61 matches
-
cadre, simțirea comună rămâne latentă. Cadrele noologice nu fac parte din planul fizic, ele sunt realități spirituale, sunt "unități transcendentale de sens, de înțelegere, nu de substanță" (Bădescu, 1997:72). Odată ce latențele s-au "descărcat" prin trăire comună în "cadre noologice", acestea devin "nuclee în care se petrece actualizarea și deci activarea latențelor difuze" (Bădescu, 2002:241). Efectiv, aceste cadre sunt: simboluri, opera eponimă, mituri, obiceiuri sau tradiții, oameni reprezentativi, sărbători, comunitate de ofensă, ritualuri postul, rugăciunea, procesiunea, mersul la biserică
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
rugăciunea, procesiunea, mersul la biserică (vezi Bădescu, 1997:52-8). Trăirile sunt singurul element care potențează latențele. "Trăirea" împreună sau simțirea comună activează așadar latențele difuze în cadre spirituale. "Ceea ce pune în conjuncție energia necreată (latențele sufletești, n.n.) cu un cadru noologic [...] este tocmai trăirea omenească" (Bădescu, 2005:254). Tipul, profunzimea și amploarea trăirii alcătuiesc împreună criteriul de realitate; "câtă trăire, atâta realitate", spune autorul (Bădescu, 2002:166). Sinteza acestor trăiri îmbracă forma unor cunoașteri spirituale care pot fi numite învățături. Fiecare
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
tocmai trăirea omenească" (Bădescu, 2005:254). Tipul, profunzimea și amploarea trăirii alcătuiesc împreună criteriul de realitate; "câtă trăire, atâta realitate", spune autorul (Bădescu, 2002:166). Sinteza acestor trăiri îmbracă forma unor cunoașteri spirituale care pot fi numite învățături. Fiecare cadru noologic "își atașează totodată o învățătură sufletească latentă, o învățătură pentru suflet" (Bădescu, 1997:96). Învățătura este "nucleul" unei trăiri, deoarece trăirile din varii orizonturi temporale se fixează în cadrele noologice sub forma învățăturilor. Timpul acesta al "descărcărilor" latențelor prin trăiri
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
unor cunoașteri spirituale care pot fi numite învățături. Fiecare cadru noologic "își atașează totodată o învățătură sufletească latentă, o învățătură pentru suflet" (Bădescu, 1997:96). Învățătura este "nucleul" unei trăiri, deoarece trăirile din varii orizonturi temporale se fixează în cadrele noologice sub forma învățăturilor. Timpul acesta al "descărcărilor" latențelor prin trăiri în cadre noologice este un timp al împlinirilor, timpul kairotic. Așadar, într-o rezumare simplificatoare, conchidem că latențele sunt energii necreate, ce pot fi activate doar prin trăire, în diferite
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
totodată o învățătură sufletească latentă, o învățătură pentru suflet" (Bădescu, 1997:96). Învățătura este "nucleul" unei trăiri, deoarece trăirile din varii orizonturi temporale se fixează în cadrele noologice sub forma învățăturilor. Timpul acesta al "descărcărilor" latențelor prin trăiri în cadre noologice este un timp al împlinirilor, timpul kairotic. Așadar, într-o rezumare simplificatoare, conchidem că latențele sunt energii necreate, ce pot fi activate doar prin trăire, în diferite cadre noologice, ce poartă în ele învățături spirituale. Ele se "descarcă" în moduri
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
forma învățăturilor. Timpul acesta al "descărcărilor" latențelor prin trăiri în cadre noologice este un timp al împlinirilor, timpul kairotic. Așadar, într-o rezumare simplificatoare, conchidem că latențele sunt energii necreate, ce pot fi activate doar prin trăire, în diferite cadre noologice, ce poartă în ele învățături spirituale. Ele se "descarcă" în moduri de a fi, tipuri sociale, configurații psihoculturale, habitusuri mentale specifice diferitelor epoci și societăți. Dacă am încerca să ne reprezentăm grafic sistemul teoriei noologice o imagine posibilă, evident într-
