51 matches
-
polarizat episoade și teme variate: lupta lui Gruia cu șarpele uriaș amintește balada Iovan Iorgovan, iar Gruia la arat are legătură cu balada Tanislav, din ciclul dunărean. În 1879, urmărind să reconstituie întreg ciclul novăcesc, At. M. Marienescu realiza epopeea Novăceștii, în care aranja episoadele cronologic și intercala fragmente din mai multe variante în aceeași baladă. Procedeul a fost criticat de B. P. Hasdeu și V. Alecsandri, iar Academia Română a refuzat publicarea lucrării. Au existat mai multe încercări de prelucrare cultă
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
aranja episoadele cronologic și intercala fragmente din mai multe variante în aceeași baladă. Procedeul a fost criticat de B. P. Hasdeu și V. Alecsandri, iar Academia Română a refuzat publicarea lucrării. Au existat mai multe încercări de prelucrare cultă. Din ciclul novăcesc St. O. Iosif alege momentul petrecerii celor trei voinici la crâșma Aniței, pe care îl versifică în poezia Anița crâșmăreasa, urmată de balada Gruia. Petre Dulfu versifică douăzeci și patru de episoade în ciclul Gruia lui Novac (1913), într-o formă apropiată
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
1913), într-o formă apropiată de cea populară, ceea ce a făcut ca versurile lui să se răspândească în popor. În Moldova circulă ca urătură de Anul Nou în special Gruia la arat și Gruia în Țarigrad. Astăzi baladele românești despre Novăcești se întâlnesc mai rar, chiar în Banat, zona lor de maximă frecvență în trecut, deseori fiind contaminate cu alte motive. Surse: V. Alecsandri, Poezii populare ale românilor, București, 1866, 77-81, 144-147, 149-151; Simion Fl. Marian, Poezii poporale române, Cernăuți, 1873
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
introd. N. Cartojan, Craiova, 1943, 75-90, 93-116; C. Sandu Timoc, Cântece bătrânești și doine, București, 1967, 83-87, 130-135, 146-155; C. S. Nicolăescu-Plopșor, Balade oltenești, București, 1961, 53-57, 89-97; Folclor din Moldova, București, 1969, I, 294, II, 648-657; At. M. Marienescu, Novăceștii, îngr. Eugen Blăjan, București, 1970; Al. I. Amzulescu, Cântece bătrânești, București, 1974, 145-174; Nicolae Densușianu, Vechi cântece și tradiții populare românești. Texte poetice din răspunsurile la „chestionarul istoric” (1893-1897), îngr. și introd. I. Oprișan, București, 1975, 122-132, 247-248. Repere bibliografice
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
XXXVII, 1914-1915; Vasile Bogrea, Cercetări de literatură populară, DR, 1921-1922; C. S. Nicolăescu-Plopșor, Din legendele lui Novac, CL, 1921, 2-4, 10, 11; Traian Ionescu-Nișcov, Lupta dintre creștini și păgâni în balada populară, AO, 1930, 49-52; Pavel Dan, Baladele haiducești. Ciclul Novăceștilor, „Blajul”, 1934, 3; Lucian Costin, Novăceștii în balada bănățeană, „Banatul literar”, 1937, 2-8; Lucian Costin, Studii asupra folclorului bănățean, vol. II: Balada bănățeană, Craiova, 1942, 69-115; D. Caracostea, Poezia tradițională română (Balada poporană și doina), II, îngr. Dumitru Șandru, pref.
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
literatură populară, DR, 1921-1922; C. S. Nicolăescu-Plopșor, Din legendele lui Novac, CL, 1921, 2-4, 10, 11; Traian Ionescu-Nișcov, Lupta dintre creștini și păgâni în balada populară, AO, 1930, 49-52; Pavel Dan, Baladele haiducești. Ciclul Novăceștilor, „Blajul”, 1934, 3; Lucian Costin, Novăceștii în balada bănățeană, „Banatul literar”, 1937, 2-8; Lucian Costin, Studii asupra folclorului bănățean, vol. II: Balada bănățeană, Craiova, 1942, 69-115; D. Caracostea, Poezia tradițională română (Balada poporană și doina), II, îngr. Dumitru Șandru, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1969, 106-107; Traian
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
folclorului bănățean, vol. II: Balada bănățeană, Craiova, 1942, 69-115; D. Caracostea, Poezia tradițională română (Balada poporană și doina), II, îngr. Dumitru Șandru, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1969, 106-107; Traian Ionescu-Nișcov, Haiducia și cântecele haiducești, REF, 1958, 2; Gh. Vrabie, Balada Novăceștilor, O, 1958, 6; Ist. lit., I, 102; Al. I. Amzulescu, Introducere la Balade populare românești, I, București, 1964, 40-42; G. Călinescu, Estetica basmului, București, 1965, 40-51; Gh. Vrabie, Balada populară română, București, 1966, 326-339; Adrian Fochi, Coordonate sud-est europene ale
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
1964, 40-42; G. Călinescu, Estetica basmului, București, 1965, 40-51; Gh. Vrabie, Balada populară română, București, 1966, 326-339; Adrian Fochi, Coordonate sud-est europene ale baladei populare românești, București, 1975, 16, 65, 74-75, 96, 97, 250; Dicț. lit. 1900, 632-634; Octav Păun, Novăceștii, București, 2003. L.Bd.
