32 matches
-
ROMANIC ?I STILUL GOTIC 1. Stilul romanic (secolele al XI-lea ?i al XII-lea) C?tre 1818, arheologul Duherissier de Gerville distinge, �n cadrul arhitecturii numite �gotic?� ?i identificat? �n vremea aceea �n totalitate cu Evul Mediu, construc?îi normande �greoaie ?i grosolane� �n care i se pare c? vede, ca ?i �n limbile romanice, o degenerare a formelor l?sate mo?tenire de Imperiul Român. Mai ț�rziu, lumea romanic? va fi circumscris? secolelor al XI-lea ?i al
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
unor plante"] berry [O.N. ber = "struguri"] Nivelul meta-metaformei bur [în 1611 = "lama ascuțită a unui obiect de metal" → "sunet ascuțit al literei englezești r"] berry 24[numele băștinașilor din Devonshire care au primit pământ de la Regele William după cucerirea normanda din 1066] Nivelul metasimbolurilor berry [emblemă cu motoul "Nihil sine labore" = Nimic fără muncă] Punctul de plecare în procesul de decodare semiotica a mărcii Burberry este decompoziția lingvistică a numelui care coincide cu nivelul metaformei, ambele seme fiind asociate cu
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
proces de indexicalitate prin elemente culturale. Se poate observa o suprapunere între "lama ascuțită a unui obiect de metal" și "sunet ascuțit al literei englezești r". Indexicalitatea din cuvântul berry ne amintește de consecințele unui episod din istoria Angliei (Cucerirea Normanda), Devonshire și Hampshire fiind două teritorii cucerite în timpul acestei invazii. Site-ul Last Name Meanings menționează peste 484.838 de persoane care poartă numele Berry. Dincolo de legătură geografică dintre nivelul meta-metaformei și numele Berry, ultimul nivel are o semnificație importantă
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
aproape autarhic și organizate într-o rigidă piramidă, consecință a unei paralizii aproape complete a schimburilor, era în foarte mare parte mitică. Sub această formă caricaturală, ea nu a existat cu adevărat niciodată, nici măcar în vremea sumbrelor atacuri sarazine și normande, cînd, după renașterea carolingiană, autoritatea suverană s-a fărîmițat într-un mozaic de centre investite cu putere, în fond slabe și contestate. Această imagine este cu atît mai puțin corectă începînd cu secolul al XI-lea, cînd orașele devin polul
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
pămîntului. Potrivit altui punct de vedere, dreptul de comandă ar fi rezultatul unor uzurpări succesive sau al unor concesiuni forțate din partea autorității centrale carolingiene, din ce în ce mai neputincioasă în a-și apăra prerogativele în condițiile dramatice ale ultimelor invazii (sarazine, maghiare și normande). Indiferent, însă, de adevăr, important de reținut este faptul că personalizarea și divizarea în plan local a acestor puteri se află la originea pluralismului și diversității teritoriale vest-europene, care constituie una din caracteristicile cele mai profunde ale civilizației medievale în
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Comandamentul superior al Wehrmacht-ului - prins în pioneze pe Scândura Neagră - făcea cunoscută debarcarea dușmanului anglo-american pe țărmul Atlanticului și-mi lărgea în continuare cunoștințele de geografie - doar colegii noștri alsacieni sau loreni erau în stare să pronunțe corect toponimicele normande și bretone -, bătălia de pe malul Atlanticului a acoperit tot ceea ce se întâmplase înainte, la fel și pe el, cel care ar fi putut sluji drept model al rasei nordice, iar nouă ne stătea ca un ghimpe în carne. Cu toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
fiecărei armate fac jurămînt în propria lor limbă. Cît despre Nithard, acesta scrie în limba latină. 9. Nașterea Franței (secolele X XII) "Anul o mie", o idee falsă desigur, dar și timpul unei mari schimbări. După ultimele invazii, arabe, maghiare, normande, o extraordinară înflorire economică, demografică și culturală transformă Franța și Occidentul. De această mișcare beneficiază familia regală a Capețienilor, care, în fruntea regatului Franței începînd din 987, ajunge în prim plan în cursul secolului al XII-lea. Nu se poate
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]