1,324 matches
-
în zori de zi fluturii-s cruzi. De-abia după amiaza, copți, îi pipăi, miroși și-i auzi Prin aer. Seara-s deja morți. Sub aripile fine-adormi, De-acum plăpumi subțiri îți sînt; Visezi femei cu sînii-n vînt, Genele-n nouri, ochi enormi. Te cațări către gura lor, Tu însuți fluture bătrîn, Mi-a zis Verlaine, mîngîietor, Și m-a-ndemnat să mai rămîn Măcar un an de clipe-n rouă, Ca s-o-mpărțim, fleți, pe din două...
Cântec naiv by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9491_a_10816]
-
despletește-ndelung în ochiuri ale apei se piaptănă sub luceafărul de dimineață asemeni unei sălcii îndrăgostită de apă își desfiră părul în valuri îl clătește cu leșie, cu metale și pulberi de lumină și părul i se zvîntă la trecerea nourilor și se varsă, pe furtună, din cununa de la marginea patului drept în calea robilor (în 19 ale iernii dintotdeauna) ziua aceea așteaptă-mă-n iarnă: eonul e-afară îmi bate la geamuri, se-ndură de noi așteaptă-mă-n moarte
Poezie by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/9562_a_10887]
-
duios M-am ferit de tine Domne Să nu-ți fiu prea drăgăstos Să nu-ți sperii mintea-n gînduri Păcătoase ce mi-ai dat Cînd m-apropii lin de trupul Tău întins pe-un moale pat Care-i dincolo de nouri Și-i cuprins dulce de raze În amurguri și-n amiaze Și în spaima dimineții Cînd ți-e grea toată ființa De iubire pentru mine Și-mi pierd istovit putința Și-ncet mă preling în pofte Mocnite la foc scăzut
M-am ferit de tine Doamne by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12555_a_13880]
-
zori (lui Eminescu tînăr) și se rostește, cu evlavie, Despre înfățișarea lui Eminescu. Deși formula lui poetică rămîne dificilă în sine, există straturi ale operei permeabile la sugestiile eminesciene: "Goana norilor albi, goana norilor lungi / mîna din urmă secundele" (combinația "nouri lungi" și timp se regăsește la Eminescu în Trecut-au anii ...) sau: "Amintiri nu are decît clipa de acum" (Cîntec) în care se întrevede tema schopenhauriană a prezentului etern. "Prezentul - scrie Schopenhauer - e totdeauna în fața noastră, cu tot ce închide
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12068_a_13393]
-
continuarea odiseei bărbatul care sînt va ridica vulturpoema pe catarg va urla la zei în limba lor fără cusur le va spăla apoi cu umilință înzecită gleznele agere și perucile fără de moarte și cămășile de mătase rătăcite printre pădurile de nouri zburători pe cerurile de deasupra scurt pe doi a venit poate clipa în care fîntînile din adîncime ar putea umbla dimpreună cu oamenii pe cărarea diurnă și pe cărarea nocturnă a venit vremea în care poeții vor putea locui în
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/12775_a_14100]
-
portocalie cu ugerul umflat enorm într-un sutien cu patru sfîrcuri! Sau o iapă roaibă, ridicată-n două picioare, într-un combinezon spumos, bleu-pal! Eventual amîndouă, față-n față, uitîndu-se în sus la o lună mică, trandafirie, ce-apare dintre nouri albi! Cred că sînteți de acord că am spirit comercial! Nu văd nimic "periculos", "josnic", "murdar" etc. în a folosi cele cîteva cuvinte așa-zis rușinoase, știute și răsștiute de toți, strigate și șoptite și scrise pe toate gardurile și
Prăvălioara mea de lenjerie intimă de damă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13897_a_15222]
-
