51 matches
-
Belia György, Veronica Porumbacu Két könyve, „Nagyvilág”, 1967, 7; Baróti Pál, „Kaleidoszkóp”, UTK, 1967, 47; Dávid Gyula, Lucian Blaga, „Évek krónikája és éneke”, UTK, 1968, 10; Gelu Păteanu, O valoroasă tălmăcire din folclorul românesc, ST, 1970, 2; Kerekes György, Baladele Novăceștilor în limba maghiară, TR, 1970, 16; Irimie Negoiță, „Continentul cântecului”, ST, 1971, 8; Engel Károly, Egy „konok” műforditó dicsérete, KOR, 1972, 7; Veronica Porumbacu, O nouă traducere din Bacovia, RL, 1972, 39; Ion Șeuleanu, „Feciorii schimbați în cerbi”, ST, 1972
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287717_a_289046]
-
NOVĂCEȘTII, ciclu de balade populare având ca protagoniști pe Novac, Balaban, Gruia și Ioviță, din neamul Novăceștilor. Cuprinde tipuri din categoriile de balade fantastice (Novac și Zâna, Însurătoarea lui Gruia cu fata sălbatică, Novac și Dârvij, Gruia și șarpele, Gruicea) și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
NOVĂCEȘTII, ciclu de balade populare având ca protagoniști pe Novac, Balaban, Gruia și Ioviță, din neamul Novăceștilor. Cuprinde tipuri din categoriile de balade fantastice (Novac și Zâna, Însurătoarea lui Gruia cu fata sălbatică, Novac și Dârvij, Gruia și șarpele, Gruicea) și vitejești (Gruia captiv în Țarigrad, Anița (Lidva) crâșmărița, Însurătoarea lui Ioviță cu fata cadiului, Gruia la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
Dârvij, Gruia și șarpele, Gruicea) și vitejești (Gruia captiv în Țarigrad, Anița (Lidva) crâșmărița, Însurătoarea lui Ioviță cu fata cadiului, Gruia la arat, Gruia-femeie și turcii, Însurătoarea lui Gruia cu fata birtășiței din Dodrin, Novac vinde pe Gruia, Turcul și Novăceștii, Novac și Balaban, Gruia scapă pe Novac legat de turci). Aria de răspândire este întinsă, cuprinzând și Peninsula Balcanică. Numele eroilor acestui ciclu este comun la români și la slavii de sud, mai ales la bulgari, dar acțiunile lor apar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
că în Baba Novac poporul a contopit mai multe personaje reale și imaginare. În tradiția populară „novaci” sunt numiți la români și primii locuitori, „uriașii”, de la care ar fi rămas nume de munți și toponimul Brazda lui Novac. Tematica ciclului novăcesc în folclorul românesc este deosebită de cea bulgară, sârbă sau croată. Faptele se desfășoară în cadrul familiei patriarhale, bătrânul Novac este personajul cel mai autoritar din familie, fiind caracterizat prin vitejie, prudență și înțelepciune. Eroul principal al ciclului românesc despre Novăcești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
novăcesc în folclorul românesc este deosebită de cea bulgară, sârbă sau croată. Faptele se desfășoară în cadrul familiei patriarhale, bătrânul Novac este personajul cel mai autoritar din familie, fiind caracterizat prin vitejie, prudență și înțelepciune. Eroul principal al ciclului românesc despre Novăcești este însă Gruia, fiul lui Novac, în jurul căruia se desfășoară cel mai adesea acțiunea. E un tânăr dinamic, dar nechibzuit, care în isprăvile sale are mereu nevoie de ajutorul tatălui. Ioviță e nepotul lui Novac, iar Balaban, fratele bătrânului. Toți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
apoi, spunându-i mamei că a terminat lucrul, o cheamă să-i arate „rodul”. Mai puțin răspândit este motivul travestirii lui Gruia în femeie pentru a-i ademeni pe turci, unul asemănător întâlnindu-se și la sârbi. Baladele românești despre Novăcești sunt realizate cu mijloace artistice din fondul tradițional autohton. În cântecele bătrânești aparținând categoriei eroico-legendare se întâlnesc elemente din basme: fabulosul, ființe monstruoase (fata sălbatică, Dârvij, balaurul) sau procedee caracteristice basmului: formule introductive și finale, întreita repetiție a acțiunii, hiperbola
