3,829 matches
-
terminat ucenicia la propria-mi melancolie, la slava libertății și la chipul de vată al disperării universale. îți pun un bănuț în palmă, după care pot să te omor cu sînge rece, fiindcă trupul tău încape într-o coajă de nucă, - îi spun unui bărbat care poartă pe umeri căpșorul mutilat al primăverii. Primăvara asta, serafimul se lungește pe covorul de iarbă și de rouă și înfricoșează natura cu fiecare rugăminte de viață. Nu voi înceta să te îngrop primăvara, chiar dacă
Primăvara asta by Iolanda MALAMEN () [Corola-journal/Imaginative/6237_a_7562]
-
Către sinele meu Prin toate primejdiile m-ai trimis și purtat: De la Roșu împărat la Verde împărat, La răscruci iscodit de Sfinxul cel firoscos, Din toate Șaradele sale m-ai scos Până la Patria părinților astrali Purtat în pliscul Ghionoaiei ca nucile de migdali, în lâna oilor dus ca semințele de scaieți, Unică semănătură pe ogoarele mai multor vieți, în gușa mierlei, cu sâmburii în strugurii de iederă și urmuz, Din alungare-n alungare, din refuz în refuz, Mestecat și dat mereu
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
Emil Brumaru Îngerii sînt tot mai triști. Pentru dînșii zădarnic îți miști Coapsele printre flori late. N-au voie să-ți steie la spate Și nici să arunce cu nucile, Ochindu-ți blînd ceafa și bucile Și uneori chiar și călcîiele Ce sfarmă în iarbă tămîile. Oh, sînii le sînt interziși Să-i gîdile cu un măcriș Sau să îți desfacă în rai, cînd tu ronțăi Un măr, jucăuș, aurii
Îngerii sunt tot mai trăiti... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7220_a_8545]
-
la imaginea mea sau a oricărui altuia pentru a-i da sau a-i cere certificate de bună purtare Trebuie să ne purtăm bine pe drumul spre ultimele sclipiri cele de dincolo de lună, de sori unde se sparg cuvintele ca nucile grele ce cad din copaci de greutatea zumzetului interior Dar cine să stea în spatele acelor minuni prezumate cine altcineva decât propria, ideala-ți proiecție ființă de abur și fum a pierderii de sine a câștigării de tot Începutul spectacolului Ce
Poezie by Radu Ulmeanu () [Corola-journal/Imaginative/7403_a_8728]
-
să îi urască pentru încăpățînarea lor prostească de a se lăsa omorîți. Cînd visezi o luptă, îi vezi pe vrăjmași înșiruiți în număr mare împotriva ta, duduind de forță. Iar tu ești cel slab. Or, acum dușmanii cădeau, cădeau ca nucile și erau zdrobiți. Spre seară, Unioniștii au încetat să se mai reverse și tirul s-a potolit. Cîmpul povîrnit de la poalele zidului era presărat cu mii de morți sau muribunzi și, la căderea întunericului, cei care se mai puteau mișca
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]
-
se vrea acel tip de proză la finalul căruia nu rămâi cu nimic, acest nimic intenționând să fie tocmai Sensul lui. Nu e prea comod? Prea... degeaba? Moartea din final nu are nici o consistență și se potrivește în narațiune ca nuca în perete. Nu știu dacă convențională sau pe bune, dar prefața lui Andrei Bodiu este suspect de entuziastă pentru foarte puținele și �subțirelele" lucruri pe care le spune. Andrei Bodiu îl numește pe autor "tânăr furios" și vorbește despre "o
Hoinăreli, trăncăneli and îmbrâceli by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12618_a_13943]
-
casă ca să mă dedic cu totul lor și nici n-am ajuns la jumătatea teancului. Am făcut-o pentru sufletul meu și fără griji critice. Am început dimineața cu capitolul 5 din superbul "album științific" Universul într-o coajă de nucă de Stephen Hawking, care m-a atras într-un vis de care nu reușesc să scap: Este posibilă călătoria în timp?" Apoi am luat cartea cu titlul cel mai lung din toată viața mea de cititor, Honorificabilitudinitatibus (cuvîntul există) de
