73 matches
-
dar din ceruri”. El netezește calea iubirii pregătind sufletul să primească simbatiea, mila, credința. Toate acestea ajută la Înfăptuirea unei mari prefaceri: „Din prieteșugul dulce În amori cu Înfocare, Ah, crede-mă-ți, inimioară, că o așa Înălțare Dintr-o norocire mică În norocirea cea mare Suie pe om lîngă Îngeri și lîngă dumnezeire Și-l face trăind să guste a raiului fericire...”. Însă pînă a ajunge la „stepîna acea mare”, cît efort, ce chin, cîtă durere, ce lungă răbdare!... Conachi
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
El netezește calea iubirii pregătind sufletul să primească simbatiea, mila, credința. Toate acestea ajută la Înfăptuirea unei mari prefaceri: „Din prieteșugul dulce În amori cu Înfocare, Ah, crede-mă-ți, inimioară, că o așa Înălțare Dintr-o norocire mică În norocirea cea mare Suie pe om lîngă Îngeri și lîngă dumnezeire Și-l face trăind să guste a raiului fericire...”. Însă pînă a ajunge la „stepîna acea mare”, cît efort, ce chin, cîtă durere, ce lungă răbdare!... Conachi este un martir
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
natural chiar în scenele cele mai viforoase, d. Bălănescu au interpretat cu o plăcută naivitate pe servitorul fatalist, celelalte roluri au fost jucate asemenea cât se poate de bine. Piesa mai poate merge de câteva ori. Limba traducătorului e din norocire ferită de galicismi. [22 și 24 decembrie 1876] BIBLIOGRAFIE ["ATRAGEM ATENȚIA... Atragem atenția cetitorilor asupra anunțului librăriei Socec et comp. Frumoasele ediții ale acestei librării, autorii aleși a căror scrieri au apărut pân - acuma (C. Negruzzi, V. Alexandri) ne dau dreptul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
serbarea, iată mărețul spectacol despre a căruia însemnătate și curs ne-am propus a prezenta lectorilor noștri o scurtă dare de samă. Dar înainte de a face istoricul serbărei ș-a solemnităților ei, credem de interesul publicului ce n-a avut norocirea să călătorească la mănăstirea Putna a-i face încîtva cunoscută poziția topografică a acestui lăcaș sfânt, mândră și doioasă suvenire a timpului îndepărtat. Tot aci va fi locul nimerit pentru descrierea acelor podoabe și pregătiri artificiale pe cari comitetul aranjatoriu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
până în ziua de astăzi, adecă focuri în bălii în ziua de joi mari și se petrec peste dânsele; însă neștiind ei ce închipuiesc. 2) Alt idol era, ce-i zicea Ládco. Pre acesta îl avea Dumnezeul veseliilor și al bunei norociri. Acestui aduceau jertfe cei ce avea a face nunți și veselii, părîndu-li-se că cu agiutorul lui Lad [k ]o își vor câștiga veselie frumoasă și viață cu dragoste. Aseminea și aceasta o cântă creștinii pe la nunți. 3) Mai jertfea unei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
un avocat fără procese, clamează mereu că se împușcă, fără nici un gând serios. Mai hotărât e studentul Weissmann din Enigma Otiliei, care vrea să se sinucidă prin gazare, împreună cu iubita lui, post actum, pentru a duce clipa în eternitate. Din norocire, fata se sperie și țipă, vecinii spărgând ușa la timp. Profitând de proximitatea căii ferate, personajele din Take, Ianke și Cadâr de V.I. Popa cochetează intens cu ideea suicidului feroviar. Totul se termină însă cu bine, printr-un matrimoniu previzibil
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
s-ar trece numai ea / Și eu de-aș mai rămânea; M-aș ruga lui Dumnezeu / Să nu rămân numai eu, / Să rămâie și mândra, / Care m-am iubit cu ea!..."213 Paralelismul explicativ realizează portretul unei sorți lipsite de norocire, ipostaziată metonimic urât, boală, străin, pământ, toiag și definită tautologic, tocmai pentru a pune în evidență datum ul vieții: "Foaie verde și-o lalea, / Maică, măiculița mea, / De ți-a fost dragă lumea, / La urât nu mă-ndemna! / Decât cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
aceste dovezi, fata se pregătește de nuntă și așteaptă sosirea dumnealor cu alaiul și călțunii. Dar „l-a tot prelungit pentru săvârșirea nunții 14 luni“ și atunci s-a pomenit cu foaia de zestre înapoi, fiindcă Ilinca „și-au găsit norocire mai bună la altă parte“. Ba chiar a auzit că și-a căsătorit deja feciorul. Ca tată, el are tot dreptul să ceară dreptate, ruperea logodnei fiind aso ciată atât cu o injurie gravă adusă prestigiului lui de boier, dar
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