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
prin trăire, în diferite cadre noologice, ce poartă în ele învățături spirituale. Ele se "descarcă" în moduri de a fi, tipuri sociale, configurații psihoculturale, habitusuri mentale specifice diferitelor epoci și societăți. Dacă am încerca să ne reprezentăm grafic sistemul teoriei noologice o imagine posibilă, evident într-o vizune reducționistă, ar fi următoarea (Figura 5): Figura 5. Sociologie noologică. Relațiile între elemente sistemului Am văzut mai sus că sufletul popular este o expresie a latențelor. Acesta are așadar realitate transistorică, "este garantul
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de a fi, tipuri sociale, configurații psihoculturale, habitusuri mentale specifice diferitelor epoci și societăți. Dacă am încerca să ne reprezentăm grafic sistemul teoriei noologice o imagine posibilă, evident într-o vizune reducționistă, ar fi următoarea (Figura 5): Figura 5. Sociologie noologică. Relațiile între elemente sistemului Am văzut mai sus că sufletul popular este o expresie a latențelor. Acesta are așadar realitate transistorică, "este garantul, păstrătorul și păstorul acelei unități mai adânci din om și din afara omului prin care este prezervată solidaritatea
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
simbolică în care-și trimite pulsațiile" (Bădescu, 1997:43). A studia sufletul unui popor, cu alte cuvinte, înseamnă a-l cerceta prin obiectivări, prin "sărbătorile sale, prin actele sale creatoare, prin faptele sale de credință, în genere, prin cadrele sale noologice" (Bădescu, 1997:78, 43). De aici înțelegem că identitatea este latență. Una din calitățile sale esențiale este atemporalitatea, cu alte cuvinte, din această "postură" identitatea se uită la nenumăratele fețe ale istoriei, dar nu îmbătrânește în rând cu ele. Apoi
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
în rând cu ele. Apoi, identitatea înseamnă trăire comună. Trăirea înseamnă aducerea / unirea timpului istoric cu timpul împlinirilor, trăirea înseamnă actualizare și, deci, realitate. De aici decurge modul în care poate fi studiată identitatea, și anume prin studiul actualizării cadrelor noologice. Perspectiva noologică adaugă la dimensiunile identității colective, indicate în capitolul anterior, un nou palier, cel al orizonturilor profunde, inconștiente, latente. De aici vine și postularea permanenței, pe acest nivel, a unor cadre spirituale, activabile prin trăire la nivelul realității intersubiective
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
cu ele. Apoi, identitatea înseamnă trăire comună. Trăirea înseamnă aducerea / unirea timpului istoric cu timpul împlinirilor, trăirea înseamnă actualizare și, deci, realitate. De aici decurge modul în care poate fi studiată identitatea, și anume prin studiul actualizării cadrelor noologice. Perspectiva noologică adaugă la dimensiunile identității colective, indicate în capitolul anterior, un nou palier, cel al orizonturilor profunde, inconștiente, latente. De aici vine și postularea permanenței, pe acest nivel, a unor cadre spirituale, activabile prin trăire la nivelul realității intersubiective. Identitatea colectivă
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
cantitative, reprezentative. Așa cum am constatat în Capitolului 4, studiile și teoriile românești arată că ortodoxia, cultura populară (folclorul, arta), tradițiile, limba, opera eponimă și personalitatea reprezentativă sunt definitorii pentru caracterizarea identității pe dimensiunea etnoculturală, spirituală. Aceste elemente sunt, în teoria noologică, cadre de trăire, cadre spirituale care prin actualizare deschid accesul la universul latențelor. Ele au devenit coordonate pe care le-am preluat în operaționalizare 37 și le-am urmărit în interviuri. 6.4.1. Identificări în plan etnospiritual Pentru început