amiaza trece prin trandafiri sfâșiind îngândurarea o sete de întunecare răsfrânge teama crinului de-a cădea ostatec nopții celei mai negre Sunetul caută pasărea fulgul unui sunet uitat într'un frunziș nevăzut își caută pasărea nefoșnită bate aripa văzduhul nestatornic nouri călătorind fuioare de temeri neostoite unde rătăcești pasăre de apă de foc în care surpăt al tăcerii? Pescari îngerii pescari desferecat pășesc pe oglindirea apelor adânci ce auz ar cuprinde zvâcnirea din străfunduri a peștilor de taină purceși din semnele
poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/14177_a_15502]
-
lor irupînd în văzduh la orele cele mai prielnice ale nopților și-ale zilelor și țîțele ei spuneau eu spuneau tu ziceau da ziceau nu se pupau pe obraji pe iriși pe pleoape ori se-ncolăceau ca șerpii nemuritori pe după nouri pe după virgine păduri și ape pe după oceane intens învolburate și țîțele ei la plus și la minus aveau toate culorile furate și aveau topite filele în capodopere scufundate și țîțele ei îmi înghițeau cu blană cu gheare cu prada proapsăt
Poezii by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14694_a_16019]
-
ochiul neștiute sonuri șiroiesc în auz în apa din care sar pești zburători cu rotiri străvezii se primenesc păcatele zilei păsări cu două capete trag fuioare de fum amurginde pe zariște se aude un centaur ciclop tropăind cu copite de nouri margini de timp asfințit fapt de seară nebănuitul fum dăruitor Securea de umbră prin apele somnului curgându-mi alinătoare din tălpi până'n creștet o secure de umbră subțire spintecă fără milă șuvoiul de vise străluminarea lui pieritoare nici un înger
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/14952_a_16277]
-
făcu aripă cel drept fir de plumb legănat încotro zbura-voi fără de știre? până la calea prin văzduhuri caut cu legănările plumbului semnul ascuns în iarba jertfită neprihănitei veștejiri dar nu-i ochi să străpungă fața nevăzută a soartei Urmă de nour din țipătul păsării rănite s'a pornit un nour însângerat ascuțit sfârtecând orizontul amurg răzvrătit împotriva tăcerii arborii se lasă'n genunchi plecându-și întristatele creste - iarba tânguitoare unduie adieri fără nădejde unde să fi căzut pasărea rănită? nu se
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/14952_a_16277]
-
zbura-voi fără de știre? până la calea prin văzduhuri caut cu legănările plumbului semnul ascuns în iarba jertfită neprihănitei veștejiri dar nu-i ochi să străpungă fața nevăzută a soartei Urmă de nour din țipătul păsării rănite s'a pornit un nour însângerat ascuțit sfârtecând orizontul amurg răzvrătit împotriva tăcerii arborii se lasă'n genunchi plecându-și întristatele creste - iarba tânguitoare unduie adieri fără nădejde unde să fi căzut pasărea rănită? nu se mai vede decât desimea întunecimii pătrunsă de urma însângeratului
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/14952_a_16277]
-
însângerat ascuțit sfârtecând orizontul amurg răzvrătit împotriva tăcerii arborii se lasă'n genunchi plecându-și întristatele creste - iarba tânguitoare unduie adieri fără nădejde unde să fi căzut pasărea rănită? nu se mai vede decât desimea întunecimii pătrunsă de urma însângeratului nour Celălalt mal cum de trece unicornul apele sâmbetei? pe lună neagră copitele lui daurite sparg nevolnica taină pe celălalt mal sub luceafăr de ziuă cărări de aer subțire aștern fiori și ispite către așteptarea visătoarelor fecioare Umbra prin tăceri a
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/14952_a_16277]
-
