2,845 matches
-
cu Bacovia ceea ce s-a întîmplat cu Eminescu: exegezele critice au creat, în timp, o sumă de clișee care s-au dovedit (și se dovedesc încă!) deosebit de rezistente, pătrunzînd în istorii literare și manuale școlare (alternative, desigur), dobîndind o nemeritată notorietate și, ceea ce e mai grav, dirijînd receptarea operei pe piste false: așa s-a întîmplat cu încercările de interpretare a lui Eminescu prin prisma teoriilor din fizica nucleară sau din matematicile superioare (protocronismul, bată-l vina!) și așa se întîmplă
Noul și adevăratul Bacovia by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/14464_a_15789]
-
Cătălin Davi Notorietatea unui gen artistic într-o anume perioadă este rezultatul întrunirii mai multor factori: importanța artiștilor care frecventează genul, impactul pe care acest fenomen îl are asupra publicului și a mediei și forța economică investită în fenomenul respectiv. "Artele focului", în
Sticla în muzeu by Cătălin Davi () [Corola-journal/Journalistic/14071_a_15396]
-
Dar Al. Piru? "Cu figura lui de tânăr antropoid, mai ales din cauza sprâncenelor stufoase și a protuberanțelor arcadelor". Șirul de profesori, la Facultatea de Litere: "Catedra de marxism îl avea ca șef pe faimosul Leonte Răutu. Printre conferențiari, activiști de notorietate și de tristă memorie ca Sorin Toma, Silviu Brucan, Paul Niculescu-Mizil". Acolo, prelegerile erau de un stalinism feroce, I. Vitner îl înlocuise pe G. Călinescu, iar pe lângă profesori bine pregătiți, Paul Cornea și Ov. S. Crohmălniceanu, se găsea un "inocent
Act de confesiune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14064_a_15389]
-
dovadă fiind prietenii săi, nord-europeni, polonezi și evrei, față de care are o reacție de atragere-respingere. Propria sa moștenire europeană, însă (Miller fiind german de a doua generație), e mistificată, ca mai peste tot în romanele sale. De altfel, e de notorietate faptul că Miller încerca să apară ca un boem extras din imediat, un artist orb la civilizație și ordine, când - mărturiile o confirmă - vâna sa teutonică răzbătea fără greș în mania ordinii. Sex? Reputația lui Miller a fost, într-adevăr
Romanul care se scrie singur by Ilinca Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/14073_a_15398]
-
editor. Noile generații de studenți, care ar trebui să preia ștafeta acestei îndeletniciri, nu manifestă nici cel mai mic interes în această direcție; nici o universitate din țară nu are o catedră de critica textelor și tehnica edițiilor; succesul rapid, de notorietate chiar material, e mult mai accesibil în gazetărie sau în scrisul eseistic; în lumea vertiginos de grăbită de astăzi, cum poate fi cineva ispitit să migălească "devotat" pentru a descifra și îngriji texte, pentru a explora vechi publicații, pentru a
Dispar editorii? by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Journalistic/14131_a_15456]
-
neașteptate locuri. Magazinele erau goale, legislația era plină de interdicții dar cu bani și relații (eventual, sexuale) se putea obține aproape orice. În cultură se practica o anumită corectitudine politică (realismul socialist). Mediocritățile țineau prelegeri la televiziune, se bucurau de notorietate și respect în societate, precum profesorul doctor Sami Avădanei, ironizat de autor: "Figura lui era unanim cunoscută (și respectată) datorită prezenței sale insistente la emisiunile culturale ale televiziunii, ori de cîte ori se dezbăteau teme de interes cum ar fi
Femeile anilor '60 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14135_a_15460]
-
mă refer însă la perioada de după 1990, în care, iată - de 13 ani, n-a apărut nici o operă zguduitoare, răscolitoare. - După 1990 a intervenit „dictatura libertății", libertatea de a scrie orice, oricum, oriunde, cu interesul de a cîștiga bani și notorietate. Scriitorii care puteau să creeze după ’90 au intrat în publicistică, în politică, au amînat realizărilor lor, tot ce s-a scris s-a scris convențional, conjunctural, oamenii n-au avut timp să sedimenteze, să asimileze și să-și însușescă
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
după reperele, mai mult sau mai puțin clare, ale viitorului către care, vrem-nu vrem, ne îndreptăm" (p. 238). Iordan Chimet realizează cîteva studii de caz privind atitudinea unor scriitori importanți față de cele două totalitarisme ale veacului trecut. Exemplele sînt de notorietate (Eliade, Cioran, Noica pentru fascism, respectiv Călinescu, Sadoveanu, Arghezi, Camil Petrescu, Cezar Petrescu pentru comunism), dar demonstrația autorului privind culpele morale ale acestor scriitori poate oferi piste noi de discuție. De maxim interes este studiul asupra atracției hipnotice pe care