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
Contemporanul”, „Tribuna”, „Lumina” (Pancevo), în publicații de la Skopje, Sofia, Belgrad ș.a. Ca folclorist, P. realizează, dar mai cu seamă editează, singur sau în colaborare, colecții de literatură populară, precum și un curs universitar, Folclor literar românesc (1964). În 2003, sub titlul Novăceștii, publică studii de folclor comparat care își au punctul de plecare în teza de doctorat. Aici sunt examinate, în două capitole extinse, variantele sârbești și românești despre Novăcești. Cel mai semnificativ aport al cărții este acela că autorul nu își
PAUN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288722_a_290051]
-
precum și un curs universitar, Folclor literar românesc (1964). În 2003, sub titlul Novăceștii, publică studii de folclor comparat care își au punctul de plecare în teza de doctorat. Aici sunt examinate, în două capitole extinse, variantele sârbești și românești despre Novăcești. Cel mai semnificativ aport al cărții este acela că autorul nu își susține aserțiunile folosind traduceri germane sau franțuzești, ci chiar texte de primă sursă, studiate în anii când s-a aflat la Belgrad. Altă caracteristică a demersului este că
PAUN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288722_a_290051]
-
Academia Română (1980), a realizat o antologie de proză românească în limba bulgară (1965) și mai târziu o antologie a poeziei românești din Iugoslavia (1995, în colaborare cu Simeon Lăzăreanu). SCRIERI: Folclor literar românesc, București, 1964 (în colaborare cu Barbu Theodorescu); Novăceștii, București, 2003. Culegeri: Folclor din Dâmbovița, București, 1981 (în colaborare cu Silviu Angelescu). Ediții, antologii: Album de paleografie românească, București, 1958 (în colaborare cu Mitu Grosu); [Cei care plătesc cu viața], Sofia, 1965; Elogiu folclorului românesc, pref. edit., București, 1969
PAUN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288722_a_290051]
-
Faragó József, București, 1963; Ion Bănuță, Üzenet [Mesaj], București, 1964; Veronica Porumbacu, Egyensúly [Echilibru], București, 1967; Kaleidoszkóp [Caleidoscop], București, 1967; Lucian Blaga, Évek krónikája és éneke [Hronicul și cântecul vârstelor], București, 1968; Novákékról szól az ének. Román hősi balladák [ Cântecul Novăceștilor. Balade vitejești], îngr. și introd. Faragó József, București, 1969; Szarvasokká vált fiúk. Román kolindák [Feciorii schimbați în cerbi. Colinde românești], îngr. și introd. Faragó József, București, 1971: Mihai Beniuc, Az égő sas [Vulturul de foc], București, 1973; Márk vitéz. Román
KISS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287717_a_289046]
-
Belia György, Veronica Porumbacu Két könyve, „Nagyvilág”, 1967, 7; Baróti Pál, „Kaleidoszkóp”, UTK, 1967, 47; Dávid Gyula, Lucian Blaga, „Évek krónikája és éneke”, UTK, 1968, 10; Gelu Păteanu, O valoroasă tălmăcire din folclorul românesc, ST, 1970, 2; Kerekes György, Baladele Novăceștilor în limba maghiară, TR, 1970, 16; Irimie Negoiță, „Continentul cântecului”, ST, 1971, 8; Engel Károly, Egy „konok” műforditó dicsérete, KOR, 1972, 7; Veronica Porumbacu, O nouă traducere din Bacovia, RL, 1972, 39; Ion Șeuleanu, „Feciorii schimbați în cerbi”, ST, 1972
KISS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287717_a_289046]
-
în accepțiunea sa tradițională, întregul cântec epic, adică: b. propriu-zisă (sau nuvelistică), cântecele epice de vitejie, de haiducie, cele istorice și cele despre întâmplări contemporane. Astfel, atât Soarele și luna, Meșterul Manole, Miorița, cât și Miu Cobiul, Corbea, Toma Alimoș, Novăceștii, Miu Haiducul intră în categoria b. Spre deosebire de cântecul liric, b. este întotdeauna destinată unor auditori care, cel mai adesea, cunosc acțiunea și îl corectează pe interpret de câte ori este cazul. Întrunirile prilejuite de șezători, târguri, nunți, cumetrii sau hramuri sunt cele
