1,132 matches
-
de ce, cu românii. Dar a ținut! Altfel, cum se explică interesul Lui?... Pentru ce îl cheamă la El pe Gavril, ministrul Său de externe, instruindu-l să se ducă urgent la domnitorul Munteniei și să-i spună să termine, că norodul lui va mai păți vreme lungă al turcilor jug... Solul ceresc coboară degrabă la București, și, în intimitate, înainte de a fi primit de Vodă, se întâlnește pe la cancelariile mai mici cu prieteni, cunoscuți, ceva neamuri de prin Muntenia, cu a
Caftane si cafteli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10119_a_11444]
-
chiar, le-a transformat din gânduri personale în patrimoniu al orașului. În jurul acestor mesaje-documente s-a născut o nouă carte: „Noi suntem poporul“, reluând unul dintre strigătele de crez ale timișorenilor. „Noi suntem poporul/Voi pe cine apărați? /Strigă azi norodul/Propriilor soldați! “ - versifica, încă sub gloanțe, unul din poeții Timișoarei. În premieră, câteva din acele documente sunt prezentate aici. Volumul va fi lansat la 20 decembrie, ora 14, într-un loc devenit, și el, simbol: clădirea Operei ce domină piața
Agenda2004-51-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283166_a_284495]
-
Lui. Atunci, un negustor care avea pe masă niște ouă a spus: „Uite, să vedem dacă se pot face minuni în numele Lui. Dacă aceste ouă se fac roșii, atunci să știți că cel de pe cruce este Fiul“. Spre mirarea întregului norod, ouăle comerciantului s-au făcut imediat roșii. Toți s-au închinat și au crezut în El și de atunci, în fiecare an, de la masa de Paști nu lipsesc ouăle roșii. Și tot de mai bine de două mii de ani a
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
urmată de altele previzibile, scoase din arsenalul genurilor popular-carnavalesti: "Era cântăreț vestit. Și murăturile foarte îi plăceau. Mai ales când era cam răgușit, le bea cu gălbenuș de ou și i se dregea organul, mai ales când cântă "Mântuiește Doamne norodul tău!" Era dascăl la Butucani, sat bun și mare, cu oameni cu stare și socoteală, pomeni și ospețe de om bogat." Dascălul este, prin urmare, un om al "lumii de ieri". În Die Welt von gestern Ștefan Zweig încerca să
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
început protestele întreaga presă se concentrează asupra acestui subiect. Presa portocalie ridică osanale președintelui hulit de o țară întregă, în timp ce presa anti-sistem o ține într-un breaking news permanent în speranța că va pica Băsescu. Băsescu a încercat să ofere norodului un premiu, prin revenirea lui Arafat. Gestul seamănă izbitor cu disperarea lui Ceaușescu care a vrut să ofere angajaților din uzine 100 de lei pentru a scăpa basma curată. Lui nu i-a mers, pentru Băsescu, încă nu ne pronunțăm
Arafat, suta de lei a lui Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/23862_a_25187]
-
originae, deci, nu un instrument de lucru trebuia să fie acest Inventar, ci mai degrabă un Memento mori. Și așa a și fost din capul locului: un jurnal sui-generis, ieșit dintr-o criză de încredere: un jurnal în care un norod întreg de personaje, fără speranța unui nume, se înghesuia în încercarea disperată de a se izbăvi de blestemul anonimatului cu complicitatea mea." Așadar, nu jurnal propriu-zis, ci recondiționarea notelor de laborator ale unui scriitor. Romanele lui Alexandru Sever (Cezar Dragoman
Jurnalul ca inventar by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16731_a_18056]
-
iluminismul ardelean nu a fost numai religios, a fost și laic. Prin acest culoar au venit traduceri din laici francezi și germani. O carte foarte raționalistă a lui Șincai, publicată relativ recent, în perioada ceaușistă. Învățătură firească spre surparea superstițiilor norodului, era o prelucrare. Dar o carte profund laică, profund antitradiționalistă. Ce poate fi mai modern?". În descendența iluminismului se situează pașoptismul, care alcătuiește un alt model al lui Adrian Marino, întrucît ar fi vorba de "un ideal încă nerealizat". De
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
le știm pe toate atît de bine? De ce se amestecă în treburile noastre europene? De ce se bagă? Cu doza de caricatură de rigoare, cam acestea sunt ideile ce răzbat din declarațiile liderilor politici, de opinie sau ale simplilor componenți ai norodului. Prilejul l-a constituit inițiativa - în fine favorabilă nouă! - a ministrului de externe francez, Vedrine: și anume, ca România și Bulgaria să fie primite membre ale UE în 2004, alături de celelalte zece candidate deja anunțate. Omul politic francez vorbea pe
Europa are urechile înfundate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15688_a_17013]
-