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
sau procedee caracteristice basmului: formule introductive și finale, întreita repetiție a acțiunii, hiperbola descriptivă (ca în portretul fetei sălbatice: „Buzele ca clisele, / Măselele ca piuăle, / Mânele ca bârnele, / [...] Iar dinții ca lopețile”) ș.a. De asemenea, prin trăsăturile sufletești și fizice Novăceștii amintesc de personaje din basme. În baladele vitejești ale ciclului, proporțiile fantasticului se diminuează. Se mai păstrează hiperbola în relatarea unor acțiuni (Gruia bate singur cinci sute de turci și ucide o armată numai cu grindeiul plugului) sau în realizarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
nu are o răspândire prea largă, în timp ce motivul corbului și cel al travestirii în haine călugărești se întâlnesc în mai toate literaturile sud-slave, unde corbul prevestește nenorociri, spre deosebire de baladele românești, în care el este solul eroului întemnițat. Baladele românești despre Novăcești din categoria celor fantastice sunt răspândite în Banat și sunt cele mai vechi variante ale acestui ciclu. În Muntenia au circulat baladele Gruia la Țarigrad, Ioviță și fata cadiului, în Oltenia - Anița (Lidva) crâșmărița și Însurătoarea lui Ioviță, în Moldova
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
fantastice sunt răspândite în Banat și sunt cele mai vechi variante ale acestui ciclu. În Muntenia au circulat baladele Gruia la Țarigrad, Ioviță și fata cadiului, în Oltenia - Anița (Lidva) crâșmărița și Însurătoarea lui Ioviță, în Moldova - Anița crâșmărița. Ciclul Novăceștii a polarizat episoade și teme variate: lupta lui Gruia cu șarpele uriaș amintește balada Iovan Iorgovan, iar Gruia la arat are legătură cu balada Tanislav, din ciclul dunărean. În 1879, urmărind să reconstituie întreg ciclul novăcesc, At. M. Marienescu realiza
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
Moldova - Anița crâșmărița. Ciclul Novăceștii a polarizat episoade și teme variate: lupta lui Gruia cu șarpele uriaș amintește balada Iovan Iorgovan, iar Gruia la arat are legătură cu balada Tanislav, din ciclul dunărean. În 1879, urmărind să reconstituie întreg ciclul novăcesc, At. M. Marienescu realiza epopeea Novăceștii, în care aranja episoadele cronologic și intercala fragmente din mai multe variante în aceeași baladă. Procedeul a fost criticat de B. P. Hasdeu și V. Alecsandri, iar Academia Română a refuzat publicarea lucrării. Au existat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
polarizat episoade și teme variate: lupta lui Gruia cu șarpele uriaș amintește balada Iovan Iorgovan, iar Gruia la arat are legătură cu balada Tanislav, din ciclul dunărean. În 1879, urmărind să reconstituie întreg ciclul novăcesc, At. M. Marienescu realiza epopeea Novăceștii, în care aranja episoadele cronologic și intercala fragmente din mai multe variante în aceeași baladă. Procedeul a fost criticat de B. P. Hasdeu și V. Alecsandri, iar Academia Română a refuzat publicarea lucrării. Au existat mai multe încercări de prelucrare cultă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
