249 matches
-
postulând existența unor entități valori obiective, rațiuni sau obligații a căror normativitate intrinsecă interzice o chestionare viitoare. Dar de ce ar trebui să credem în aceste entități? Mulți filosofi au susținut existența acestor entități doar pentru că erau deja convinși că cerințele normativității sunt justificate. Sentimentaliștii au încercat o altă abordare. Normativitatea își are rădăcinile în natura umană. Obligațiile și valorile sunt proiecții ale propriilor noastre sentimente și dispoziții morale. A spune că aceste sentimente și dispoziții sunt justificate nu înseamnă a spune
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
a căror normativitate intrinsecă interzice o chestionare viitoare. Dar de ce ar trebui să credem în aceste entități? Mulți filosofi au susținut existența acestor entități doar pentru că erau deja convinși că cerințele normativității sunt justificate. Sentimentaliștii au încercat o altă abordare. Normativitatea își are rădăcinile în natura umană. Obligațiile și valorile sunt proiecții ale propriilor noastre sentimente și dispoziții morale. A spune că aceste sentimente și dispoziții sunt justificate nu înseamnă a spune că ele au valoare de adevăr, ci, mai degrabă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
voinței. Ca agenți trebuie să facem ceea ce suntem obligați să facem și cerem să știm de ce. Așadar, nu doar dispozițiile noastre, ci, mai degrabă, motivele și impulsurile particulare care izvorăsc din ele ne apar ca normative. Kantienii cred că sursa normativității poate fi găsită în propria voință a agentului. Capacitatea reflecției propriei conștiințe asupra acțiunilor noastre ne conferă un fel de autoritate asupra nouă înșine, iar această autoritate dă normativitate cerințelor morale 114. Conform perspectivei voluntariste, normativitatea rezultă dintr-o voință
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
izvorăsc din ele ne apar ca normative. Kantienii cred că sursa normativității poate fi găsită în propria voință a agentului. Capacitatea reflecției propriei conștiințe asupra acțiunilor noastre ne conferă un fel de autoritate asupra nouă înșine, iar această autoritate dă normativitate cerințelor morale 114. Conform perspectivei voluntariste, normativitatea rezultă dintr-o voință legislativă. Obligația derivă din comanda cuiva care are autoritate de a impune legi. Trebuie să faci ceea ce dictează legile, fie pentru că aceasta este dorința lui Dumnezeu, fie pentru că un
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Kantienii cred că sursa normativității poate fi găsită în propria voință a agentului. Capacitatea reflecției propriei conștiințe asupra acțiunilor noastre ne conferă un fel de autoritate asupra nouă înșine, iar această autoritate dă normativitate cerințelor morale 114. Conform perspectivei voluntariste, normativitatea rezultă dintr-o voință legislativă. Obligația derivă din comanda cuiva care are autoritate de a impune legi. Trebuie să faci ceea ce dictează legile, fie pentru că aceasta este dorința lui Dumnezeu, fie pentru că un suveran politic, căruia ai fost de acord
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
nevoie de sancțiuni pentru a face acțiunea necesară din punct de vedere moral. Sancțiunile pot provoca teamă, dar nici nu vor face acțiunea mai justificată, nici nu vor ameliora caracterul celor amenințați 126. Realismul este o doctrină care a justificat normativitatea argumentând că valorile, obligațiile sau rațiunile există sau, și mai des, argumentând variatele tipuri de scepticism referitoare la aceste. Acest tip de argumentare îl găsim în operele intuiționiștilor raționaliști începând cu sec al XVIII-lea. A fost susținut de Clarke
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
dacă obligația rezultă din capacitatea suveranului de a aplica sancțiuni, atunci înseamnă că nu există nicio obligație. Deci o crimă nepedepsită nu este crimă deloc. Această problemă este una de ordin general, care se aplică oricărei încercări de a deduce normativitatea dintr-o sursă naturală de putere. Prin urmare nu putem deduce autoritatea legii dintr-o sursă naturală de putere, dar nici dintr-un contract pentru că atunci trebuie să explicăm de unde provine această autoritate. Realiștii cred că noțiunile de normativitate sau
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
deduce normativitatea dintr-o sursă naturală de putere. Prin urmare nu putem deduce autoritatea legii dintr-o sursă naturală de putere, dar nici dintr-un contract pentru că atunci trebuie să explicăm de unde provine această autoritate. Realiștii cred că noțiunile de normativitate sau autoritate sunt ireductibile și că încercarea de a le explica este o greșeală. Potrivit concepției realiste, obligația există pur și simplu, este parte a naturii lucrurilor. Noi trebuie să presupunem că anumite acțiuni sunt obligatorii prin ele însele 129
