5,297 matches
-
Mi s-a șoptit că e alcoolic și se droghează. Că e alcoolic, asta nu e ceva neobișnuit aici, în Finlanda, dar că se droghează și că părinții lui, aparținând unei secte religioase, au făcut totul ca să-l readucă la normalitate, asta m-a întristat foarte mult. în aceeași noapte am visat că Yves și Alain mai aveau un frate, Robert, care era mai mic, dar foarte vioi, și eu îl priveam cu simpatie, îmbrăcată într-o pelerină roșie. A doua
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
Ion Iliescu. Va să zică, eternul președinte al țării, flancat de fascinantul său prim-ministru, îi invită pe șefii partidelor ca să-i mobilizeze în vederea unei declarații solemne privind intrarea în N.A.T.O. Adică în civilizație, în lumea prosperității, în democrație și în normalitate. Perfect, îți spui, dl. Iliescu s-a dekaghebizat, i-au venit mințile la cap și a înțeles că nu avem altă șansă de salvare decât să mergem pe mâna Occidentului. Numai că același prezident, de parcă nici usturoi n-ar fi
Securitatea purifică N.A.T.O. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15286_a_16611]
-
nații! N-ar mai fi trebuit decât să spună că România e perfect îndreptățită să ceară, ea, purificarea N.A.T.O.! Rareori mi-a fost dat să aud o provocare mai josnică. Mi-e greu să cred că în stare de normalitate un funcționar N.A.T.O. poate articula astfel de propoziții. Să nu fi aflat domnul cu pricina că Securitatea română a fost cu totul altceva decât un club al gentlemen-ilor cu mănuși albe și cu monoclu? Să nu fi știut oficialul
Securitatea purifică N.A.T.O. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15286_a_16611]
-
să cucerească lumea cu creațiile lui sincopate. Vitalitatea aceasta, care-i dă farmec, este diagnosticată, curând, ca fiind exaltarea unui maniaco-depresiv, drept pentru care familia, scoala & societatea se grăbesc să-l vindece de "nebunia muzicii" și să-l aducă la "normalitate". Un film care începe banal și în notă comică, pentru ca, pe parcurs, să-și schimbe tonalitatea și să aducă în discuție indiferența & opacitatea adulților față de tineri și frământările lor, legitimitatea unor metode de "socializare"- pe de o parte, iar pe
Imagini din țara lui Heidi by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15330_a_16655]
-
verde și poteci de drum./ Munți și vai, munți și vai/ Mori de vânt, râuri repezi, trecători/ Ne aștepta mama, tata/ Prieteni dragi, frați și surori. Hai acasă! Dar marea dilemă este când? Când, oare spațiul mioritic va intra În normalitate, cu politicieni pe măsură, demni și onești? Octavian Paler afirmă cândva că, spre deosebire de politicienii tranziției actuale, personajele lui Caragiale erau ridicole, dar sănătoase la cap! Prolog N-a fost cu neputința. N-a fost greu. Aseară am vorbit cu Dumnezeu
Biblice. In: Editura Destine Literare by Eugen Dorcescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_345]
-
la noi. Analiza operei lui, realizată de Marius Jucan din perspectiva proiectului cultural alternativ pe care Thoreau l-a căutat și, implicit, a modernității americane, se adresează, în afara pasionaților de studii americane, și celor interesați de doctrine sociale în general. Normalitatea socială, așa cum o cunoaștem azi (nu chiar atît de diferită de normalitatea socială a epocii lui Thoreau în multe puncte esențiale), este cea chestionată. Cultura terapeutică pe care Thoreau a căutat-o încearcă să reabiliteze în primul rînd individul, să
Proiectul unei culturi terapeutice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15415_a_16740]
-
cultural alternativ pe care Thoreau l-a căutat și, implicit, a modernității americane, se adresează, în afara pasionaților de studii americane, și celor interesați de doctrine sociale în general. Normalitatea socială, așa cum o cunoaștem azi (nu chiar atît de diferită de normalitatea socială a epocii lui Thoreau în multe puncte esențiale), este cea chestionată. Cultura terapeutică pe care Thoreau a căutat-o încearcă să reabiliteze în primul rînd individul, să-l aducă în prejma ideii despre Om așa cum este ea în tradiția