Tîrgul de Carte Gaudeamus – Noiembrie 2004 by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12264_a_13589]
-
C. N. terminase și Dreptul. Cît privește teza de doctorat, luată, în 1944, cu tema ŤDuiliu Zamfirescuť, nu mai exista defel, un bilet de tramvai valorînd mai mult. Nu l-a iertat nici mort. (ŤAi văzut, dragă? Avea capul cît nuca.ť)". Dr. Theodor Burghele, chirurg celebru, manifesta, în stil șugubăț, o mare demnitate: Cînd într-o dimineață a venit cu întreaga suită la Ťvizităť, un pacient s-a ridicat din pat și l-a întîmpinat în capul salonului: - îmi permiteți
În fața și-n spatele camerei (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11673_a_12998]
-
tîrziu sau dacă a existat o decizie politică împotriva dezmembrării. Experimentul s-a încheiat după scurt timp. De spiritul echipei începuseră să se molipsească și neoltenii tot mai încîntați că echipele Puterii, Dinamo și Steaua, erau puse pe coji de nucă de această trupă fără bani și fără proptele. Craiova a fost decimată de transferări din care Steaua și-a luat partea leului. Universitatea a rămas cîțiva ani după aceea o echipă puternică, dar n-a mai fost mare. O dată cu jucătorii
Craiova minima by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11803_a_13128]
-
urmează? Să revenim la Năstase, beneficiarul încurcatelor socoteli politice ale ultimilor cincisprezece ani. Ce-a făcut cu toate atuurile enumerate mai sus? Le-a batjocorit cu un cinism de care doar marii asasini politici sunt capabili. Pus pe coji de nucă, el o cotește în stilul magistrului său, Ion Ilici, dând vina pe comploturi internaționale. Europa e de vină, desigur, pentru că oamenii din partid fură pe rupte. Europa e de vină pentru că în loc de reforme se minte cu nerușinare și în loc de „justiție
Primadona și ciomăgarii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13052_a_14377]
-
spre apusul nostru atât de cert, deslușesc, ca În viziunea lui Zaharia Stancu din romanul Ce mult team iubit - chipul de fum al Mamei, acum atât de real și dumnezeiesc pentru fiul Îmbătrânit În mite. Vezi poemele Loc de nuc, Nucile. Amândouă sunt departe de nostalgia poeților de la „Contemporanul”, ori a lui Coșbuc, Goga, vizând vatra satului părăsit. O privire tăioasă, aspră, te Însoțește de pe coperta a IV-a dintr-o fotografie policromă a autorului, semn de garanție a unei trăiri
LÂNGĂ REGIE ȘI SCENARII, POETUL MODERN - note de criticã literarã -. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
gând trecător Frunzele știu-l, verzuile, Când sub foșnetul lor Ard în aur gutuile Sub o dungă de nor Crengile, cerului du-i-le Când sub zariștea lor Ard în aur gutuile Vitraliu Nucul, prin foi ruginii își mai pârguie nucile. Tu te ții, te mai ții, Clătinat, cu nălucile. Sălcii, pe râturi pustii Le mai scutură ploile. Tu te ții, te mai ții, Clătinat, cu nevoile. Plopul, pe frunze-arginții Tot mai tremură zările. Tu te ții, te mai ții, Clătinat
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/9049_a_10374]
-
culcuș în orbitele mele adâncite și calde ies doar noaptea la pradă îmi adulmecă pe rând splina, ficatul, rinichii fără a se înfrupta însă din organele străzii ca un șarpe cărămiziu limba răzuiește luna de solzi rămâne așa ca o nucă de cocos dezghiocată de orice urmăde viață înot orbește în secrețiile gândurilor ca-ntr-un lichid amniotic oasele se decalcinează ușor o mână cioturoasă îmi strânge pielea ca pe o foaie de cort nu mai e mult și ajung o