aranja episoadele cronologic și intercala fragmente din mai multe variante în aceeași baladă. Procedeul a fost criticat de B. P. Hasdeu și V. Alecsandri, iar Academia Română a refuzat publicarea lucrării. Au existat mai multe încercări de prelucrare cultă. Din ciclul novăcesc St. O. Iosif alege momentul petrecerii celor trei voinici la crâșma Aniței, pe care îl versifică în poezia Anița crâșmăreasa, urmată de balada Gruia. Petre Dulfu versifică douăzeci și patru de episoade în ciclul Gruia lui Novac (1913), într-o formă apropiată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
1913), într-o formă apropiată de cea populară, ceea ce a făcut ca versurile lui să se răspândească în popor. În Moldova circulă ca urătură de Anul Nou în special Gruia la arat și Gruia în Țarigrad. Astăzi baladele românești despre Novăcești se întâlnesc mai rar, chiar în Banat, zona lor de maximă frecvență în trecut, deseori fiind contaminate cu alte motive. Surse: V. Alecsandri, Poezii populare ale românilor, București, 1866, 77-81, 144-147, 149-151; Simion Fl. Marian, Poezii poporale române, Cernăuți, 1873
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
introd. N. Cartojan, Craiova, 1943, 75-90, 93-116; C. Sandu Timoc, Cântece bătrânești și doine, București, 1967, 83-87, 130-135, 146-155; C. S. Nicolăescu-Plopșor, Balade oltenești, București, 1961, 53-57, 89-97; Folclor din Moldova, București, 1969, I, 294, II, 648-657; At. M. Marienescu, Novăceștii, îngr. Eugen Blăjan, București, 1970; Al. I. Amzulescu, Cântece bătrânești, București, 1974, 145-174; Nicolae Densușianu, Vechi cântece și tradiții populare românești. Texte poetice din răspunsurile la „chestionarul istoric” (1893-1897), îngr. și introd. I. Oprișan, București, 1975, 122-132, 247-248. Repere bibliografice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
XXXVII, 1914-1915; Vasile Bogrea, Cercetări de literatură populară, DR, 1921-1922; C. S. Nicolăescu-Plopșor, Din legendele lui Novac, CL, 1921, 2-4, 10, 11; Traian Ionescu-Nișcov, Lupta dintre creștini și păgâni în balada populară, AO, 1930, 49-52; Pavel Dan, Baladele haiducești. Ciclul Novăceștilor, „Blajul”, 1934, 3; Lucian Costin, Novăceștii în balada bănățeană, „Banatul literar”, 1937, 2-8; Lucian Costin, Studii asupra folclorului bănățean, vol. II: Balada bănățeană, Craiova, 1942, 69-115; D. Caracostea, Poezia tradițională română (Balada poporană și doina), II, îngr. Dumitru Șandru, pref.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
literatură populară, DR, 1921-1922; C. S. Nicolăescu-Plopșor, Din legendele lui Novac, CL, 1921, 2-4, 10, 11; Traian Ionescu-Nișcov, Lupta dintre creștini și păgâni în balada populară, AO, 1930, 49-52; Pavel Dan, Baladele haiducești. Ciclul Novăceștilor, „Blajul”, 1934, 3; Lucian Costin, Novăceștii în balada bănățeană, „Banatul literar”, 1937, 2-8; Lucian Costin, Studii asupra folclorului bănățean, vol. II: Balada bănățeană, Craiova, 1942, 69-115; D. Caracostea, Poezia tradițională română (Balada poporană și doina), II, îngr. Dumitru Șandru, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1969, 106-107; Traian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
folclorului bănățean, vol. II: Balada bănățeană, Craiova, 1942, 69-115; D. Caracostea, Poezia tradițională română (Balada poporană și doina), II, îngr. Dumitru Șandru, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1969, 106-107; Traian Ionescu-Nișcov, Haiducia și cântecele haiducești, REF, 1958, 2; Gh. Vrabie, Balada Novăceștilor, O, 1958, 6; Ist. lit., I, 102; Al. I. Amzulescu, Introducere la Balade populare românești, I, București, 1964, 40-42; G. Călinescu, Estetica basmului, București, 1965, 40-51; Gh. Vrabie, Balada populară română, București, 1966, 326-339; Adrian Fochi, Coordonate sud-est europene ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