Proiectul unei culturi terapeutice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15415_a_16740]
-
o formă ficțională. Ficțiune-pretext, a cărei cea mai importantă inovație pare a fi schimbarea numelor unor personaje reale. Și care trădează ca atare prin subtitluri (prețioase pentru genul abordat) ca Răscoala întregii țări nu este de ajuns, Jocul de-a normalitatea - sau ca altele, derutant de exact catalogate, precum Aminiri despre generalul Rădescu și o întâlnire cu Zaharia Stancu. Și de asemenea prin observații contextuale de analiză politică, cu un caracter însă prea general și de o influență prea neînsemnată pentru
Roman sau autobiografie? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15443_a_16768]
-
doilea este George Enescu, bărbatul cameleon, care își poate modifica radical comportamentul sau chiar expresia feței. Dragostea Marucăi pentru Pynx este cea mai frumoasă poveste din cartea amintirilor. Bineînțeles, în viața ei intră și bărbați care nu ies din tiparul normalității. Geloziile lui Enescu, sincopele din relația lor, toate sînt relatate în același registru dificil al patetismului camuflant, fardul de salon. "în întunericul învăluitor al marii terase, cu parfum de mentă sălbatică și rezeda, Pynx și cu mine aspirăm îndelung Spațiul
Poveștile Marucăi by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15447_a_16772]
-
fost făcut. Dar, în biografia celebrului matematician, odată cu erupția matematic inovatoare a erupt și o schizofrenie, care îi va torpila viața și creativitatea; practic, geniul pustiit de boală avea să fie condamnat cînd la nebunie, cînd la coșmarul unei dureroase "normalități". Impresia este că filmul a ordonat un infern clocotitor într-un scenariu limpede, rațional, și, neapărat, optimist. Simpla comparație a unor date biografice reale cu povestea din film furnizează materie pentru o posibilă lecție despre spiritul scenaristicii hollywoodiene. Bunăoară, în
Misterioasele ecuații by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15458_a_16783]
-
fi vorba de un om cu două creiere, care se zbat în cap să nu mai locuiască împreună... În contextul unui film relativ banal, se decupează o idee regizorală inspirată: aceea de a șterge cu totul granița dintre nebunie și normalitate; personajele și situațiile produse de boală sînt tratate în cheie realistă, pe picior de egalitate cu "lumea normală"; spectatorul e prins într-o capcană și obligat, pînă la un punct, să ia nebunia drept realitate și să creadă, la rîndul
Misterioasele ecuații by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15458_a_16783]
-
nu Radio București, unde ce să mă intereseze? În contextele lor, amândouă mesajele le putem considera conspirative, și pe cel vechi și pe cel nou. Ca și cel vechi, cel de săptămâna trecută m-a trimis la ceva ce contravine "normalității", se opune cursului obișnuit al lucrurilor, ca să nu spun oficializat, deși nu aș greși prea mult. Se dau filme sovietice? Când? Acum? În plină, în zorită americanizare culturală? De întâmplat totuși s-a întâmplat. Am trecut pe Tele 7 și
Actualitatea by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15502_a_16827]
-
iubire - un tată și o mamă pe care nu îi mai ține împreună "decît" acel copil dependent... O mamă, costumieră de teatru, șomeră, cu bască retro și gesturi teatrale, hotărîtă să "tragă" de copil, să-l antreneze pentru și întru "normalitate" (Victoria Cociaș, uneori cu un aer de duritate "SS-istă", provenit, parcă, din altă piesă). Un tată polițist de cartier, care lucrează numai noaptea, ca ziua să stea cu copilul, un personaj din care Dorel Vișan construiește, cu naturalețea-i