înhăța-voi toiagul de moș: Pe Cronos, cu el, să îl mustru. Se-ntunecă ani. Zadarnic mă zbat Să-i fac mlădioși ca-n Rusalii; Torcându-le firu-n abac deochiat, Moira potrivnică prea li-i. E parcă-n invazii, cât nourii grei, Șocâții virtutea mi-au ros-o; Ca mâine, ad-Dio, superbe femei Din Buftea, din Köln, din Toboso... Decenii spre șapte-ndărăt mi-au rămas, Căznite în febră nocturnă; Estimp, o dârloagă, de-i zicem Pegas, Mi-au stat lângă
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/11179_a_12504]
-
natural", precum și ,câteva credințe populare asupra acestui fenomen". Cu toate acestea, la 1865, Luna intelectualilor este "defazată", la Iași și la București, față de cea franceză. Romantismul românesc nu dăduse încă nici un obol important Lunii, Eminescu, elev, nici nu debutase, "între nouri" nu se deschisese încă poarta prin care să treacă, albă, "regina nopții". Cu siguranță că la țară, multă lume neșcolită era "în categoria superstițioasă a ignoranților" despre care povestesc Jules Verne și doctorul Severeanu: se crede că Luna aduce revoluții
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
de liniștea nopții. Revolta poetului se îndreaptă și împotriva tagmei preoțești, socotită de el, ca fiind răspunzătoare pentru sărăcia celor mulți. Cel mai ades, apar în versuri regretele anilor pierduți și ale viselor neîmplinite. Mai apar, bacovienele neguri fără noimă, nouri ca plumbul, semne de furtună, frunze de vânt spulberate, neliniști, „muzica stihiei” care a cuprins pădurea (Zi de toamnă). Gândurile sunt „de-un tunet stârnite”, umbre fără număr, ce-l însoțesc în noapte „spre locuri străbune, meleaguri sfințite / Să-mi
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
Strecurandu-se în vii, Vin perechi de buburuze. Soarele în jos trimite Raze calde de lumină. Musculițe mii,dar uite! Vine-n zbor și o albină. Zumzet,zgomote și triluri Umplu aerul în jur, Păsările trec în șiruri Și un nour,ca un fur. La amiaz' se lasă focul Raspindit la toti și toate, La tot pasul la tot locul, Ies fapturi ca să înoate. Vinticel de miazănoapte Se porneste-ncetisor, Răcorind a zilei șoapte Și aducând un norișor. Citește mai mult O
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
ușor,pe frunze,Strecurandu-se în vii,Vin perechi de buburuze.Soarele în jos trimiteRaze calde de lumina.Musculite mii,dar uite!Vine-n zbor și o albina.Zumzet,zgomote și triluriUmplu aerul în jur,Păsările trec în siruriSi un nour,ca un fur.La amiaz' se lasă foculRaspindit la toti și toate,La tot pasul la tot locul,Ies fapturi ca să inoate.Vinticel de miazanoapteSe porneste-ncetisor,Răcorind a zilei soapteSi aducând un norișor.... XVI. AMINTIRI, de Edi Peptan, publicat în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
napoleonian. Pare bine legat, îndesat și rezistent, ceea ce mărește surpriza să observi că mîinile sunt mici și degetele sunt "fuselés", ca la femei... Titu Maiorescu vorbește cu un glas așezat și egal, alb ca o zi de toamnă acoperită de nouri... În vorba lui se dă pe față o multiplă și greu de analizat preocupare. Vorbește nu ca un orator, ci ca un profesor de elocință. Și ar părea că voiește să țină o lecție model, după ce într-o lecție anterioară
La răspîntie de veacuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17299_a_18624]
-
și scriitori mai puțin cunoscuți ca Ioan (Ioniță) Scipione Bădescu, Miron Pompiliu, Dionisie Miron, Iuliu T. Mera. Grațian Jucan crede că anumite episoade epice din romanul Geniu pustiu i-au fost povestite lui Eminescu de către Ioniță Scipione Bădescu, iar Toma Nour, eroul principal la cărții, ar reține câteva din trăsăturile prietenului ardelean. Există și o direcție tematică pe care am putea s-o punem în legătură cu evocarea "sfintelor firi vizionare" din Epigonii. Chiar dacă nu figurează în poemul eminescian, Cipariu și August Treboniu