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
Costin, Probleme de estetică în poezie și Estetica constructivismului în limbă, Aurel E. Peteanu, Natura și poezia). Consecventă acestui program, revista se îndreaptă, cu precădere, spre studiile de folcloristică, semnate tot de L. Costin (Geneza baladei bănățene, Estetica artei populare, Novăceștii în balada bănățeană). Sunt publicate bogate materiale folclorice (colecția de balade a lui Gheorghe Cătană, colecția de basme, povestiri și snoave a lui Lucian Costin). Cât privește literatura propriu-zisă, sunt promovați mai ales tineri scriitori bănățeni, în măsura în care aceștia îi ilustrează
BANATUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285595_a_286924]
-
a acestei cărți Biografia obiectivă a acestei cărți ALEXANDRU POAMĂ - NOTĂ BIOGRAFICĂ Alexandru Poamă s-a născut la 16 noiembrie 1948 la Călinești, județul Prahova. Descendent al unei familii modeste, părinții (Georgeta și Dumitru) muncitori, a făcut școala primară la Novăcești, unde a avut învățători pe Ilinca Aldea și Ion Bălășoiu, urmând apoi cursurile gimnaziale la Călinești, comuna Florești, și liceul la Filipeștii de Pădure, județul Prahova. Rămas orfan de tată, (care s-a stins din viață la vârsta de 34
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
mai mult, Încălcarea acesteia atrage nenorocirea, simbolizată prin moartea unuia dintre parteneri. Semnificativ este și faptul că motivul fetei de lătin ilustrează tot această idee și atunci când apare În alte subiecte narative, cum ar fi cazul unor balade din ciclul Novăceștilor. Personajul este acum mai concret Încadrat geografic, fiind vorba de fata de latin din Buda XE "Buda" sau din „Dodrin” (ratașabil tot zonei Dunării Mijlocii; vezi, de exemplu, forma toponimică „Dobrițin”), fapt care poate fi pus În legătură cu circulația preponderent bănățeană
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
3 Dealu Muntelui 5,6 Dâmbureni 2,6 Durăști 0,4 Gănești 5,8 Gârde 3,2 Hodișești 5,8 Hudricești 4,0 Lipăia 1,1 Lunca Largă 7,6 Lunca Merilor 8,0 Mihâiești 0,7 Nămaș 8,2 Novăcești 3,3 Perjești 3,3 Poiu 1,7 Poiana 3,4 Rătitiș 0,9 Runcuri 6,3 Sâlâgești 6,1 Ștefanca 8,0 Tolăcești 1,4 Tomnatec 5,3 Trișoreșt 29,9 Țărănești 5,8 Vârși-Rontu 2,5 Vârșii Mari
HOTĂRÂRE nr. 1.512 din 29 noiembrie 2005 pentru declararea ca zone calamitate a localităţilor afectate de inundaţiile din perioada aprilie-septembrie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
de Jos 6,1 Cornu de Sus 20,4 Cocorăștii Mislii Cocorăștii Mislii 11,0 Goruna 1,8 Tipărești 0,2 �� Drajna Drajna de Jos 11,7 Drajna de Sus 6,7 Ogretin 14,4 Dumbrava Zănoaga 4,1 Florești Novăcești 0,2 Florești 0,1 Filipeștii de Târg Mărginenii de Jos 0,2 Filipeștii de Târg 0,5 Brătășanca 4,4 Fântânele Fântânele 8,1 Gornet Gornet 8,2 Cuib 5,1 Nucet 9,2 Gură Vitioarei Gură Vitioarei 5
HOTĂRÂRE nr. 1.512 din 29 noiembrie 2005 pentru declararea ca zone calamitate a localităţilor afectate de inundaţiile din perioada aprilie-septembrie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
identificare", în loc de "30 mp" se va trece "68 mp", cu următorii vecini: "N - Voinigescu Niculina, S - Post Poliție, E - Badoi Dumitru, V - DN 55"; - poziția nr. 77, rubrica "Elemente de identificare", care va avea următorul conținut: "Sat Teasc: 1. Str. Novăceștilor - 0,2784 ha; 2. Str. Nuferilor - 0,0480 ha; 3. Str. Pârâului - 0,126 ha; 4. Str. Henri Coandă - 0,7920; 5. Str. Valea lui Roman - 0,6612 ha; 6. Str. Avram Iancu - 0,0342 ha; 7. Str. Vlad Țepeș