Cinema cu handicap by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15504_a_16829]
-
prins pe picior greșit)... Finalul împinge filmul într-o direcție falsă: copilul e urcat de tată, cu chiu cu vai, pe scara unui tobogan uriaș, de unde își dă drumul, apoteotic! Ca și cînd depășirea unui handicap ar însemna, neapărat, mimarea "normalității"... Intuind, parcă, eroarea, autorul îi lipește acestui final o declarație concluzivă, a copilului, extrasă ca dintr-un jurnal vizual ( cu frînturi risipite și în restul filmului): "deci după părerea mea nimeni nu are nici o vină, trebuie să-mi duc crucea
Cinema cu handicap by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15504_a_16829]
-
poeta se livrează memoriei precum unei stihii reconstitutive, apte a conserva puritatea existențială ce implică blamarea cea mai de temut a falsului monstruos adus de "noua orînduire". O empirie frenetic-melancolică răsfrînge dramatismul exact al materiei, precum un nostalgic semn al normalității spulberate. Ritualurile cotidianului reprezintă disperate tentative de apărare, după cum concentrarea pe detaliul devenit obsesiv, absorbant, constituie o pavăză împotriva generalității malefice, a primejdiei omniprezente în articulațiile unei obști dereglate și văduvite de speranță: "De departe mă uitam la tuciul uriaș
Copilăria alterată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15494_a_16819]
-
chelner și maniere de mardeiaș, ba chiar de asasin. în ciocnirea dintre patronul clubului "Steaua" și redactorul-șef al ziarului "Adevărul" nu s-au confruntat doar două mentalități, ci și două lumi ireductibile: lumea întunericului, a rapacității animalice, și lumea normalității și decenței. Nu sunt un avocat al lui Cristian Tudor Popescu (l-am sancționat eu însumi de câte ori am simțit că deraiază înspre naționalism), dar nu pot să constat că, în ultimii ani, a fost unul dintre campionii luptei pentru însănătoșirea
Sinuciderea prin diminutive by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15511_a_16836]
-
Europa latină și ale cărui atrocități s-ar oglindi în crimele perioadei stalinsite. Folosindu-se cronologia nu numai ca explicație, ci, în mod la fel de inadecvat, și ca scuză, specificul german a ajuns să fie perceput, la scară europeană, aproape ca normalitate. Astfel, holocaustul a fost redus la dimensiunile unui groaznic accident produs pe un drum pe care conducerea neglijentă și în stare de ebrietate ideologică nu ar mai reprezenta excepția, ci regula. Cercetarea contextului a condus la înțelegere, iar înțelegerea a
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
pensionarului incapabil să-și cumpere din propria-i pensie un ciorap gros? în deruta celor de vârsta mea, încremeniți în așteptarea unei soluții miraculoase, care să-i elibereze de trecutul penibil și, simultan, să-i proiecteze într-o lume a normalității? în indiferența de roboți a celor foarte tineri, pe care absența compactă a perspectivei îi face, de pe la cincisprezece-șaisprezece ani, inapți pentru orice altă idee decât a luării lumii în cap și a emigrării? Orbiți de ororile din viața politică, nimeni
Cimitirul ca loc al protecției sociale by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15548_a_16873]
-
harnic lecția romanului realist clasic și a sondajului psihologic pînă la discontinuitatea tipologiilor și ruperea coerenței caracterului, pe filiera Dostoievski, Proust, Faulkner. Astfel e preparată concomitent decolarea cu nimic stridentă spre legendă, enigmă și bizar, păstrînd cu toate acestea registrul normalității. Exactitatea din porțiunile lucrate cu procedee migălos realiste dă impresia că prin răbdătoare acumulare ceața se destramă, izbîndește lumina și enigmele se rezolvă. Nu este însă așa, e tocmai invers, cu cît are întîietatea faptul precis cu atît crește și
