60 matches
-
luxuriantă în directă conexiune cu feminitatea fecundă și podoabele opulente devin semne votive în acest context. Consacrarea fecioarei se transfigurează în ținuta ei excepțională, despre care am vorbit la început. Nouri par și pețitorii fetei demne de măritiș: „Vin doi nourași de sus,/ Volerunda Ierului Domnului,/ Cu veste și cu răspuns,/ Voleranda lerului Domnului/ Și nu-s nourași din sus/ Și-s pețitori la matale./ Și nu vin ca să te vadă/ Și vine ca să te ieie,/ Să te ducă peste munți
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fecioarei se transfigurează în ținuta ei excepțională, despre care am vorbit la început. Nouri par și pețitorii fetei demne de măritiș: „Vin doi nourași de sus,/ Volerunda Ierului Domnului,/ Cu veste și cu răspuns,/ Voleranda lerului Domnului/ Și nu-s nourași din sus/ Și-s pețitori la matale./ Și nu vin ca să te vadă/ Și vine ca să te ieie,/ Să te ducă peste munți/ La părinți necunoscuți” (Țepu - Galați). Descinderea din planul uranian arată că și flăcăii au parcurs ceremonialul inițiatic
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de-ai surorii mele. - Și în acest jurnal se scrie și despre dumneavoastră? - S-ar putea, așa, amintiri. Că eram o soră mai mică. Uitați-vă: «Sâmbătă, 11 aprilie 1942. Ieri a fost o zi adevărată de primăvară. Cer albastru-alb, nourași ușori, albi, diafani, soare ușor căldicel, vânt plăcut de primăvară. M-am plimbat aproape trei ceasuri. Eram atât de obosită când m-am întors, ca și copiii cei mici pe care-i scoți la soare. îmi venea să zburd, să
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
pulverizat de violența invaziei, introdusă abrupt în tablou: "În această pace adâncă, în această fântână dintre munți, plină de chipul și de aleanul soarelui, pocni strigătul deznădăjduit: "Fugiți! fugiți! vin turcii!..."". Teribila veste se materializează subit și implacabil: "Numaidecât niște nourași albi se destrămară în aer, iar prăpăstiile rostogoliră un ropot de pistoale". Decizia femeii este dictată mai mult de instinctul de conservare și de protecție maternă decât de rațiunea rece și lucidă; de aceea tot ce-și propune, spontan, este
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
dincolo de Carpați („Albina Pindului”, „Traian”, „Columna lui Traian”, „Revista literară și științifică” ș.a.). O energie deosebită cheltuiește în redacția a două periodice: ziarul „Orientul latin”, editat în 1874 la Brașov de Aron Densușianu (unde semna și cu pseudonimele Narcis și Nouraș), și „Albina Carpaților”, revistă scoasă în 1877 la Sibiu de Visarion Roman. Susținând cu entuziasm ideea „daco-românismului”, L. afirmă într-o serie de articole politice, social-educative și culturale nevoia abandonării provincialismului și a recuperării adevăratei identități istorice, culturale. În versurile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287746_a_289075]
-
dat le-au încâlcit zețarii, sensuri să curme. Strânge-ți aripile, îngerul meu înalt. Chimonou Respirul evantaiului și flori, în cer de chihlimbar - luna-i îngustă... Căscând a somn, tu mă întrebi cum s-ar traduce happiness* în rusă. În nourași - tandrețea crizantemei și pentru-amici cu visul mă luai că semiluna-i în topirea ei felie de lămâie în pahar cu ceai. *Happiness (engl.) - fericire. Dostoievski Trăind în lume, ca în iad, monstruos, spasmodic-luminos, în agonia-i de proroc nomad el
Poezii de Vladimir Nabokov (1899-1977) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3330_a_4655]
-
la cursele de trap. Un puternic accent afectiv capătă relația dintre cal și călăreț, tradusă uneori în expresii neașteptate: "Era o zi toridă de vară, cum numai pe cîmpul Alexandriei - polul căldurii la noi - poate să fie. ș...ț Un nouraș, un singur nouraș, lansa la vreo trei sute de metri o umbră pe pămînt, care mergea înaintea mea cu aceeași viteză cu mine. - Ce bine ar fi, mă gîndeam eu, să fiu acolo, sub pata aia de umbră a norului! Și
Despre cai și nu numai by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7364_a_8689]
-
trap. Un puternic accent afectiv capătă relația dintre cal și călăreț, tradusă uneori în expresii neașteptate: "Era o zi toridă de vară, cum numai pe cîmpul Alexandriei - polul căldurii la noi - poate să fie. ș...ț Un nouraș, un singur nouraș, lansa la vreo trei sute de metri o umbră pe pămînt, care mergea înaintea mea cu aceeași viteză cu mine. - Ce bine ar fi, mă gîndeam eu, să fiu acolo, sub pata aia de umbră a norului! Și Rică a pornit
Despre cai și nu numai by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7364_a_8689]