1964, 40-42; G. Călinescu, Estetica basmului, București, 1965, 40-51; Gh. Vrabie, Balada populară română, București, 1966, 326-339; Adrian Fochi, Coordonate sud-est europene ale baladei populare românești, București, 1975, 16, 65, 74-75, 96, 97, 250; Dicț. lit. 1900, 632-634; Octav Păun, Novăceștii, București, 2003. L.Bd.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
1830-1915) este un pașoptist ardelean care ilustrează acest adevăr de istorie literară. Este, după aprecierea lui Ovidiu Bârlea, "primul folclorist însemnat din Ardeal". Ca folclorist a publicat mai multe lucrări, printre care: Poezia poporală (1859), Cultul păgân și creștin... (1884), Novăceștii (1886), Arghir și Ileana Cosânzeana, toate reeditate după 1970 la Editura Minerva, de către Eugen Blăjan, originar din Mica Romă a Școlii Ardelene precum și numele-l arată. Mai ales pentru meritele sale de folclorist, a fost primit Atanasie Marian Marienescu în
Un urmaș al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/15538_a_16863]
-
sentimentalismul, auto-înduioșarea - pleacă de la acest gen de inspirație. Ardelean și semănătorist rămîne Iosif și atunci cînd, consonant cu doctrina iorghistă, compune poezie pe teme istorice și folclorice; rezultat - balade fals eroice, cu figuri de operetă, desuete încă din clipa aparției (Novăceștii, Pintea, Gruia etc.). Poetului nu i se potriveau în nici un chip compozițiile ample și epica de fantezie. Poeziile în care o mică întîmplare centrală devine pretext de exploatare a stărilor de spirit fugare, a bucuriei devenită melancolie, a nefericirii estompate
„Muzică mai presus de orice” by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6339_a_7664]
-
făcut bine. Carmen Nowak, între altele, absolventă de științe politice, a fost consilier parlamentar la Uniunea Europeană, iar acum lucrează ca funcționar european la Comisia Europeană. Băieții, în schimb, s-au orientat mai mult către profesia tatălui: chimie-biologie. Toată familia Nowak („Novăceștii“ - cum spune Dorina), dincolo de profesie, iubește muzica, Timișoara și... proiectul Spitalului de Copii.
Agenda2004-31-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282700_a_284029]
-
a acestei cărți Biografia obiectivă a acestei cărți ALEXANDRU POAMĂ - NOTĂ BIOGRAFICĂ Alexandru Poamă s-a născut la 16 noiembrie 1948 la Călinești, județul Prahova. Descendent al unei familii modeste, părinții (Georgeta și Dumitru) muncitori, a făcut școala primară la Novăcești, unde a avut învățători pe Ilinca Aldea și Ion Bălășoiu, urmând apoi cursurile gimnaziale la Călinești, comuna Florești, și liceul la Filipeștii de Pădure, județul Prahova. Rămas orfan de tată, (care s-a stins din viață la vârsta de 34
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
3 Dealu Muntelui 5,6 Dâmbureni 2,6 Durăști 0,4 Gănești 5,8 Gârde 3,2 Hodișești 5,8 Hudricești 4,0 Lipăia 1,1 Lunca Largă 7,6 Lunca Merilor 8,0 Mihâiești 0,7 Nămaș 8,2 Novăcești 3,3 Perjești 3,3 Poiu 1,7 Poiana 3,4 Rătitiș 0,9 Runcuri 6,3 Sâlâgești 6,1 Ștefanca 8,0 Tolăcești 1,4 Tomnatec 5,3 Trișoreșt 29,9 Țărănești 5,8 Vârși-Rontu 2,5 Vârșii Mari
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
de Jos 6,1 Cornu de Sus 20,4 Cocorăștii Mislii Cocorăștii Mislii 11,0 Goruna 1,8 Tipărești 0,2 �� Drajna Drajna de Jos 11,7 Drajna de Sus 6,7 Ogretin 14,4 Dumbrava Zănoaga 4,1 Florești Novăcești 0,2 Florești 0,1 Filipeștii de Târg Mărginenii de Jos 0,2 Filipeștii de Târg 0,5 Brătășanca 4,4 Fântânele Fântânele 8,1 Gornet Gornet 8,2 Cuib 5,1 Nucet 9,2 Gură Vitioarei Gură Vitioarei 5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]