HOTĂRÂRE nr. 141 din 6 februarie 2008 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 965/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Dolj, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Dolj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/197567_a_198896]
-
Trestioara Vălcănești Livadea Valea Borului Vâlcele Măgurele Valea Cricovului Vărbila Mălăiești Valea Screzii Vitioara de Sus Mălăieștii de Jos Valea anei Măneciu Vistieru Măneciu Pământeni Zămbroaia Măneciu Ungureni Mănești Miroslăvești �� Mislea Moară Domneasca Moară Nouă �� Mocești Muru Nedelea �� Negoiești Nisipoasa Novăcești Odăile Ogretin Palanca Păulești Pietrișul Pietroșani Plavia Pleașa Bucov Ploieștori Plopeni Sat Plopu Podenii Noi Podenii Vechi Poiana Câmpina Poiana Copăceni Poiana Vărbilău Popești-Brazi Potigrafu Provița de Jos �� Puchenii Mari Puchenii Moșneni Răfov Românești Satu Nou Scorțeni Sfărleanca �� Siliște-Brebu Sroienești
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
Mărtești, Orgești, Plai, Pușelești, Pătruțești, Șoicești, Ștertești, Târsa, Târsa-Plai, Valea Maciului, Valea Uțului, Verdești, Vidrișoara Comuna Bistra Sate: Bistra, Aronești, Bârlești, Bălești, Bălești-Cătun, Cheleteni, Ciuldești, Crețești, Dealu Muntelui, Durăști, Dâmbureni, Gârde, Gănești, Hodișești, Hudricești, Lipaia, Lunca Largă, Lunca Merilor, Mihăiești, Novăcești, Nămaș, Perjești, Poiana, Poiu, Runcuri, Rătitiș, Ștefanca, Sălăgești, Tolăcești, Tomnatec, Trișorești, Țărănești, Vârși-Rontu, Vârșii Mari, Vârșii Mici Comuna Bucium Sate: Bucium, Anghelești, Bisericani, Bucium-Sat, Cerbu, Ciuculești, Coleșeni, Dogărești, Ferești, Florești, Gura Izbitei, Helești, Izbicioara, Izbita, Jurcuiești, Lupulești, Muntari Măgura, Petreni
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
nr. 3 Orașul BĂICOI Localități componente: Băicoi, Dămbu, Liliești, Schela, Țintea, Tufeni Comuna Cocorăștii Mislii Sate: Cocorăștii Mislii, Goruna, Tipărești Comuna Filipeștii de Pădure Sate: Filipeștii de Pădure, Dițești, Minieri, Siliștea Dealului Comuna Florești Sate: Florești, Cap Roșu, Călinești, Cătina, Novăcești Comuna Măgureni Sate: Măgureni, Cocorăștii Capiii, Lunca Prahovei Comuna Scorțeni Sate: Scorțeni, Bordenii Mari, Bordenii Mici, Mislea, Sârca Comuna Telega Sate: Telega, Boșilcești, Buștenari, Doftana, Melicești, ��onțești Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 4 Orașul PLOPENI Localitate componentă: Plopeni
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Bistra este o comună în județul Albă, Transilvania, România, formată din satele Aronești, Bălești, Bălești-Cătun, Bârlești, Bistra (reședința), Cheleteni, Ciuldești, Crețești, Dâmbureni, Dealu Muntelui, Durăști, Gănești, Gârde, Hodișești, Hudricești, Lipăia, Lunca Largă, Lunca Merilor, Mihăiești, Nămaș, Novăcești, Perjești, Poiana, Poiu, Rătitiș, Runcuri, Sălăgești, Ștefanca, Tolăcești, Tomnatec, Trișorești, Țărănești, Vârșii Mari, Vârșii Mici și Vârși-Rontu. Este situată în nord-vestul județului Albă, pe cursul mijlociu al rîului Arieș. Suprafață comunei, de 132 kilometri pătrați, reprezintă 1,8% din suprafața
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
numit centurionul Alexandru Bistran. În această tabără se concentrau și se instruiau combatanții proveniți din peste 25 sate și crânguri (cătune): Bistra, Aronești, Bălești, Bălăești, Ciuldești, Crețești, Dealul Muntelui, Dâmbureni, Durăști, Gănești, Hodișești, Hudricești, Gipaia, Lunca Largă, Lunca Merilor, Mihăiești, Novăcești, Perjești, Poiana, Runcuri, Stefanca, Tomnatec, Tărănești, Vârșii Mari, Vârșii Mici și altele. Tabăra de la Bucium era amplasată la 8 kilometri sud-est de orașul Abrud, pe Valea Buciumului. A fost înființată la 19 octombrie 1848, comandant fiind numit vicecenturionul Dionisie Popovici
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]