lumea-l știe", recunoștea, în Cine-i Amorul?, prea puțin pudibond după canoanele epocii, același Costachi Conachi), și religia unei iubiri care îl apropie pe muritor de esența divină ("Ah! Crede-mă-ți, inimioare, că o așa înălțare,/ Dintr-o norocire mică în norocirea cea mare,/ Suie pe om lângă îngeri și lângă Dumnezeire,/ Și-l face, trăind, să guste a raiului fericire"). Trebuie să recunoaștem, firește, că metafora vânătorii erotice apare foarte rar la Horia Zilieru, pentru că foarte rar Fratele
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
recunoștea, în Cine-i Amorul?, prea puțin pudibond după canoanele epocii, același Costachi Conachi), și religia unei iubiri care îl apropie pe muritor de esența divină ("Ah! Crede-mă-ți, inimioare, că o așa înălțare,/ Dintr-o norocire mică în norocirea cea mare,/ Suie pe om lângă îngeri și lângă Dumnezeire,/ Și-l face, trăind, să guste a raiului fericire"). Trebuie să recunoaștem, firește, că metafora vânătorii erotice apare foarte rar la Horia Zilieru, pentru că foarte rar Fratele mâniei înțelege să
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
a toată turma cea sufletească și trupească, ce-ți iaste încredințată dela Dumnezeu, carele aceastea toate te arată alt râvnitoriu Ilie și nou Avraam. Nu zic nimic pentru bărbățiia ta cea mare la întâmplări, pentru cea de săvârșit măsurăciune la norociri, pentru cea necrezută răbdare la durerile ceale cumplite, carele după vreame ți-le pricinuiaște bătrâneațele ceale de mulți ani, ca alt răbdătoriu Iov te arată de vreame ce casnicii tăi, și câți pentru cercearea vin la chiliia ta [s.n.]". Elocventă
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
din orașul lacrimilor la locul veseliei, din tulburarea vieții la adăpostirea cea lină a mântuirii, din patimile Egiptului în pământul cel fericit al făgăduinței, din robia lumii la mântuirea cerului, din petrecania omenească, în ceata fericiților îngeri. Și ce altă norocire este mai mare decât aceasta? Ce altă adormire mai dorită, decât adormirea morții? Și noi, dacă nu vărsăm lacrimi niciodată, când ruda sau prietenul doarme, ci mai vârtos liniștim, tăcem și ne nevoim ca să nu-i facem vreo supărare, măcar că
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
îndeletnicit în operația de a lîsa sânge în plasă-mi la mai mult de 800 oameni atacați de holeră, singur cu mâna mea, căci dohtorul ocrugului și el pătimea... Am alergat zi și noapte și cu stăruința mea am avut norocire de am stăvilit boala la care erau supuși lăcuitori îndeobște din acea plasă"294. Alți membri ai administrației revoluționare se plângeau, la rândul lor, de greutățile întîmpinate din pricina molimei ce bântuia în țară. De pildă, la 19/31 iulie 1848
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
LA PROPUNEREA NOASTRĂ... "] La propunerea noastră de a nu se anexa Dobrogea fără consimțământul populațiunilor n-am găsit pîn-acuma întîmpinări decât din partea unui singur organ guvernamental, adecă a "Romîniei libere", pe când celelalte păziră o adâncă tăcere. "Romînia liberă" îndeosebi are norocirea sau nenorocirea de-a nu reprezenta nici un partid, nici un grup de oameni politici, ci numai părerile izolate a câtorva tineri, păreri cari ș-acelea nu sânt de-o deplină statornicie. Deși dar am avea dreptul de-a ignora opiniile emise
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nici o resursă. * La discursul d-lui Maiorescu a răspuns d. Brătianu. E în genere cunoscut obiceiul actualului ministru-prezident de-a invoca mărturia unor persoane răposate de mult. Cavour, Napoleon, Victor Emanoil, c-un cuvânt toți potentații și miniștrii morți au norocirea de a fi invocați că ar fi vorbit între patru ochi cu d-sa cutare și cutare adevăruri pentru cari-l place a pleda. Și de astă dată, spre a dovedi că evaluările bugetelor conservatoare ar fi fost într-adevăr
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Tratat pe socoteala noastră art. 44, față cu Alianța izraelită. Lucrul e lămurit, așa de lămurit încît foarte puțini mai sânt aceia, atât în sânul națiunii, cât și în Camere, care să nu fie pe deplin convinși de aceasta. Din norocire pentru țară e speranță că angajamentul luat de guvern pentru împămîntenirea unei mase de evrei împărțită pe categorii nu se va putea îndeplini. Camerele de revizuire nu vor ratifica învoiala făcută între guvernul "patriotic și național" al d-lui Brătianu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
optimiști și pesimiști. Optimiștii vor căuta să imiteze pe pehlivani, pesimiștii se vor revolta în contra tiraniei minciunii si pișicherlicului. Și acești din urmă, deja foarte numeroși în societatea noastră, sânt aceia de cari orice pehlivan cată să se teamă. Din norocire Centrul n-a ținut decât de joi până mai apoi, încît azi nici nu i se mai aude de nume. Afară de d. Boerescu și împărțitorul "Presei" nu mai exista alți membri ai Centrului. Așadar, ca să nu ne uităm vorba, Banca