Scriitorul în secolul totalitarismelor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14220_a_15545]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi Critic de film de notorietate, Ron Holloway este cofondator al Centrului de Studii de Film din Chicago și al Cinematecii din Cleveland. Stabilit în urmă cu 30 de ani la Berlin, devine corespondent la Variety, Hollywood Reporter și Moving Pictures International. Colaborează de asemeni cu
Interviu cu Ron Holloway by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14206_a_15531]
-
la Cetatea literară ci, după cum era de așteptat, gazetăria și literatura vor deveni patimile (și pătimirile) lui statornice. T. Mușatescu intră în atenția literaților de profesie ca publicist la Rampa, Adevărul literar și artistic, Universul literar etc. Dar tocmai pentru că notorietatea dintîi i se clădise pe spuma ironiei și a comicului mai degrabă facil, atestarea ca scriitor de calibru mai întîrzie în dubiul concomitentului "este și nu este". Vitrinele toamnei, volumul său de versuri publicat în 1926 precum și schițele din Nudul
Februarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/14230_a_15555]
-
sau program. Și tot ei decern onoruri măsluielilor dibace, neoferind niciodată vreun fel de răsplată devotamentului. Sumedenii de oportunități sunt astfel ratate, blocajul cultural devine endemic, iar dialogul virtual se actualizează în soliloc. Soția unui bun amic, compozitor englez de notorietate, a îndeplinit la un moment dat funcția de director al muzicii în Arts Council din Marea Britanie (un fel de secretar de stat în Ministerul Culturii). Știind câte baricade sunt la noi între demnitari și artiști, am întrebat-o cum se
Soția prietenului meu by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14233_a_15558]
-
judecată ziariști și au cîștig de cauză la tribunal, pentru că li s-au adus daune morale. Tu, ca ziarist, îți răcești gura degeaba la judecătorie că acuzatorul tău și-a pierdut funcția nu din cauza ta, ci a isprăvilor lui, de notorietate. Judecătorul, ales pe sprînceană de indignatul demisionat, îți dă dreptate în privința amenzii penale. Nu ți-o aplică, fiindcă știe și el cît poate întinde coarda. Dar te pedepsește punîndu-te să plătești sute de milioane pentru că ai șifonat imaginea distinsului tău
Spînzurarea de limbă a ziaristului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14266_a_15591]
-
lui Virgil Tănase. Exact, omul care a adus, prin anii optzeci, România pe prima pagină a ziarelor franceze. Lucrând cu diverse servicii secrete, "omul de cultură" a reușit să provoace o harababură de nedescris, în care spionajul și setea de notorietate se amestecau în cel mai abject mod cu putință. Nu cunosc nici meritele politice, nici opera artistică a d-lui Tănase Virgil. Dar simplul fapt de a-și fi legat numele de astfel de activități ar fi trebuit să-l
Din abis în abis, spre noi culmi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14269_a_15594]
-
ca o mărturie a unui spirit care nu s-a putut dezvolta, cultiva în acele vremuri. - În astfel de condiții, credeți că literatura română contemporană poate emite pretenții de universalitate? - Cred că ar trebui să fim mai modești. Scriitori de notorietate internațională din această perioadă avem puțini și nici în acele cazuri nu ești sigur că sunt cu adevărat universali. Să-i luăm, de pildă, pe Marin Preda și Eugen Barbu. Nici ei n-au avut cărți care să răzbată în
Romul Munteanu: "Am ieșit din scenă ca un personaj mediocru." by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14255_a_15580]
-
se dumirească despre ce e vorba, că a și trecut pe alt program. Își face o idee vagă despre o mulțime de lucruri, și nici una precisă despre fiecare în parte. A fi văzut la t.v. e deja probă de notorietate: rari sînt cei care știu în ce emisiune ai fost văzut, cu ce profil, ca să nu spun că aproape nimeni nu știe ce ai spus. N-am epuizat bine contraargumentele și îmi vine în cap un contra-contraargument: lumea noastră este
CRONICA TV by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15141_a_16466]
-
cea mai recentă carte de poeme și desene ale multitalentatului scriitor care - la anii senectuții - știe mai bine ca oricînd să-și comercializeze gloria... Cu două zile înainte, germano-rusul Vladimir Kaminer, un scriitor tînăr nu lipsit însă de o promițătoare notorietate literară (ultima sa carte este înscrisă pe lista de succese a revistei „Der Spiegel”, după o lectură publică din volumul de nuvele intitulat Discoteca Rusă, a transformat spațiul promoțional într-o discotecă autentică (scriitorul este și disc-jockey profesionist). El și-a
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
scrieri? Este foarte probabil că așa-zisele staruri care acceptă să-și exhibe intimitățile în scris, dictînd scribilor detaliile care ulterior vor fi ambalate biografic, nu sunt animate atît de ambiții literare cît sunt îmbătate de iluzia accesului la o notorietate așa-zis „intelectuală”, care să dăinuie mai mult decît gloria efemeră pe care le-o asigură cinematografia sau televiziunea. Publicarea acestui tip de scrieri este condiționată și determinată însă și de instinctele voyeuriste ale publicului larg. Ar mai exista și
