiinței colective, la sociologia comprehensivă a lui Weber sau la școala interacționistă și cea etnometodologică americană, la Cooley, Mead sau Garfinkel. Concepția noologică a lui Bădescu adusă în sociologie încearcă a fi un sistem de sociologie sofianică, a cărui cheie e înainte de orice metafora revelatoare. Noologia abisală, cum spune Blaga, "surprinde fizionomia etnică în dedesubturile ei câteodată deloc vizibile" (1936:143). Abisalitățile noologice
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
noologică a lui Bădescu adusă în sociologie încearcă a fi un sistem de sociologie sofianică, a cărui cheie e înainte de orice metafora revelatoare. Noologia abisală, cum spune Blaga, "surprinde fizionomia etnică în dedesubturile ei câteodată deloc vizibile" (1936:143). Abisalitățile noologice nu au coordonatele spațiului nostru fizic, nici ale timpului nostru istoric, de aceea "a fixa intuiția noastră asupra lor ține de registrul metaforic al cunoașterii, nicidecum de adevărul lor intim" (Bădescu, 1997:118). Noologia lui Bădescu trece de limitele epistemologiei
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Ea enunță principiul "relației inclusive" care presupune că nici observatorul, nici actorul nu trebuie să se retragă din relație, ci trebuie să "simtă împreună" sau să "trăiască împreună" interacțiunea și să descopere astfel realitatea intersubiectivă și nucleul de esență spirituală, noologică, primordial și "anterior exprimărilor empirice pe care le face posibile"38. O dovadă remarcabilă pentru susținerea acestei idei, a trăirii împreună a realității intersubiective, noologice, a adevărului comunitar, o furnizează "tribunalele comunității" din Rwanda numite gacaca, care judecă cauze legate
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
să "trăiască împreună" interacțiunea și să descopere astfel realitatea intersubiectivă și nucleul de esență spirituală, noologică, primordial și "anterior exprimărilor empirice pe care le face posibile"38. O dovadă remarcabilă pentru susținerea acestei idei, a trăirii împreună a realității intersubiective, noologice, a adevărului comunitar, o furnizează "tribunalele comunității" din Rwanda numite gacaca, care judecă cauze legate de conflictele interetnice dintre tutsi și hutu; condamnarea sau absolvirea se fac în baza memoriei colective a sentimentului de ofensă, cu alte cuvinte, a sentimentului
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
a adevărului comunitar, o furnizează "tribunalele comunității" din Rwanda numite gacaca, care judecă cauze legate de conflictele interetnice dintre tutsi și hutu; condamnarea sau absolvirea se fac în baza memoriei colective a sentimentului de ofensă, cu alte cuvinte, a sentimentului noologic. "Fondul" la Maiorescu, "experiența sufletească" la Motru, matricea stilistică la Blaga sunt câteva din noțiunile și ideile de inspirație românească sintetizate în cadrele viziunii noologice aduse în sociologie. Concepția noologică pleacă de la ideea existenței a două planuri ale realității care
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
se fac în baza memoriei colective a sentimentului de ofensă, cu alte cuvinte, a sentimentului noologic. "Fondul" la Maiorescu, "experiența sufletească" la Motru, matricea stilistică la Blaga sunt câteva din noțiunile și ideile de inspirație românească sintetizate în cadrele viziunii noologice aduse în sociologie. Concepția noologică pleacă de la ideea existenței a două planuri ale realității care se manifestă asincronic 39: o dimensiune a darurilor, un sistem virtual de determinante, și o dimensiune a intereselor lumești.40 Cu toate acestea, cele două
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
colective a sentimentului de ofensă, cu alte cuvinte, a sentimentului noologic. "Fondul" la Maiorescu, "experiența sufletească" la Motru, matricea stilistică la Blaga sunt câteva din noțiunile și ideile de inspirație românească sintetizate în cadrele viziunii noologice aduse în sociologie. Concepția noologică pleacă de la ideea existenței a două planuri ale realității care se manifestă asincronic 39: o dimensiune a darurilor, un sistem virtual de determinante, și o dimensiune a intereselor lumești.40 Cu toate acestea, cele două planuri pot intra în rezonanță
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
aceeași faptă, în actele omenești, în structuri de existență și, cumulativ, în stiluri de viață individuale și colective" (Bădescu, 2005:252). Trăirea devine astfel axul sistemului teoretic în jurul căruia gravitează alți trei piloni de însemnătate la fel de mare: latențele difuze, cadrele noologice și învățăturile. Latențele sufletești sunt energii de natură pozitivă sau "energii necreate 41" depozitate în oameni. Dovada latențelor difuze o face atât Durkheim, prin ideea comunității de ofensă 42, cât și Pareto, prin ideea de reziduuri 43. Latențele difuze au
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
prin mentalități, prin obiceiuri, stereotipuri etc. Două dintre aceste trăsături sunt de o importanță deosebită: faptul că sunt realități sufletești primare și faptul că sunt comune sau populare. De aici rezultă că o expresie a lor este sufletul popular. Cadrele noologice sunt "locuri spirituale" în care se activează simțirea comună, în care membrii unei societăți se "întâlnesc" pentru că "au aceleași tipare de trăire, împărtășesc aceleași simțiri" (Bădescu, 2002:241). Oamenii, observă autorul, independent de voința lor, simt la fel în anumite
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