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]
-
care, după părerea mea, marchează, prin profunzimi și rafinament, prin performanța actoricească impusă și obținută, maturitatea regizorului Felix Alexa. Un spectacol care, după părerea mea, dezvăluie prin plăcerea de joc detectabilă în fiecare interpretare o stare specială, nu doar de normalitate teatrală, readusă la Nottara și întreținută de Mircea Diaconu în doar cele cîteva luni scurse din mandatul său de director. Popasul din foaier nu poate să nu-l tulbure pe spectatorul mai avizat sau mai puțin avizat: o scurtă istorie
Lanțul slăbiciunilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15503_a_16828]
-
a conviețuit cu noi, cu lumea scriitorilor, artiștilor de tot felul, dintotdeauna, chiar dacă nu întotdeauna acceptată cu ușurință în cetate. Libertatea și drepturile de care se bucură homosexualii în unele țări europene sau în Statele Unite s-au cîștigat dimpreună cu normalitatea exercițiului democrației, al respectului față de celălalt, al principiului toleranței. Eu cred că anii din urmă au adus și la noi tratarea firească a acestei chestiuni. De aceea, nu împărtășesc rezervele și crispările regizorului Elie Malka exprimate în Caietul-program al spectacolului
Triunghiul roz by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14386_a_15711]
-
primele reguli ale jocului cu cenzura (apar Bietul Ioanide, Cronică de familie, Moromeții, Groapa și Toate pânzele sus! care, ne arată criticul, marchează începutul culoarelor pe care va înainta de acum încolo literatura tolerată). în etapa relativei liberalizări („diversiunea sugerării normalității") dintre 1964-1971, literatura aservită înseamnă doar proze cu tematică istorică orientată politic, în timp ce literatura tolerată se diversifică în funcție de două mari probleme: problema adevărului (literatura ca reflectare) și problema literarității (literatura ca literatură). Apare astfel literatura obsedantului deceniu, a echilibristicii ideologice
Creșterile și descreșterile prozei sub comunism by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14398_a_15723]
-
literaturii"(p.343) Vii discuții va stârni și ultimul capitol al cărții. Deși vorbește despre „semnele sfârșitului paradigmei neomodernismului", E. Negrici vede în postmodernism o găselniță teoretică ca atâtea altele, mai mult, prin optzeciști „s-a ratat șansa intrării în normalitate a literaturii noastre și s-a pierdut interesul pentru împlinirea datoriilor ei neonorate" (p.400). Până la urmă, criticul se mulțumește doar cu problematizarea și cu exprimarea amărăciunii că proza românească a rămas cu atâtea goluri. E. Negrici își dă și
Creșterile și descreșterile prozei sub comunism by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14398_a_15723]
-
Mircea Mihăieș Deodată cu speranțele, visele și iluziile că în România se va trăi în deplină normalitate au amuțit și lozincile de la începutul anilor '90. Astăzi nu mai e nimeni curios să afle "Cine-a tras în noi / în 16 - 22". Revoluționarii s-au metamorfozat în profitori ai vremilor tulburi, înfigându-și colții în avantajele oferite generos
Omagiu lui Václav H. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14482_a_15807]
-
moștenitori ai unei tradiții ce-ar fi putut fi extraordinară, dar care sfârșește, vorba unui înaintemergător, în propriu-i spermanțet. Paradoxal, după deschiderea largă a porților spre Occident, în interior s-au închis cam toate ferestrele prin care circula aerul normalității politice. Mi-a fost suficient să văd amestecul de slugărnicie la adresa șefilor pesediști, de revanșism înecat în ură și de papagalicism populism ale zecilor și sutelor de agitatori care, din goana mașinilor, ne anunțau că după ce au confiscat revoluția au
Tratament NATOrist by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14509_a_15834]