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
se află în permanent dialog la nivel individual. Cu toate că cele două noțiuni sunt distincte prin sfera de referință, e evident că într-o oarecare măsură se suprapun; de exemplu, în sensul că întotdeauna colectivul este și personal: sentimentul de comuniune, noologic, de "we-ness" (vezi Cooley, 1909) este până la urmă un sentiment personal, împărtășit cu ceilalți, care stă la baza constituirii colectivului. Dacă încercăm totuși să le separăm, putem spune că personalul înseamnă de fapt acele caracteristici auto sau hetero atribuite care
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
pentru Wundt. 18 Moralei. 19 Nu numai referitor la teoria conștiinței colective putem observa asumpții sau accente constructiviste. De exemplu, Scheff, într-un articol apărut în 1983, îl consideră pe Durkheim unul din arhitecții abordării constructiviste a emoțiilor. 20 Sentiment noologic, cf. Bădescu (1996:323). 21 Așa cum notează Woodward (2001:11), ținta principală a criticilor o constituie ideea "unui set de caracteristici autentice pe care îl împărtășesc cu toții și care nu se alterează de-a lungul timpului". 22 Mă refer la
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
oameni și schimburile de experiență, funcția cumulativă, care presupune consemnarea și păstrarea experienței colective (a ideilor, a conceptelor, a învățăturilor etc.), funcția formativă, care constă din însușirea limbii și în încadrarea într-o comunitate și într-o cultură, și funcția noologică, care indică participarea la nașterea și la dezvoltarea spiritului uman96. În această variație a numărului și a tipurilor de funcții atribuite limbii este dificil de făcut în momentul actual un inventar și o ierarhizare a acestora, datorită lipsei unor principii
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și, respectiv, să evaluăm. Pornind de la structura noastră mentală, Dilthey consideră că însuși obiectul științelor spiritului "se compune din unități" (s.n.) "unități date, nu deduse"-, adică din structuri "pe care le înțelegem din interior". Cu alte cuvinte, obiectul acestor științe noologice unde, spre a ajunge la comprehensiune, trebuie "să ne cufundăm cu toate forțele sufletești" se structurează în funcție de niște paradigme particulare. El "se edifică abia singur", inductiv, pe măsură ce "îl analizăm și-l înțelegem", fiindcă "aici mai întâi înțelegem, pentru a cunoaște
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
fost tradiția hermetică, prezentată în capitolul al patrulea al scrierii. Ni se oferă astfel posibilitatea de a ne completa substanța temelor noastre cu imaginea modernității care, întrucât "a realizat condițiile morții speciei", este menită să suporte metamorfoze sub acțiunile forțelor noologice reprezentate de zeii mitologiilor, respectiv ai teologiei (Știința zeilor). Parcurgând succesiv cele două surse, vom consemna câteva elemente care, deși au fost propuse de un intelectual occidental, ele pot fi valorificate și de către estici. Pentru noi, un alt motiv îl
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
1963). Bădescu, Ilie (coord.), Enciclopedia valorilor reprimate. Războiul împotriva culturii române (1944-1999), vol. I-II, București, 2000. Bădescu, Ilie ș.a., Sociologia și geopolitica frontierei, Editura Floarea Albastră, București, 1995. Bădescu, Ilie, Noologia. Cunoașterea ordinii spirituale a lumii. Sistem de sociologie noologică, Editura Valahia, București, 2002. Bădescu, Ilie, Sincronism european și cultură critică românească, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2003. Bell, Daniel, The Cultural Contradictions of Capitalism, Basic Books, New York, 1978 Benedict, Ruth, Cultura și comportamentul la români; introd. Margaret Mead; notă asupra ed.
