73 matches
-
natural chiar în scenele cele mai viforoase, d. Bălănescu au interpretat cu o plăcută naivitate pe servitorul fatalist, celelalte roluri au fost jucate asemenea cât se poate de bine. Piesa mai poate merge de câteva ori. Limba traducătorului e din norocire ferită de galicismi. [22 și 24 decembrie 1876] BIBLIOGRAFIE ["ATRAGEM ATENȚIA... Atragem atenția cetitorilor asupra anunțului librăriei Socec et comp. Frumoasele ediții ale acestei librării, autorii aleși a căror scrieri au apărut pân - acuma (C. Negruzzi, V. Alexandri) ne dau dreptul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
serbarea, iată mărețul spectacol despre a căruia însemnătate și curs ne-am propus a prezenta lectorilor noștri o scurtă dare de samă. Dar înainte de a face istoricul serbărei ș-a solemnităților ei, credem de interesul publicului ce n-a avut norocirea să călătorească la mănăstirea Putna a-i face încîtva cunoscută poziția topografică a acestui lăcaș sfânt, mândră și doioasă suvenire a timpului îndepărtat. Tot aci va fi locul nimerit pentru descrierea acelor podoabe și pregătiri artificiale pe cari comitetul aranjatoriu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
până în ziua de astăzi, adecă focuri în bălii în ziua de joi mari și se petrec peste dânsele; însă neștiind ei ce închipuiesc. 2) Alt idol era, ce-i zicea Ládco. Pre acesta îl avea Dumnezeul veseliilor și al bunei norociri. Acestui aduceau jertfe cei ce avea a face nunți și veselii, părîndu-li-se că cu agiutorul lui Lad [k ]o își vor câștiga veselie frumoasă și viață cu dragoste. Aseminea și aceasta o cântă creștinii pe la nunți. 3) Mai jertfea unei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și societate, adună eclectic idei din etica wolfiană, enciclopediștii francezi și din tradiția „moralnică” românească a vechilor cărți religioase și de înțelepciune. Pledoaria pentru educație și învățământ, încrederea în capacitatea rațiunii omenești și în valoarea culturii au drept finalitate „buna norocire” a omului, ale cărui virtuți contribuie la dezvoltarea societății. Din necesități didactice, B. alcătuiește o „teologie morală” pentru Seminarul de la Socola și cursuri de drept pentru Academia Mihăileană. Expresivitatea, adesea literară, a scrierilor lui este dată de stilul direct, sentențios
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285799_a_287128]
-
aceste dovezi, fata se pregătește de nuntă și așteaptă sosirea dumnealor cu alaiul și călțunii. Dar „l-a tot prelungit pentru săvârșirea nunții 14 luni“ și atunci s-a pomenit cu foaia de zestre înapoi, fiindcă Ilinca „și-au găsit norocire mai bună la altă parte“. Ba chiar a auzit că și-a căsătorit deja feciorul. Ca tată, el are tot dreptul să ceară dreptate, ruperea logodnei fiind aso ciată atât cu o injurie gravă adusă prestigiului lui de boier, dar
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
biserică și mâncau toți colacii. Scoteau stuhul din acoperământ, mâncau mierea de albine, sau hălăduiau prin livezile satului, bogate în poame”. Având în vedere darul înnăscut de povestitor și marea lui părere de rău, mărturisită în autobiografie că a avut „norocirea a putea fi luminat cu învățătură, rămânând până la această vârstă în întunericul cunoștinții de literatură", putem presupune, subliniază G. Ursu „că literatura noastră a pierdut în Theodor Vârnav un mare scriitor": și concluzionează: „În orice caz, plină de culoare și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ori. Mai pune acolo și.. .piatra iadului. Pentru curățirea petelor pe obraz. Bați un albuș până se face spumă, amesteci cu apă de Colonia, de obraz; uzi petele adesea cu o peticuță, dar mai pui și felie de alămâie Pentru norocire. Omul care vrea să aibă noroc în an, în noaptea Sf. Vasile, pândește când se deschide cerul. Atunci să ceară lui Dumnezeu ce poftește și toate i se vor da. Pentru mirosul rău al gurii. Ia praf de cuișoare, praf
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
veșnică revenire la formele ei inițiale, această periodicitate nesfârșită fac ca luna să fie, prin excelență, astrul ritmurilor vieții. Nu e deci de mirare că ea controlează toate planurile cosmice legate de legea devenirii ciclice: apă, ploaie, vegetație, fertilitate. d. Norocirea Însoțirea dintre uno nenorocit(ă) și uno norocit(ă), ca modalitate de aducere a destinului favorabil, reprezintă un nucleu central pentru multe narațiuni populare românești. În basmul Ion cel sărac și zâna lacului [Botezatu], nenorocul unui flăcău se transformă, În
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