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Unele acțiuni sunt drepte în mod intrinsec. Iar dacă acest lucru este adevărat, atunci nu are rost să întrebăm de ce suntem obligați să le facem. Prichard în eseul lui Se bazează filosofia morală pe o greșeală? susține caracterul ireductibil al normativității 130. El crede că nu are niciun sens să întrebăm de ce ar trebui să fim morali. La această întrebare s-a răspuns în istoria filosofiei morale într-una din următoarele variante: fie pentru că acest lucru este în avantajul nostru, de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
proiectate în lume de convingerile noastre etice, iar valorile noastre sunt dependente de sentimentele noastre morale. Singura întrebare care mai poate fi ridicată în acest caz este dacă este bine pentru noi să avem aceste sentimente. Dacă Hume a stabilit normativitatea arătând că moralitatea este congruentă cu interesul propriu, Williams crede că aceasta ar trebui stabilită în congruență cu propășirea umanității 144. . În aceeași categorie a sentimentaliștilor, C. Korsgaard îl include și pe John Stuart Mill, deși, spune ea, "Mill, spre deosebire de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
spre deosebire de Hume sau Williams, este citit în mod natural ca un fel de realist moral, un realist naturalist care crede că este de dorit să fim buni"145. Așa cum rezultă din lucrarea sa Utilitarismul, Mill crede că dorința este sursa normativității, în sensul că toate temeiurile de a acționa izvorăsc implicit din aceasta. El arată că există două feluri de sancțiuni în practica morală, externe și interne. Sancțiunile externe sunt asigurate de recompense și pedepse, iubirea față de ceilalți, dorința permanentă de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Apelul la autonomia voinței este întâlnit în primul rând în opera lui Kant, dar poate și găsit și la unii filosofi contemporani, cum este John Rawls. Kant crede că fiecare impuls, înclinație sau dorință, trebuie să treacă un test de normativitate înainte de a fi adoptat ca temei pentru o acțiune. Mintea umană este esențial reflexivă, referindu-ne prin aceasta la structura minții noastre care face gândirea posibilă. Oamenii își îndreaptă atenția asupra percepțiilor și dorințelor, asupra propriei activități mentale de care
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
care determină acțiunea este cel pe care îl consideră că îl exprimă cel mai bine. Structura reflexivă a conștiinței umane cere ca fiecare să se identifice cu o lege sau principiu care îi va guverna alegerile, iar aceasta este sursa normativități. Așa cum a spus Kant: autonomia noastră este sursa obligației 157. Dar noi nu facem întotdeauna ceea ce în urma reflecției ar trebui să facem sau ceea ce am decis în urma reflecției că ar trebui să facem. Reflecția nu are o putere irezistibilă asupra
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
urmare o entitate intrinsecă normativă, deci și realismul a avut dreptate. Atunci când ni se prezintă un impuls în calitatea de candidat pentru a fi un motiv, noi trebuie să vedem dacă este în realitate un motiv, dacă pretenția sa la normativitate este adevărată. Dar acesta nu este un exercițiu de intuiție sau o descoperire a ceva ce se găsește în lume. Testul pentru a determina dacă un impuls este un motiv pentru acțiune este dacă noi ne putem dori să acționăm
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Conduita negativă prejudicierea patrimoniului altuia, crima, violul, traficul de influență etc. reprezintă o nesincronizare între interesele generale ale societății care, oricum, prevalează și interesele personale ale individului, materializate în acțiunea potrivnică prescripțiilor normei"34. Răspunderea juridică poate fi caracterizată prin normativitate, generalitate și multiformitate, căci "fără existența normei răspunderea este lipsită de forță, fără generalitate nu conduce la apărarea interesului societal, fără multiformitate nu îngăduie aplicabilitatea în particular și singular"35. Referindu-se la sensurile noțiunii de "răspundere", H. L. A. Hart
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
față de religie, 29; ca aspiratie și ca datorie, 7; etimologie, 98; ideile de bine și de rău, 32; în gândirea juridică românească, 70; și conduita corectă, 80; și dreptul, 17 N naturalism, 20 nesupunere civică, 126 non-cognitivism, 14, 20, 105 normativitate: caracterul de, 116; sursele normativității, 140, 146, 152 normă: clasificare, 14; conceptul de, 14; condiția de aplicare, 95; conținut, 102, 121; de drept, 73, 74; expresia calitativă, 100; expresia imperativă, 100; formă, 102; functor deontic, 96; generalitatea, 124; impersonalitatea, 124
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
și ca datorie, 7; etimologie, 98; ideile de bine și de rău, 32; în gândirea juridică românească, 70; și conduita corectă, 80; și dreptul, 17 N naturalism, 20 nesupunere civică, 126 non-cognitivism, 14, 20, 105 normativitate: caracterul de, 116; sursele normativității, 140, 146, 152 normă: clasificare, 14; conceptul de, 14; condiția de aplicare, 95; conținut, 102, 121; de drept, 73, 74; expresia calitativă, 100; expresia imperativă, 100; formă, 102; functor deontic, 96; generalitatea, 124; impersonalitatea, 124; logica normelor, 97; juridică, 109