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
țările Dunării de Jos și ai cării unii din descendenți promit a ajunge departe. Ca lăutari [î]i cunoaștem, ca geambași asemenea, apoi când ca bucatari, când ca jurnaliști, când ca deputați deci - și la mai mare - poate s-avem norocire a-i vedea și ca miniștri, chiar daca n-ar fi la altceva decât la trebile bisericești și a învățăturilor publice. Noi sîntem fără îndoială cei mai liberali și mai egalitari oameni din Europa. Un singur stat nu ne întrecea, dar
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
o treime proiectul guvernului desigur ar fi trecut. Și ce era acel proiect? Ale cui interese se făceau printr-însul? Ale țării sau ale Alianței izraelite? La aceste întrebări să răspunză țara, al cărei sentiment, exprimat cu energie și din norocire cu eficacitate, atât prin presă cât și în Adunările de revizuire, a condamnat și a zădărnicit tendințele ultraevreofile ale guvernului. Astăzi la ordinea zilii avem cestiunea pretinsei răscumpărări a căilor ferate. Mai este oare nevoie să vorbim în fond despre
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
În necazurile, sufiririle și duhurile lor strigară multă vreme: Mihaiu și mântuința! Dar Mihaiu numai era! Mai mult însă decât toți, rumânii din țara rumânească au plâns moartea cea fără vreme a lui Mihaiu. Născut aci, în niște vremuri nefericite, norocirea țării sale l-a adus ca să șază pe scaunul moșilor și strămoșilor săi. Dar duhul lui cel mare nu se putea mulțumi ca să șază pe un scaun ocărât și să cârmuiască o nație roabă. Ca un alt Temistocle se sili
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nefericire, cel mai mare rol în viața tuturor popoarelor. Căci nu numai la noi era așa, ci 'n toată Europa. Minunea consistă tocmai într-asta că, într-un timp în care Europa toată se bătea în capete, noi am avut norocirea de-a avea dup-olaltă, o dată în Muntenia pe-un Mircea, apoi în Moldova pe Ștefan cel Mare. Acest din urmă era fiul de suflet al lui Mircea; el copilărise la Curtea de Argeș și la Târgoviște, el avea aceeași tendință de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
echilibrărilor iluzorii, ci mai bine, aruncând o privire în trecut, să se sperie de fantasmele deficitelor reale. București, 30 ianuarie 1881 [7 februarie 1881] PROIECTUL D-LUI CONTA ASUPRA INSTRUCȚIUNII [1] În materie de legiferare asupra învățămîntului public sunt din norocire unele părți esențiale în privința cărora nu poate fi vorba și nu trebuie să fie vorba de partide politice. Învățământul dat din partea statului, deși cuprinde și elemente eminent politice, asupra cărora se restrânge toată antiteza partidelor în lupta lor caracteristică înlăuntrul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
din fundul inimei și că așteaptă, cu arhiereul Simeon, ziua mântuirii. Dar ce să vezi? În ziua încoronării, cinstitul arhiereu Simeon, nu Mihălescu de astădată, declară: "Acum slobozește Doamne pre robul tău, că văzură ochii mei ceasul mântuirii ", și avum norocirea de-a vedea pe părintele republicanismului român dorind... în adevăr republica poate, dar [... ], cu Marele Duce în cap, după propunerea unor naivi republicani dintr-un mic stat german, la 1848. O mică pensie - și naiv devine Bizanțul. Astfel dar s-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
veșnică revenire la formele ei inițiale, această periodicitate nesfârșită fac ca luna să fie, prin excelență, astrul ritmurilor vieții. Nu e deci de mirare că ea controlează toate planurile cosmice legate de legea devenirii ciclice: apă, ploaie, vegetație, fertilitate. d. Norocirea Însoțirea dintre uno nenorocit(ă) și uno norocit(ă), ca modalitate de aducere a destinului favorabil, reprezintă un nucleu central pentru multe narațiuni populare românești. În basmul Ion cel sărac și zâna lacului [Botezatu], nenorocul unui flăcău se transformă, În
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
veșnică revenire la formele ei inițiale, această periodicitate nesfârșită fac ca luna să fie, prin excelență, astrul ritmurilor vieții. Nu e deci de mirare că ea controlează toate planurile cosmice legate de legea devenirii ciclice: apă, ploaie, vegetație, fertilitate." d. "Norocirea" Însoțirea dintre un/o nenorocit(ă) și un/o norocit(ă), ca modalitate de aducere a destinului favorabil, reprezintă un nucleu central pentru multe narațiuni populare românești. În basmul Ion cel sărac și zâna lacului [Botezatu], nenorocul unui flăcău se
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]