adică simt împreună sau au aceeași trăire: "Simțirea comună nu este trăită cotidian, zilnic și în actele obișnuite ale unei societăți, ci numai în anumite momente și cadre" (Bădescu, 1997:72). În absența acestor cadre, simțirea comună rămâne latentă. Cadrele noologice nu fac parte din planul fizic, ele sunt realități spirituale, sunt "unități transcendentale de sens, de înțelegere, nu de substanță" (Bădescu, 1997:72). Odată ce latențele s-au "descărcat" prin trăire comună în "cadre noologice", acestea devin "nuclee în care se
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
cadre, simțirea comună rămâne latentă. Cadrele noologice nu fac parte din planul fizic, ele sunt realități spirituale, sunt "unități transcendentale de sens, de înțelegere, nu de substanță" (Bădescu, 1997:72). Odată ce latențele s-au "descărcat" prin trăire comună în "cadre noologice", acestea devin "nuclee în care se petrece actualizarea și deci activarea latențelor difuze" (Bădescu, 2002:241). Efectiv, aceste cadre sunt: simboluri, opera eponimă, mituri, obiceiuri sau tradiții, oameni reprezentativi, sărbători, comunitate de ofensă, ritualuri postul, rugăciunea, procesiunea, mersul la biserică
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
rugăciunea, procesiunea, mersul la biserică (vezi Bădescu, 1997:52-8). Trăirile sunt singurul element care potențează latențele. "Trăirea" împreună sau simțirea comună activează așadar latențele difuze în cadre spirituale. "Ceea ce pune în conjuncție energia necreată (latențele sufletești, n.n.) cu un cadru noologic [...] este tocmai trăirea omenească" (Bădescu, 2005:254). Tipul, profunzimea și amploarea trăirii alcătuiesc împreună criteriul de realitate; "câtă trăire, atâta realitate", spune autorul (Bădescu, 2002:166). Sinteza acestor trăiri îmbracă forma unor cunoașteri spirituale care pot fi numite învățături. Fiecare
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
tocmai trăirea omenească" (Bădescu, 2005:254). Tipul, profunzimea și amploarea trăirii alcătuiesc împreună criteriul de realitate; "câtă trăire, atâta realitate", spune autorul (Bădescu, 2002:166). Sinteza acestor trăiri îmbracă forma unor cunoașteri spirituale care pot fi numite învățături. Fiecare cadru noologic "își atașează totodată o învățătură sufletească latentă, o învățătură pentru suflet" (Bădescu, 1997:96). Învățătura este "nucleul" unei trăiri, deoarece trăirile din varii orizonturi temporale se fixează în cadrele noologice sub forma învățăturilor. Timpul acesta al "descărcărilor" latențelor prin trăiri
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
unor cunoașteri spirituale care pot fi numite învățături. Fiecare cadru noologic "își atașează totodată o învățătură sufletească latentă, o învățătură pentru suflet" (Bădescu, 1997:96). Învățătura este "nucleul" unei trăiri, deoarece trăirile din varii orizonturi temporale se fixează în cadrele noologice sub forma învățăturilor. Timpul acesta al "descărcărilor" latențelor prin trăiri în cadre noologice este un timp al împlinirilor, timpul kairotic. Așadar, într-o rezumare simplificatoare, conchidem că latențele sunt energii necreate, ce pot fi activate doar prin trăire, în diferite
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
totodată o învățătură sufletească latentă, o învățătură pentru suflet" (Bădescu, 1997:96). Învățătura este "nucleul" unei trăiri, deoarece trăirile din varii orizonturi temporale se fixează în cadrele noologice sub forma învățăturilor. Timpul acesta al "descărcărilor" latențelor prin trăiri în cadre noologice este un timp al împlinirilor, timpul kairotic. Așadar, într-o rezumare simplificatoare, conchidem că latențele sunt energii necreate, ce pot fi activate doar prin trăire, în diferite cadre noologice, ce poartă în ele învățături spirituale. Ele se "descarcă" în moduri
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
forma învățăturilor. Timpul acesta al "descărcărilor" latențelor prin trăiri în cadre noologice este un timp al împlinirilor, timpul kairotic. Așadar, într-o rezumare simplificatoare, conchidem că latențele sunt energii necreate, ce pot fi activate doar prin trăire, în diferite cadre noologice, ce poartă în ele învățături spirituale. Ele se "descarcă" în moduri de a fi, tipuri sociale, configurații psihoculturale, habitusuri mentale specifice diferitelor epoci și societăți. Dacă am încerca să ne reprezentăm grafic sistemul teoriei noologice o imagine posibilă, evident într-
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
prin trăire, în diferite cadre noologice, ce poartă în ele învățături spirituale. Ele se "descarcă" în moduri de a fi, tipuri sociale, configurații psihoculturale, habitusuri mentale specifice diferitelor epoci și societăți. Dacă am încerca să ne reprezentăm grafic sistemul teoriei noologice o imagine posibilă, evident într-o vizune reducționistă, ar fi următoarea (Figura 5): Figura 5. Sociologie noologică. Relațiile între elemente sistemului Am văzut mai sus că sufletul popular este o expresie a latențelor. Acesta are așadar realitate transistorică, "este garantul
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de a fi, tipuri sociale, configurații psihoculturale, habitusuri mentale specifice diferitelor epoci și societăți. Dacă am încerca să ne reprezentăm grafic sistemul teoriei noologice o imagine posibilă, evident într-o vizune reducționistă, ar fi următoarea (Figura 5): Figura 5. Sociologie noologică. Relațiile între elemente sistemului Am văzut mai sus că sufletul popular este o expresie a latențelor. Acesta are așadar realitate transistorică, "este garantul, păstrătorul și păstorul acelei unități mai adânci din om și din afara omului prin care este prezervată solidaritatea
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]