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
accesat la 26.01.2007). Bădescu Ilie (2001). "Agresarea hărții mentale a Europei Centrale și de Sud-Est". În: Spirit militar modern 4, pp. 4-7 și 5, pp. 26-40. Bădescu Ilie (2002). Noologia. Cunoașterea ordinii spirituale a lumii. Sistem de sociologie noologică. București: Editura Valahia. Bădescu Ilie (2005). Tratat de geopolitică. București: Editura Mica Valahie. Bădescu Ilie (2006). Noopolitica. Sociologie noologică. Teoria fenomenelor asincrone (ed. a 2-a). București: Editura Mica Valahie. Bădescu Ilie, Dungaciu Dan și Cristea Sandra (coord.) (1995). Sociologia
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
militar modern 4, pp. 4-7 și 5, pp. 26-40. Bădescu Ilie (2002). Noologia. Cunoașterea ordinii spirituale a lumii. Sistem de sociologie noologică. București: Editura Valahia. Bădescu Ilie (2005). Tratat de geopolitică. București: Editura Mica Valahie. Bădescu Ilie (2006). Noopolitica. Sociologie noologică. Teoria fenomenelor asincrone (ed. a 2-a). București: Editura Mica Valahie. Bădescu Ilie, Dungaciu Dan și Cristea Sandra (coord.) (1995). Sociologia și geopolitica frontierei (2 vol.). București: Editura Floare Albastră. Bădescu Ilie, Mihăilescu Ioan și Zamfir Elena (coord.) (2002). Geopolitica
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
BACHELARD, Gaston, Apa și visele. Eseu despre imaginația materiei, traducere de Irina Mavrodin, București, Ed. Univers, 1995. BACHELARD, Gaston, La psychanalyse du feu, Paris, Gallimard, 1965. BALANDIER, Georges, Le Détour. Pouvoir et modernité, Paris, Fayard, 1985. BĂDESCU, Ilie, Noopolitica.Sociologie noologică. Teoria fenomenelor asincrone, Ed. Ziua, 2005. BĂDESCU, Ilie, Istoria sociologiei, Galați, Ed. Porto-Franco, 1994. BĂDESCU, Ilie, DUNGACIU, Dan, BALTASIU, Radu, Istoria sociologiei. Teorii contemporane, București, Ed. Eminescu, 1996. BĂDESCU, Ilie, DUNGACIU, Dan, Sociologia și geopolitica frontierei, București, Ed. Floarea Albastră
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
redactată și adnotată de IPS Bartolomeu Anania, disponibilă în format electronic la adresa: http://www.misiune-ortodoxa.ro/download/detalii/biblia-ortodoxa-adnotata-de-ips-bartolomeu-anania.html 11 Bartolomeu Anania, "Introducere la Cartea Profetului Isaia", în Biblia sau Sfânta Scriptură, ed. cit. 12 Ilie Bădescu, Noopolitica. Sociologie noologică. Teoria fenomenelor asincrone, Ed. Ziua, 2005, p. 166. 13 Ibidem. 14 Joachim Wach, Sociologia religiei, traducere de Florin Iorga, studiu introductiv de Nicu Gavriluță, Iași, Ed. Polirom, 1997, p. 220. 15 Ilie Bădescu, op. cit., pp. 195-196. 16 Joachim Wach, op. cit
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
răspuns nu se mai poate amîna: și totuși, este sau nu esența răului imanentă structurii intime a lumii umane? Să judecăm variantele de răspuns din perspectiva unei metafizice "teorii a latențelor difuze", comprimată de Ilie Bădescu într-o esențială "ecuație noologică": y = a + ai.(-xi), unde a este binele generic, ai este proporționala sa fenomenologică (manifestată în real), inteligibilă grație variației lui xi, adică a răului din lume [1997:61-62]. În consens cu această ecuație, prezența răului (a minciunii inclusiv) în
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
XIX grăbesc progresul medicinii: Claude Bernard, Louis Pasteur și Robert Koch. Claude Bernard (1813 - 1878) este elevul lui Magendie și succesorul său la Collège de France. A fost medic, fiziolog ți filosof. El ajunge la convingerea că științele pozitive și noologice pot progresa interdisciplinar, în om întâlnindu-se resursele tuturora. Cl. Bernard experimentează în laborator. El este un pozitivist deși a fost încercat de tentația de a face dramaturgie și, în 1824 de a rămâne farmacist în Lyon. Stagiul de intern
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
împlinire își dau concursul literații României Mari. Niciunul însă nu plăsmuiește o poetică a românismului care să rivalizeze stilistic cu metafizica cronotopului românesc înfăptuită de Blaga. Coordonatele axiale ale spiritualității românești spațiul mioritic și timpul ondulat fuzionează în cronotopul abisal, noologic, al matricei stilistice de care este impregnată până în ultimele sale străfunduri ființa românească. Cu toate că se desparte, prin filosofia sa non-ortodoxistă, de "metafizica harică" înstăpânită în gândirea românească sub acțiunea lui N. Crainic, declanșând prin această erezie intelectuală "disputa metafizică dintre
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]