probleme imediate sau de durată. La vremea lui, Ioan Stoica a fost venerat de milioane de concetățeni ai noștri ca un făcător de minuni financiare. Cine se atingea de cultul lui Stoica risca să provoace burzuluiala pelerinilor norocului. Te lapida norodul dacă te impingea demonul rațiunii să anticipezi falimentul fostului valutist. Mai tîrziu, români nevindecabili au băgat zeci de milioane în bilete de bingo, pentru a-și spori șansele la marile cîștiguri televizate. Pensionari strîmtorați rău, șomeri fără speranțe, dar și
Minuni, pelerinaje, moaște by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15807_a_17132]
-
sperând că, în acest fel, își va liniști soția și va evita condamnarea unui vinovat. Convins fiind că, în fața evidențelor, cel dus la moarte va fi Baraba „tâlharul” care zăcea deja în temniță, el greșește din nou, acesta fiind alesul norodului. Valoarea istorică a „privilegiului pascal” rămâne însă discutabilă. Realitatea sa a fost pusă la îndoială pentru 3 motive: nu e atestat în mod convingător în afara evangheliilor; contribuie vădit la dezvinovățirea lui Pilat; deși este prezent în cele 4 evanghelii canonice
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia, acum o sută și mai bine de ani, din trupul vechii Moldove. În puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-și hotărască soarta lor de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mama ei România". Anul acesta se vor împlini 72 de ani de la semnarea pactului dintre cei mai mari criminali ai istoriei - Stalin și Hitler. Consecințele
Apel către preşedinţii României şi Moldovei pentru condamnarea Pactului Hitler-Stalin () [Corola-journal/Journalistic/26875_a_28200]
-
de a manipula. Cu altceva, cu alte vorbe și fapte, convinge Iisus. Convingător este și Andrei Pleșu când se referă la diversitatea imprevizibilă, neideologizată, a vorbelor și faptelor lui Iisus. Fabula semănătorului nu trebuie citită realist. Se strâng „mulțime de noroade”, „foarte mult norod”, „mulțime multă”, iar Iisus vorbește de pe o corabie. Există un sens simbolic al corăbiei. Altfel, te poți întreba de ce n-a vorbit Iisus dintr-un loc înălțat. Oricum, nici într-un caz, nici în celălalt, dacă n-
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2621_a_3946]
-
Cu altceva, cu alte vorbe și fapte, convinge Iisus. Convingător este și Andrei Pleșu când se referă la diversitatea imprevizibilă, neideologizată, a vorbelor și faptelor lui Iisus. Fabula semănătorului nu trebuie citită realist. Se strâng „mulțime de noroade”, „foarte mult norod”, „mulțime multă”, iar Iisus vorbește de pe o corabie. Există un sens simbolic al corăbiei. Altfel, te poți întreba de ce n-a vorbit Iisus dintr-un loc înălțat. Oricum, nici într-un caz, nici în celălalt, dacă n-ar fi strigat
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2621_a_3946]
-
La arme, cei de-un sânge și de-o lege! / La arme, pentru neam și pentru rege! / Când Patria ne cheamă sub drapel, / Datori sunt toți copiii ei s-alerge, / Să-l apere, să moară pentru el. // Ce credeți voi, noroade nesătule, / Că nu ne poartă grijă Cel-de-Sus?! N-am înfruntat noi năvăliri destule / Din Miazănoapte, Răsărit și-Apus!? Adună-ți, rege, oștile și du-le / La biruință-așa cum le-ai mai dus! // Dușmanii noștri vor să ne sugrume, / Dar
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
cînd am văzut cât diferă concepțiile noastre de ale tale legea cu care îl înlocuisem pe Dumnezeu de propria-ți lege de care ne vorbeai am spus și el e țărână și el este lut asemeni cu noi și duce norodul în rătăcire prea puțin era pentru noi ni se păreau lucruri infime orbii să vadă șchiopii să unble ologii să fugă din îndrăciți să iasă duhurile necurate și morții să învieze dacă n-aș fi făcut între ei lucruri pe
UȘA OILOR-ISUS de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382123_a_383452]
-
de furie: "A-nălțat dușmanu ghiara/ să lovească munca, țara/ și poporul, țara toată/ cere pentru câini răsplată./ Cere dreaptă răzbunare,/ să răsune peste zare:/ - Cine spre popor cutează/ va pieri! țara veghiază!" Patria amenințată se apără prin tăria credinței norodului: Că doar patria-i norodul/ care își trudește rodul,/ nu chiaburii, lighioaie/ care umblă s-o jupoaie,/ s-o trădeze și s-o vândă/ corbilor ce stau la pândă!/ Crește tare, crește zid/ dragostea pentru partid/ care-ndrumă, care-nvață
Literatura oportunistă (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8310_a_9635]
-
ghiara/ să lovească munca, țara/ și poporul, țara toată/ cere pentru câini răsplată./ Cere dreaptă răzbunare,/ să răsune peste zare:/ - Cine spre popor cutează/ va pieri! țara veghiază!" Patria amenințată se apără prin tăria credinței norodului: Că doar patria-i norodul/ care își trudește rodul,/ nu chiaburii, lighioaie/ care umblă s-o jupoaie,/ s-o trădeze și s-o vândă/ corbilor ce stau la pândă!/ Crește tare, crește zid/ dragostea pentru partid/ care-ndrumă, care-nvață/ pentru Pace, pentru Viață". În