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
Arrabal, Alain Finkielkraut, Monique Canto Sperber sau Dominique Noguez, alături de critici germani, spanioli sau americani, simt nevoia să publice texte despre producțiile houellebecquiene, și nici unul n-o face exclusiv depreciativ. Un alt scandal, care nu face decît să-i cimenteze notorietatea, s-a produs cu ocazia nominalizărilor pentru cele mai importante premii literare franceze din 2002. În urma unor declarații publice, xenofobe, care nu făceau însă decît să confirme xenofobia romanului, acesta, deși propus pentru primele două premii literare în ordinea importanței
Scandalosul Michel Houellebecq by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13496_a_14821]
-
de altă parte, scoate de la buget bani pentru a ține în viață întreprinderi nerentabile. E dificil de stabilit care au fost criteriile pe baza cărora s-au acordat subvenții acestei instituții: faptul că editura aparține 100% statului sau prietenia de notorietate dintre senatorul PSD Adrian Păunescu și Florea Firan, directorul Editurii Scrisul Românesc.” Și degeaba a întocmit Curtea de Conturi un raport despre neregulile privind modul cum au cheltuit unele edituri subvențiile primite anul trecut, de vreme ce documentul nu a fost dat
Revista Revistelor by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13560_a_14885]
-
în barăci înghețate), ascunzându-și mereu cât mai bine manuscrisele de teama K.G.B.-ului. Rebelul, ne spune S. Damian (repetând lucruri știute, însă nu chiar de toată lumea) avea nevoie de un complice, „nu de unul oarecare, văduvit și el de notorietate și influență și plasat undeva la periferia întâmplărilor, ci de unul redutabil, ivit în mijlocul taberei adverse.” Îl descoperă în persoana poetului Tvardovski, redactorul-șef al revistei „Novâi mir”, o personalitate marcantă a literaturii sovietice, socotit cel mai bun poet în
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
după ce a ocolit printr-o stratagemă pe portar, unul dintre puținii oameni din RSR care nu auziseră de ilustrul profesor și care inițial îl dăduse pur și simplu afară, a ajuns la ministru și a obținut „negația” pe repartiție, grație notorietății, de data asta recunoscute. Pot spune cu mâna pe inimă, și ca mine nenumărați alți foști tineri cercetători, că profesorul Gr. C. Moisil a fost singurul OM pe care am avut norocul să-l cunosc în tinerețe. De el îmi
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13633_a_14958]
-
ori infinitezimale corecții. La "ațâtările" și "protestele" computerului răspunde invariabil cu abilitate și stăruință. Mai toți compozitorii români distinși sau mediocri, tineri sau vârstnici și-au înregistrat opusurile alături de el. Interpreți români și străini, mai mult sau mai puțin de notorietate și-au editat restituirile sonore pe CD-uri sub atenta sa oblăduire. Strădaniile lui, fie în fața mixerului ori a mesei de montaj, fie în fața calculatorului sau a sempler-ului se consumă în-tr-un fel de Tebaida arzătoare, în care practicarea ascetismului profan
Meseriașul by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13776_a_15101]
-
preoteasa care se pomenește în patul conjugal al bețivanului ei soț cu un călugăr. Peste Strigoii sau Faraonii plutește, la o lectură actuală, umbra lui Vasile Voiculescu. În fine, Jandarmul e singura care i-ar fi putut aduce scriitorului marea notorietate, dacă n-ar fi venit prea tîrziu. E povestea obsesiei a două tinere femei pentru un bărbat ciudat (același străin nimerit de neunde într-o comunitate care funcționează după regula slaviciană a gurii satului), care înnebunește și se spînzură (și-
Dureri înăbușite by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13809_a_15134]
-
Cînd poți cotiza la partid cu o asemenea sumă ca să te vezi în Parlament, e de presupus că nu ți-ai vîndut casa pentru a intra pe liste, ci ți-ai folosit economiile de care te puteai dispensa. E de notorietate scandalul care s-a produs în PRM, odată cu plecarea deputatului Raj Tunaru din acest partid. Omul de afaceri cu acest nume, devenit parlamentar, a declarat că președintele partidului cu care a intrat în Parlament îl obliga să achite tot felul
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13888_a_15213]
-
necunoscut; prietenul meu Matei Călinescu mi-a spus că o să fie sau o porcărie, sau n-o să apară. A apărut și am primit și Premiul Academiei. Augustin Buzura: Cenzurile astea sunt de multe feluri și depinde foarte mult și de notorietatea omului, dacă e un om care a dovedit că vinde cartea, ți-o publică oricât ai scrie. Mai greu este pentru cei care încep și care sunt necunoscuți, și aici depinde de felul și de inteligența editorului, dar mai mult
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]