Poezii by Lucian Alecsa () [Corola-journal/Imaginative/9811_a_11136]
-
cu socoteală din bătrâni. Gata! După ce ai stropit pământul fierbinte atâta amar de vreme cu sudoarea frunții tale, poți să te așezi În umbra viței, să-ți torni o bărdacă de soare și de vânt plimbat prin amăruiul delicat al nucilor noi și albe, prin dulceața livezilor de piersici și prin acrișorul Înțepător al merelor noi și poți să te așezi jos cu cugetul Înpăcat ca să bei sângele Domnului Dumnezeului tău, Întru cinstirea Lui, a oaspeților tăi și celor dragi ție
In Triolul de Sud. In: Editura Destine Literare by Ioan Vlad Nicolau () [Corola-journal/Science/76_a_339]
-
de lângă fabrica sa, unde strânge nuci pentru a Începe o nouă ”afacere”, căci glasul sângelui nu poate fi Învins. Recunoscut de paznicul care Îl cheamă pe actualul director (fost fochist pe cînd Fringhian era patron), Hartin continuă să strângă din nucile pe care le consideră Încă ale sale, iar În sufletul foștilor angajați, acum ștabi aflați la putere, se dă o luptă Între recunoștința față de omul căruia Îi datorează totul și comandamentele noilor conducători; gestul lor de a da În cele
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]
-
le consideră Încă ale sale, iar În sufletul foștilor angajați, acum ștabi aflați la putere, se dă o luptă Între recunoștința față de omul căruia Îi datorează totul și comandamentele noilor conducători; gestul lor de a da În cele din urmă nucile le salvează umanitatea, În ciuda avertismentului de la sfârșit adresat bătrânului, de a nu reveni niciodată acolo, căci nu va fi bine primit. În esență, Cartea șoaptelor depune mărturie despre oameni ce trăiesc doar În amintirea bătrânilor armeni ai copilăriei naratorului. Oameni
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]
-
de lângă fabrica sa, unde strânge nuci pentru a Începe o nouă ”afacere”, căci glasul sângelui nu poate fi Învins. Recunoscut de paznicul care Îl cheamă pe actualul director (fost fochist pe cînd Fringhian era patron), Hartin continuă să strângă din nucile pe care le consideră Încă ale sale, iar În sufletul foștilor angajați, acum ștabi aflați la putere, se dă o luptă Între recunoștința față de omul căruia Îi datorează totul și comandamentele noilor conducători; gestul lor de a da În cele
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]
-
le consideră Încă ale sale, iar În sufletul foștilor angajați, acum ștabi aflați la putere, se dă o luptă Între recunoștința față de omul căruia Îi datorează totul și comandamentele noilor conducători; gestul lor de a da În cele din urmă nucile le salvează umanitatea, În ciuda avertismentului de la sfârșit adresat bătrânului, de a nu reveni niciodată acolo, căci nu va fi bine primit. În esență, Cartea șoaptelor depune mărturie despre oameni ce trăiesc doar În amintirea bătrânilor armeni ai copilăriei naratorului. Oameni
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]
-
față de celălalt capăt și a-l aduce înapoi ceva mai târziu. Astfel, orice intră prin capătul accelerat al găurii de vierme va ieși prin cel staționar într-un moment anterior intrării sale. (vezi Hawking, Stephen Universul într-o coajă de nucă, București: Humanitas, 2005) footnote>) și de momentul despărțirii, ajungând undeva anterior acestuia. Ar fi un raport invers. Bunăoară, o clipă pentru cel plecat să echivaleze cu un an-înapoi (spre-trecut) față de momentul despărțirii, pentru cel rămas. Cel revenit s-ar întâlni