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de personalitate energetică Dintr-o anumită perspectivă, conceptul de personalitate energetică are un caracter normativ. El desemnează ipostaza "finală" spre care tinde evoluția energiilor personalizate, un punct final de echilibru al ordinii universale, un fel de țintă a evoluției existenței-ca-energie. Normativitatea acestui concept poate fi urmărită în două planuri, corespunzătoare celor două orizonturi de tematizare a personalității, proprii personalismului energetic și prezentate în cap. I al acestei lucrări (I.3.a.): 1) în cel al "științei personalității", unde ea apare ca
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
pe undeva și o mare taină, un mare paradox: ea Înseamnă și dezvăț, Împotrivire, Încălcare a regulilor venite dinafară. Pe lângă cutuma ascultării și supunerii, educatului trebuie să i se recunoască și dreptul de a Încălca regula, de a construi o normativitate circumstanțială și personală, În acord cu ceea ce el poate și speră să Întreprindă. Asta nu trebuie să conducă la libertinaj și lăsarea În voia sorții, ci la o asumare cât se poate de responsabilă a propriului destin. Libertatea persoanei este
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
un tot, ca un continuum de stări ce Își dau mâna pentru a cunoaște, a acționa și a valoriza universul ce Îl Înconjoară. Valoarea culturală a cunoașterii sporește atunci când se sprijină pe referențe mai largi, când știe să asculte de normativitatea eticii sau de chemările acțiunii. Se spune că știința Înseamnă putere, dar aceasta nu derivă dintr-o poziționare idolatră, ci prin emergență și difuziune a perspectivelor. Și În nici un caz, ea nu trebuie exercitată oricum și de oricine. O idee
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
și a caracterului științific. Se uită cu acest prilej faptul că aproape tot ceea ce s-a realizat În istoria umanității În materie de educație s-a Înfăptuit nu numaidecât deliberat și sub imperiul unei autorități ultraspecializate, ci prin angajarea unei normativități autoimpuse, prin degajarea contextuală a unor principii călăuzitoare de Înșiși actorii implicați În acest domeniu (sau cei din apropierea lor). Până la a-și da cu părerea Învățătorii și profesorii despre cum este bine să fie crescut un copil, e nevoie să
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
acest standard de primă instanță nu este structurat teoretic, Însă are o forță deosebită, chiar și În societățile moderne (sub forma ethosului moral-educativ al familiei, al grupurilor mici, Închise etc.). Până la generalizările sofisticate ale „marilor” pedagogi, Își spune cuvântul această normativitate. Deseori, autoritatea acestor norme este mult mai evidentă, fiind puternic personalizată, legată de un personaj concret, aflat În preajmă, adulat sau iubit („Bunicul mi-a spus!”, „Și mama susține acest lucru!” etc.). Pedagogia populară s-a ivit și s-a
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
fond, cuplul nașilor funcționează ca un for corector, ca o sursă de Îndreptare ce luminează direcții și căi. Comparativ cu alte forme ale cuplajului formativ (profesor-elev, maestru-discipol), instituția nașilor mai are o calitate: este aureolată de harul divin și de normativitatea dumnezeiască. Ratificarea unei astfel de legături se face sub oblăduirea lui Dumnezeu. Chiar dacă se edifică pe o bază concretă, imanentă (intercunoașterea și apropierea sufletească dintre fini și nași), aceasta legătură Își sporește valoarea prin faptul că are permanent originea Într-
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
și de durată la nivelul indivizilor și colectivităților, șansa „măsurării” vieții noastre cu exigențele valorilor supreme. Identitatea unei societăți este dată și de felul cum Își semnifică și gestionează temporalitatea. Indivizii și comunitățile pot dispărea; ceea ce rămâne este rânduiala și normativitatea ei (vezi, de pildă, dreptul roman). Mai tare decât colectivitățile sunt regulile/valorile ce le-au animat la un moment dat, iar mai persistente decât mersul normal al lucrurilor sunt trepidațiile ei intense și pasionale. Avem nevoie de evenimente de
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
dacă nu se conjugă și cu unele valori fundamentate ale religiei. Comuniunea religioasă În sânul unei Biserici reglează natural o serie de comportamente la nivel societal. Parohia poate rezolva multe probleme pe care statul le rezolvă mai greu sau deloc. Normativitatea religioasă are o sferă mult mai largă și un impact mult mai puternic (evident, În sens bun) decât codificarea etică a statului, care este abstractă, departe de individul particular și de nevoile lui sufletești. Norma religioasă este cu mult mai
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]