ori. Mai pune acolo și.. .piatra iadului. Pentru curățirea petelor pe obraz. Bați un albuș până se face spumă, amesteci cu apă de Colonia, de obraz; uzi petele adesea cu o peticuță, dar mai pui și felie de alămâie Pentru norocire. Omul care vrea să aibă noroc în an, în noaptea Sf. Vasile, pândește când se deschide cerul. Atunci să ceară lui Dumnezeu ce poftește și toate i se vor da. Pentru mirosul rău al gurii. Ia praf de cuișoare, praf
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
furtunii cârma fără nedejde a părăsi trebuie, că ceasta a fricosului, iară ceia a nebunului lucru ieste). Deci furtuna în mine urgiia a-și plini mai denainte puind, supt numele cereștilor, viclenii muritori cu îndemnarea și sinhorisini ale mele îndrăptnice norociri fălcilor tale m-au vândut. Și macar că nu a înțeleptului sfetnic ieste a dzice, ah, căci m-am amăgit, ah, că eu nu socoteam că va vini lucrul așe, însă când la numele cerescului să supune pemintescul, pentru amăgirea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
politicul își pironește ascuțitele și prevăzătoarele sale căutături și să adîncează în gîndirile și combinările sale; aci, liniștitul literat și filozof adună și pune în cumpănă faptele și întîmplările lumii, îndrăznețul și neastîmpăratul războinic se desăvîrșaște întrînsa povățuindu-se din norocirile sau greșalele altor războinici; băgătorul de seamă neguțător dintr-însa își îndreptează mai cu îndrăzneală spiculațiile sale, pînă cînd în sfîrșit și asudătorul plugar, și el poate afla aceea ce înlesnește ostenelile sale și face să umple cîmpurile de îmbilșugătoarele
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
nu se vor potrivi cu persoana ce ne arată. Aceste povățuiri și deprinderi se învață cu desăvîrșire numai prin declamație și prin urmare această învățătură este de trebuință la toată treapta de cetățean! Cîți oameni și-au aflat a lor norocire și au scăpat de multe primejdii numai prin a lor frumoasă înfățișare și rostire! Și iar la cîți bărbați destoinici și învățați le-au fost pricină de neizbutire și chiar de nenorocire numai a lor rece și necioplită manieră de
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
românesc, datând de la Începutul secolului al XVIII-lea, sunt inventariate darurile distribuite de Dumnezeu diferitelor nații : „Negustoria turcilor,/ beția și porcia rușilor,/ tăria și prostia sârbilor <endnote id=" (vezi 327)"/>,/ dăscălia și minciuna râmlenilor,/ scârnăvia nemților,/ râia și gubăvia sașilor,/ norocirea grecilor la bani,/ mândria leșilor <endnote id=" (vezi 605)"/>,/ frumusețea cerchezilor,/ pohvala [= lăudăroșenia] moldovenilor,/ zavistia [= invidia] rumânilor,/ eresul armenilor,/ bogăția ovreilor,/ sărăcia și goliciunea țiganilor” <endnote id="(20, p. 299)"/>. Am transcris În totalitate acest text din 1705 pentru că este
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1757), valențele magice de „purtător de bun augur” sunt acordate evreului, țiganului și turcului : „[Unui creștin] de-i va ieși Înainte țigan sau turc sau jidov [...], el atuncea crede că Îi va merge bine și-și va face calea cu norocire” <endnote id="(71, p. 199)"/>. De regulă, superstiția se referă la evreu. Prezența țiganului și, mai ales, a turcului (Într-o unică atestare) este mai rară, dar ar putea fi simptomatică, tocmai pentru că țiganul și turcul apar În formele mai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
era sinonim cu inamic”. Replica lui Brătianu a fost destul de acidă când a declarat că lordul Stanley poate să se revolte, dar nu Carp, fostul boier, care „a tratat cu dispreț toată partea aceea a națiunii care n-a avut norocirea să fie bogată ca dl. Carp, fiindcă a fost țintuită de muncă”, dar nemeritată. În viziunea lui Carp „chestiunea evreiască” era de două ori periculoasă, pe de o parte pentru ordinea publică, putând provoca tulburări, pe de altă parte pentru
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
a toată turma cea sufletească și trupească, ce-ți iaste încredințată dela Dumnezeu, carele aceastea toate te arată alt râvnitoriu Ilie și nou Avraam. Nu zic nimic pentru bărbățiia ta cea mare la întâmplări, pentru cea de săvârșit măsurăciune la norociri, pentru cea necrezută răbdare la durerile ceale cumplite, carele după vreame ți-le pricinuiaște bătrâneațele ceale de mulți ani, ca alt răbdătoriu Iov te arată de vreame ce casnicii tăi, și câți pentru cercearea vin la chiliia ta [s.n.]". Elocventă
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
nu voi da aci explicația acestor oracoli: când oracolul era consultat, el răspundea la următoarele cerințe, după cum spunea Heliade: speranță, fortună 43, maritagiu sau unire, geniu, reușită, satisfacțiune, fericire. Oracolul se putea formula în modul acesta: „Ai speranță spre o norocire, prin împlinirea unui maritagiu strălucit cu un june plin de geniu și că va aduce toată satisfacțiunea și fericirea“. Iată câțiva din acești oracoli scriși, bineînțeles, de Heliade: Oracol căzut unui tânăr: De nu ți-ar lipsi banii, precum ai