-
-mi conveneau... mi se acrise de atîta memorie ștearsă cu guma... rabla mea de memorie...s-o freci întruna cu glaspapir, cu șmirghel, s-o netezești, s-o pilești răbdător, îngăduitor...să capeți, să depozitezi numai amintiri pastelate, flou... așa... nourași trandafirii de abnegație amoroasă... mda... fraza se lățea fără sens, degeba mai încercam să scriu...trebuia să termin povestea... sau să o tîrîi... la cheremul... la pofta cui? Pe urmă , brusc, au năvălit ștrumpfii, s-au dat peste cap, s-
Tu trebuia să vii rîzînd by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10842_a_12167]
-
bătăliei furioase, are loc și un fenomen natural pe care darul de prozator al lui Neculce îl introduce în narație cu o fină intuiție a contrapunctului sau contrastului: cade o ploicică... întru acele vremi, cînd să bătč, venit-au un nouraș can mic și tropič de ploaie. Și avemu grijă să nu dč atunce năvală călărimea... Iar muscalii nici să mira și ne îmbărbăta și dzicč că mai pre mari ploi să băte ei cu sfedzii, că avč mantale în spate
Aerul Europei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9032_a_10357]
-
dč atunce năvală călărimea... Iar muscalii nici să mira și ne îmbărbăta și dzicč că mai pre mari ploi să băte ei cu sfedzii, că avč mantale în spate și ținč flintele suptu mantale... Și n-au ținut mult acel nouraș, ce ca giumătate de civert de ceas, și au lucit soare cu mare hierbinețală, cumu-i în luna lui iulie... Mai pre mari ploi se băteau rușii cu suedezii luptând în mantale, cu flinta purtată sub manta: epică de la miază-noapte, admirabil
Aerul Europei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9032_a_10357]
-
schimbare. Toamna a căzut Nistor Elena, S.A.M. Valea-Seaca Toamna a căzut Peste parcul mut. Tainicule dor, În zadar te-alint; Trandafirii mor Visurile mint. Toamna trece-acum Învelită în fum Unde-i ruginiul Parcului cel mut? Trandafirii mor Visurile mint. Nouraș Nistor Elena, S.A.M. Valea-Seaca Nouraș e-un băiețel, Harnic deși-i mărunțel Unde e căsuța lui? Sus pe bolta cerului. TE LAS, COPILĂRIE! Axinte Ana-Maria, S.A.M. Sirețel Mă voi desparți cu nostalgie De frumoasa mea copilărie. Voi lăsa
DE LA COPII ADUNATE… by Gabriela Irimia () [Corola-publishinghouse/Imaginative/778_a_1738]
-
S.A.M. Valea-Seaca Toamna a căzut Peste parcul mut. Tainicule dor, În zadar te-alint; Trandafirii mor Visurile mint. Toamna trece-acum Învelită în fum Unde-i ruginiul Parcului cel mut? Trandafirii mor Visurile mint. Nouraș Nistor Elena, S.A.M. Valea-Seaca Nouraș e-un băiețel, Harnic deși-i mărunțel Unde e căsuța lui? Sus pe bolta cerului. TE LAS, COPILĂRIE! Axinte Ana-Maria, S.A.M. Sirețel Mă voi desparți cu nostalgie De frumoasa mea copilărie. Voi lăsa în urmă anii cei frumoși Cu
DE LA COPII ADUNATE… by Gabriela Irimia () [Corola-publishinghouse/Imaginative/778_a_1738]
-
se poate pune întrebarea de ce când dă ortul popii mai marele poliției i se aduc, cum spuseserăm, onoruri cu drapel, iar când piere, în cele mai suspecte împrejurări un mărunt făptaș apucat de poliție, trece pe cerul lor numai un nouraș de mărimea și tăcerea unui miel, numaidecât spulberat. Că se bate la români ca la fasole, prin instituții anume acreditate, este doar o supoziție a presei hulpave de senzațional și pentru care o grabnică reglementare legislativă nu poate întârzia la
Bătaia la români by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15061_a_16386]
-
topește la căldură, Ca un cub de ciocolată Pe care îl ții în gură. Ce să fie, ce să fie Sticla asta străvezie? Nu e dușul tău din baie, Dar te udă pân-la piele Cu puzderii de mărgele. E un nouraș de... Uneori se tânguiește, Cum ar cere găzduire; Alteori se îndârjește, Parcă și-ar ieși din fire. Vă întreb ceva ușor: E prezentă numai vara Și ne arde precum para. Este luna?... Patru fete la un loc, Înșirate ca pe
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
totul pentru mine! - Nu pot, am copii, o casă și un soț! - Vrei să mănânci prăjitura și să o și păstrezi? Să-ți fie de bine! Toate răsuflările parcă deveniseră fierbinți. Se vedeau formele lor în aer în formă de nourași din care puteau ieși în orice clipă ființe noi. - Vino, i-a spus „Eros“ unei femei care plângea de bucurie. - Așteaptă până mâine, soțul meu suferă de inimă. Dacă află că am fost aici cu tine, că m-ai sărutat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