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
Art & Fashion for Education” este un proiect inițiat și curatoriat de către Pavilion Curatorial Office (Răzvan Ion, Eugen Rădescu și Gergő Horváth) și Bucharest Biennale - Bucharest International Biennial of Contemporary Art. Project consultants: Noemi Meilman & Anca Nuță. Exhibition design: Robert Marin / NUCA Studio. Graphic design: Teoharie Zugravu. Participanți (în ordine alfabetică): Smaranda Almășan, Andreea Bădală, Lucian Broscățean, Ioana Ciolacu, Andrei Dudău, Răzvan Firea, Olah Gyárfás, Adelina Ivan, Irina Marinescu, Marina Moldovan, Sabina Pop, Lucian Rusu, Carmen Secăreanu. Mulți dintre adolescenții cu abilități
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93841_a_95133]
-
opta, pe care o reproducem 17, din care rezultă că Eminescu îi amintește prietenului său de la Iași intenția de a publica, împreună cu Ion Creangă, câteva povești, traduse din Pușkin, la care să se adauge și alte trei creații -”Povestea indiană,,,,,Nuca, măgarul și cârja,,, inclusiv prelucrarea textului lui Edgar Allan Poe: ,,Dragă Novlene, Nu știu dacă ai primit și ai predat lui Creangă traducerile trimise de mine: ,,Cucoșul de aur”, ,,Povestea despre împăratul Saltan”, ,, Povestea despre împărăteasa moartă și despre șapte
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
aștepți. Crăciunurile ți-au fost anulate: Moartea ți-a dăruit un diamant de-o veșnicie de carate. Ce dulce pâine e tristețea Ce dulce pâine e tristețea. Ce moale, jilavă și niciodată coaptă. în miezul ei, adânc dospește, cât o nucă amară, drojdia Morții. Și lacrima de jale, ce băutură tare-i. Ce alambicuri complicate, de durere, alcoolurile-i rafinează. Băută-n hohote prelungi, e aducătoare de transe abisale. La toate astea, nu există alternativă - trudim, fără s-o știm, pe
lui Geo by Anca Pedvis () [Corola-journal/Imaginative/12372_a_13697]
-
aripă ruptă De albină Și îndestulătoare miresme. O lene desăvîrșită umple Adînciturile Felurit cioplite în lemnul palid Pînă vine vremea coptului Și-n toate freamătă O uitată hărnicie: A scorțișoarei Să împodobească Aerul, A mierii, Să încurce ițele Mirosului, A nucilor să-și jelească Surghiunul din grădină, Cu lacrimi de bocitoare Plătită. Gustul primei turte Vestind lumii O mîntuire dulce.
POEZIE by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/12698_a_14023]
-
scrie ceva nici asta nu e poezie * mă doare capul n-am fost rănit nu de la luptă voi porni împotriva mea însumi când mă fac mai bine ș...ț * unde erau balauri vor răsări orașe zise povestitorul era lustruit o nucă vorbitoare noi am ucis toți dragonii dar cetățile doar el le vedea eu i-am ascultat poveștile dar nu însetam să văd aceste orașe * căpitanul nostru s-a dus din cort în cort dând fiecărui om o pereche de aripi
Andrei Codrescu – Lu Li and Weng Li by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12357_a_13682]
-
încăpînd toată în confuzia cosmogonică de după înălțare, și sînt pusă ca priveliște în mijlocul ocărilor în plumb de cuvînt hipnagog și stau de vorbă cu vocea ta, Rabbi, gîndind la fel cum orbecăiesc prin plaur alveolele liniștii, și mănînc miez de nucă în timp ce îl așteptăm cu toții pe fratele Timotei să schimbe tectonica visului în text de cenușă, iar eu atîta te rog, Rabbi, să-mi arăți cum trebuie să ne ținem de lucrurile pe care le-am auzit, ca să nu fim depărtați
RABBI by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/12809_a_14134]