Literatura oportunistă (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8310_a_9635]
-
vechea poezie: "Sunt spectrul vechiului poet -/ Individualist estet,/ Suprarealist, obscurantist,/ Hermetist, evazionist -/ În sfârșit, Ťfostulť scriitor,/ Sedentar bugetivor,/ Cântând ce se plătea în piață:/ Moartea, neantul, sila de viață,/ și obligatoria oroare/ De națiunile conlocuitoare". Epoca s-a schimbat și norodul a lichidat "moșierimea, ciocoimea, bancherimea, profitorimea, trântorimea, plus tronul regal", aruncân-du-i "Ca pe niște balegă de cal,/ Peste râpă prăval". Poetul trebuie să coboare din turnul de fildeș și să se adapteze. Ritmul versurilor și rimele sunt de un comic
Literatura oportunistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8332_a_9657]
-
și 1895: "Ierte-l Dumnezeu pe dascălul Pintilie! Era cîntăreț vestit și murăturile foarte îi plăceau. Mai ales dacă era cam răgușit, le bea cu gălbenuș de ou, și i se dregea organul, încît răsunau ferestrile cînd cînta "Mîntuiește, Doamne, norodul tău" (...). Pe părintele Trandafir să-l țină Dumnezeu! Este om bun; a învățat multă carte și cîntă mai frumos decît chiar și răposatul tatăl său, Dumnezeu să-l ierte! și totdeauna vorbește drept și cumpănit, ca și cînd ar citi
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
e altfel: el e nesfârșit, combatanții încă vor victoria cu orice preț, în vreme ce poporul,deși, vai, acelasi pentru toate partile-n conflict, el, poporul, e obosit, foarte obosit...și sleit. Orgoliul celor ce-l conduc e fără de măsură și vai, norodul nu mai e slujit, se umple de obida și se simte strivit. Trecând acum în registrul actual de fapte și de narare a lor, lucrurile stau cam așa: când un jurnalist îi spune domnului Băsescu cum că e orgolios, menajandu
Cristina Țopescu, o analiză necruțătoare despre Băsescu, Ponta și Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/43251_a_44576]
-
aceștia toți aruncă asupra oamenilor vorbe multe și frumoase (spun ei), asupra „oamenilor simpli” dar, vorba lui Eminescu: Ai noștri tineri la Paris (și nu numai) învață La gât cravatei cum se leagă nodul și-apoi ni vin de fericesc norodul Cu chipul lor isteț de oaie creață. La ei își cască ochii săi norodul Că-i vede-n birje răsucind mustață, Vorbesc pe nas, ca saltimbanci se strâmbă: Stâlpi de bordel, de crâșme, cafenele și viața lor nu și-o
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
dar, vorba lui Eminescu: Ai noștri tineri la Paris (și nu numai) învață La gât cravatei cum se leagă nodul și-apoi ni vin de fericesc norodul Cu chipul lor isteț de oaie creață. La ei își cască ochii săi norodul Că-i vede-n birje răsucind mustață, Vorbesc pe nas, ca saltimbanci se strâmbă: Stâlpi de bordel, de crâșme, cafenele și viața lor nu și-o muncesc și-o plimbă. și-aceste mărfuri fade, ușurele, Ce au uitat pân’ și
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
cu o privire severă.Îndată Începu să le vorbească cu glasul lui răgușit și le explică pricina pentru care s-au adunat aici așa de dimineață. Regele avea nevoie de un sfetnic la tron, un sfetnic bun, corect, răbdător cu norodul, nu avea nevoie de un trădător.Cine credea că este puternic, curajos și potrivit pentru acel post, să facă un pas În față căci cei care doreau postul de sfetnic, trebuia să treacă de proba cinstei. După un moment de
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
în Cupa). O suferință ascunsă, delicată, într-o viață colțuroasă, care te forțează, aspru, să urci, păstrînd, dureros, asupra căderilor, tăcerea: "Cântecul ce'n sârg/ Zămisliși aseară/ Nu-l mai da la târg/ Nu-l trimete'n țară.// Vor pentru norod/ Chiote de piatră./ Puiul tău schilod/ }ine-l lângă vatră.// Cântă-ți-l tăcând/ Neclintind o buză,/ Din cobuz de gînd,/ Nimeni nu-l auză." (Din cobuz de gând). Era o vreme de fapte, nu de gînduri, bietele gînduri... Citind acest
Aspre căi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7191_a_8516]
-
împreună cu ceilalți boieri moldoveni. Nu-l leg, Doamne ferește, pe cronicar, de Orwell. Să deslușim însă cu atenție textul următor: dar eu eramu bucuros c-au venit acela ceas (ale întoarcerii în țară) de-am găsit vreme să ies dintr-acel norod greu și cumplit. Că-s niște oameni foarte necredincioși acestu felu de oameni dintr-acele părți... Și după ce-am venit, încă și Șeremet mi-au dzis să mă asedzu și va scrie la împăratul să-mi dea jalovanie și
La Moscova în exil by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8787_a_10112]