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nu numai armele, ci și hainele, șeile, ca să scape fie neînarmați și goi, și se aruncau în Nistru..." Ian Dlugosz, Cronica Polonorum * "...Ștefan Voievod al Moldovei, oștean viteaz, bărbat mare în primejdie, mare la suflet în nenorocire și modest în norocire pe care o credea orânduită de la Dumnezeu; el a fost mirarea stăpânitorilor și noroadelor, când cu mijloace modeste a făptuit atâtea lucruri mărețe." Nicolai Caramzin, Istoria Rusiei * " Se spune că voievodul Ștefan a fost vestit... pentru priceperea lui în disciplina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cel nou, iar cursul lor va deveni ireversibil. O savuroasă recapitulare a perioadei încheiate, cu desele ei convertiri și abjurări, ne oferă C. Negruzzi (în nuvela Au mai pățit-o și alții): „Coconul Andronache era unul dintr-acei oameni din norocire rari, adevărați cameleoni a societății, care-și prifac sufletul și portul după vreme și împregiurări. Așadar, pănă acum de cinci ori își schimbă hainile. Întăi, la 1812 și-a ras barba și s-a îmbrăcat europenește. Pe urmă, în vremea
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
un avocat fără procese, clamează mereu că se împușcă, fără nici un gând serios. Mai hotărât e studentul Weissmann din Enigma Otiliei, care vrea să se sinucidă prin gazare, împreună cu iubita lui, post actum, pentru a duce clipa în eternitate. Din norocire, fata se sperie și țipă, vecinii spărgând ușa la timp. Profitând de proximitatea căii ferate, personajele din Take, Ianke și Cadâr de V.I. Popa cochetează intens cu ideea suicidului feroviar. Totul se termină însă cu bine, printr-un matrimoniu previzibil
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
mânerului și-apoi, luând o cute de piatră, începui a o freca de ascuțișul și mai cu deosebire de vârful coasei, până ce se ascuți ca un brici, încît, suflând c-un păr deasupră-i, s-ar fi tăiat în două. Din norocire tatăl meu dormea așa de dus încît n-a auzit neci cum ascuțeam coasa, neci cum apoi, luând două pistoale lungi și ruginite de sub pat, le încărcai cu praful de pușcă dintr-un corn de bou, mi le pusei în
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
mînele-ncrucișate pe piept, a bietei copile moarte. Era pericol să mai stau la fereastra aceea, încongiurai casa, intrai pe-o altă fereastră în camera de - alăturea aceleia în care se-ntîmplase catastrofa și care era despărțită numai prin o ușă (din norocire închisă cu cheia) de locul acelei barbare crudelități. În camera d-alăturea găsii lesne oblonul cu icoana maicei Domnului. Pe partea de dincoace era un geam de fereastră. Îl deschisei și luai iute icoana răzemată de geam, luând totodată și
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
vor ceti istoria acestor vremuri în cartea mea sau în alte cărți, să știe dinainte că toate exilurile și asasinatele poruncite de împărat au fost urmate de mulțumiri aduse zeilor, astfel încât ceea ce odinioară anunța lucruri fericite, devenise semnul unei ne-norociri publice." Paulică închise cartea și o ținu astfel strânsă la piept, murmurând: Tacit, Anale... Și știți ce-a mai făcut Nero, înainte de a da foc Romei zicând că ce artist pierde lumea dacă moare el?... Nimeni nu știa. Tot el
Pecetea finală by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8012_a_9337]
-
nostru. Cînd își va mărturisi, pe ocolite, propriul program de viață, Bălcescu o va face indirect, schițînd - în cîteva rînduri memorabile - portretul lui Tudor Vladimirescu, primul revoluționar modern român, în care istoricul își surprinde fără îndoială autoportretul. "Vladimirescu, care avu norocirea d-a purta glasul în numele poporului și a personifica deșteptarea lui, avu încă norocirea d-a-și da viața pentru credința sa și d-a fi ucis d-acești fanarioți pe carii și dupe moarte-i umbra lui urmează a
Călugăr și soldat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8314_a_9639]
-
face indirect, schițînd - în cîteva rînduri memorabile - portretul lui Tudor Vladimirescu, primul revoluționar modern român, în care istoricul își surprinde fără îndoială autoportretul. "Vladimirescu, care avu norocirea d-a purta glasul în numele poporului și a personifica deșteptarea lui, avu încă norocirea d-a-și da viața pentru credința sa și d-a fi ucis d-acești fanarioți pe carii și dupe moarte-i umbra lui urmează a-i mătura din țară. Căci revoluția nu moare cu dînsul" (Mersul revoluției în istoria
Călugăr și soldat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8314_a_9639]