înecat grădina - o ceață compactă, densă și înghețată, ca la un accident de cazan, într-o cală. Spre prânz, a revenit căldura știută, lumina luxuriantă, aurie, dar, într un colț al neverosimilului cer albastru, Profesorul vede un grup de inofensivi nourași albi. Să fie totuși un semn de schimbare a vremii ? își întoarce privirea cu tandrețe spre tânăr. Are să recunoască în fața lui că da, așa este ; că, atâta timp cât viața politică și cea socială merg normal, iar tu însuți ești o făptură
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
fi plutit în văzduh... Apoi, tocmai în clipa când se închina, la încheierea rugăciunii, se deschise deodată cerul și, într-o depărtare nesfârșită și totuși atât de aproape ca și cum ar fi fost chiar în sufletul lui, apăru o perdea de nourași albi, în mijlocul cărora strălucea fața lui Dumnezeu ca o lumină de aur, orbitoare, înfricoșătoare și în același timp mângâietoare ca o sărutare de mamă... Din strălucirea dumnezeiască însă se limpezea o privire vie, infinit de blândă și de măreață, care
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
spre ușă, trecu pragul și, în capul treptelor, se opri uluit. Ograda era plină de soldați cu făclii aprinse, cu căști lucitoare ca la o retragere cu torțe în ajunul unei sărbători mari. Flăcările sfârâiau aspru, cu lumini roșcate, cu nourași de fum necăcios. Casa cu birourile diviziei își însemna conturile în coasta dealului din spate peste care vârfurile plopilor bătrâni se înălțau ca niște mâini negre imploratoare spre cerul vânat, ciuruit de stele. Priveliștea înfioră inima lui Apostol, iar în
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
sacoșă grea, plină cu cumpărături, pe care o depuse ferm pe masă, Între ziare și cești murdare de cafea. Își aprinse cu mișcări repezite o țigară Nelson și stinse chibritul nu suflând, ci scuturându-l cu putere. Scoase imediat doi nourași de fum pe nări. Fima zâmbi fără să-și dea seama. Schimbul de vizitatoare Îi aminti brusc de regimentele de prietene care intrau și ieșeau din apartamentul tatălui său. Poate venise deja timpul să Își ia și el un baston
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
să le explic nuanța. Retrăiesc doar impresia ventuzei lor gravate În vreun cromozom mai Însem nat de al meu. Prin comparație cu ai soră sii, Înotau Într-un albastru mai Închis. De fiecare dată cînd Îi studiam, mă temeam că nourașii lor se vor topi. Într-o după-amiază, În timpul regulamentar de joc, ținînd-o de bărbie, am rugat-o să Închidă ochii. I-a Închis, iar eu am sărutat-o pe buze. Lia și Eva au Început să țipe: „Csókolóztak, csókolóztak!“ Și
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
și sora mea, să ne arate prunii Înfloriți. A fost cea dintîi și cea din urmă oară cînd am văzut o asemenea sărbătoare. — Uite cîte fructe vor fi, a spus baciu’ Geiger arătîndu-ne nourii de spumă din brațele crengilor. Unii nourași erau roz. Lia fluiera ușor melodiile ei nedefinite, ca În fața ghip sului lui Zoli, iar mie nenea Matthias mi-a dat o cîrpă moale să mă șterg la ochi: te supără lumina, e prea tare? Nu-i ni mic, trece
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Antoniu se gândea cu inima strânsă că n-o să mai aibă cine să-i asculte poveștile. Nefiind vorba de acea apropiere fizică firească, la un bărbat și o femeie care Împart aerul aceleiași Încăperi, Între ei plutea tot timpul un nouraș alb și pufos, un fel de pudibonderie adolescentină, asumată de ambele părți, ca ceva de la sine Înțeles. Nici Antoniu și nici Plăcințica nu și-au făcut destăinuiri În privința vieții sentimentale. Au considerat, fiecare În parte, ca pe o șansă extraordinară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
la Curtea Constituțională cu scurte halte la Guvern, dar până la urmă Bocul a dat lovitura. Ca, adormiții din Opoziție să fie prinși cu pantalonii în vine și cu gândurile aiurea, a luat decizia de asumare a răspunderii și cu asta nourașii trandafirii pe care-i vedea spre dimineață Băsescu, după o noapte de palinka, și gânduri blonde, începeau să devină realitate. El ne asigură că vom avea un sistem de educație uniform ca și creierele plate ale unor subalterni de ai
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
fără eficacitate în lupta de stradă. Pe măsură ce numărul curioșilor s-a mărit, ne-am pierdut poziția avantajoasă în care ne aflaserăm, trezindu-ne în afara cercului, și-atunci s-a tras un foc de armă care a lăsat în urmă un nouraș de cordită plutind ca un semn de întrebare, unul dintre polițiști ținându-și arma deasupra capului, iar celălalt (prevăzut cu lanternă și aparat de emisie-recepție) încercând să-l păcălească. În cele din urmă, maestrul lanțului a căzut în genunchi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]