Despre "ardelenismul" eminescian by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17408_a_18733]
-
de atasantului I.D. Sîrbu: "...în disperările mele, de aici, din exilul meu barbar, între acești valahi semigloti, de fiecare dată cînd ridic mîinile spre cer și încep a urlă a neputința, a pustiu, si aia-măsii, mă tot aștept că, de după nouri, să văd apărînd zîmbetul calm și îndelung-răbdător al lui Blaga și să-i aud vocea lancrămă spunîndu-mi: pass-mal auf, Gări - jetzt kommt der ăfututză (asta se leagă de o glumă politică anti-germană, din anii războiului)." Recursuri și replici Dacă ar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17901_a_19226]
-
nu v-o fure, Atâtea ape, atâția pești Și nu mâncați nici mure... Nici vii pe deal nu mai zăresti, Livezile se-uscară, Când mărul Țării Românești Se-aduce de afară. Albastrul cerului senin Se-ntunecă mai tare De-atâția nouri de venin, De-atâta delăsare. Nu voi a vă-nvăța de rău Ci-ncerc a vă-nțelege. De ani și ani cădeți în hău, Nimic nu vă mai merge. Rușine să vă fie-n veac Că v-ați trădat străbunii
Poezia mişcării anti-Băsescu - Luceafărul 2011, varianta pentru piaţa Universităţii () [Corola-journal/Journalistic/23880_a_25205]
-
Și-adânc, cu povârnișuri sterpe, Ca unduirile de șerpe, Cotea Darialul luminos, Iar Tereku, ca leu-n salturi, Zburlindu-și coama viforos, Urlă, și păsări din înalturi, Si fiara-n munți cu răget crud, Al apei vuiet îl aud ; Și nouri auriți, în zare, Plutind alene dinspre sud, Îl însoțesc spre nord, spre mare ; Iar stăncile, ce-n grea grămadă În mreji de taine pirotesc, Isi pleacă frunțile să vadă Cum valuri repezi licăresc ; Înalte turnuri de castele, Din stânci privesc
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
fu surd și mut Tot universul plin de stele, Precum Edenul dispărut, Precum ,purtat de valuri rele, Un vas sfărimat de uragan, Ce fără cârma și vintrele Pluteste-n voia pe ocean; Ca-n zori pe cer fără furtună, Un nour negru ce detuna, Stingher și nendrăznind sub zări Să se oprească nicăieri, Gonește-n larg ce nu se curma , Lipsit de țintă și de urma , De unde și-ncotro ,mereu, O știe numai Dumnezeu! Scurt timp pe oameni și-a lor
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
ca și sentimentele. Ele nu pot fi programate ci doar căutate. Prezența lor nu poate fi decît constatată, - ființa lor capricioasă se revelă în conjuncturi de gîndire care nu pot fi precizate dinainte. Ideile generale planează deasupra noastră ca niște nouri. Prezența lor nu se face prea bine simțită. Ei plutesc acolo, sus fără a se obliga la o participare directă, activă la ceea ce aici, se întîmplă. Din cînd în cînd descarcă ploaia care vine și apoi trece, - pentru că chiar puterea
Despre consistență by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16755_a_18080]
-
păcii eterne". Și pentru a înlătura orice dubiu, de mai poate exista vreunul, în ceea ce privește realitatea politică care se ascunde în spatele versurilor eminesciene, în ceea ce privește semnificația în planul istoriei a Miazănopții, într-un fragment intitulat Basmul cel mai fantastic, cu subtitlul Toma Nour în ghețurile siberiene, Nordul este descris în termeni similari celor din Memento mori, iar în proiectata dramă Decebal regele dac rostește în cîteva rînduri, ca un leitmotiv, formula "Nordul mă amenință". Astfel Nordul se dovedește a fi etern principiu al
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]