1,291 matches
-
acest uz al simbolului n a devenit cunoscut de toată lumea. De la contextele tipice, folosirea lui n, care are de altfel avantajul evident al scurtimii, a fost extinsă în limbajul cotidian. Cel mai adesea n apare ca substitut nedeterminat al unui numeral cardinal: "un comis-voiajor trebuie să viziteze n orașe". (Exemplul citat și cele care, în continuare, nu sînt urmate de indicarea sursei, provin dintr-o căutare pe Internet: operație comodă și rapidă, în urma căreia, din păcate, nu e totdeauna simplu să
Matematic și colocvial by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17355_a_18680]
-
hîrtie, dar fără a da indicația exactă de dată, pagină a locului de origine etc. Oricum, e vorba de texte din ultimii ani. în citatele de acest tip se pierd și anumite mijloace grafice de subliniere). Urmînd modelul formării de numerale ordinale din numerale cardinale (de la trei - al treilea - a treia), indefinitul n își produce corespondentul ordinal: al n-lea / a n-a: "al n-lea său abuz împotriva mea"; "acest al n-lea mandat"; "al n-lea element dintr-un
Matematic și colocvial by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17355_a_18680]
-
a da indicația exactă de dată, pagină a locului de origine etc. Oricum, e vorba de texte din ultimii ani. în citatele de acest tip se pierd și anumite mijloace grafice de subliniere). Urmînd modelul formării de numerale ordinale din numerale cardinale (de la trei - al treilea - a treia), indefinitul n își produce corespondentul ordinal: al n-lea / a n-a: "al n-lea său abuz împotriva mea"; "acest al n-lea mandat"; "al n-lea element dintr-un cuplu"; "a avut
Matematic și colocvial by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17355_a_18680]
-
lea element dintr-un cuplu"; "a avut loc cea de-a "n"-a operațiune botezată de ziariști Țigareta". în comparație cu aceste forme, cea pe care am citat-o la începutul articolului e și mai populară, urmînd modelul de abreviere orală a numeralelor ordinale: al treisprezecelea/a treisprezecea care devin al treișpelea / a treișpea. Era de așteptat ca asemena forme să nu fi fost încă înregistrate în dicționare; mai curios mi se pare că a fost neglijată chiar valoarea lui n (omisiunea din
Matematic și colocvial by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17355_a_18680]
-
transforma instrumentele gramaticale: "p" (= pe), "d" (= de) , "k" (= că); rebusul apare în mod aleatoriu și în alte cuvinte: "pregătesTT", "d c"; "prea rpd", "desfund QVta". Se recurge și la alte coduri ale scrisului - de pildă, la folosirea cifrelor - extinsă de la numeral la articol și cu efect umoristic amplificat prin apariția în interiorul unor cuvinte, expresii și locuțiuni: "are 1 mutra dubioasă"; "în2ite", "desfund 1 laie". Apar și abrevieri și simboluri tipice pentru textul scris - "ff aproape", "+ ortsche pretz", si mai ales convenții
Scriere experimentală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18180_a_19505]
-
puternică a limbii române moderne - de simplificare a flexiunii cazuale. Pentru reducerea redundanței în exprimarea cazului - prin folosirea demonstrativelor în forma de nominativ ("oamenilor aceștia", "făpturilor cele mai păcătoase") - exemplele sînt tot mai numeroase. Alte citate atestă oscilații în acordul numeralelor, zonă în care mi se pare totuși preferabilă toleranța: în exemple precum "Cei douăsprezece mii de ani" (p. 44) poate fi admis atît acordul cu substantivul care e subiect logic cît și cel cu numeralul care constituie centrul pur formal
Dinamica limbii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16252_a_17577]
-
citate atestă oscilații în acordul numeralelor, zonă în care mi se pare totuși preferabilă toleranța: în exemple precum "Cei douăsprezece mii de ani" (p. 44) poate fi admis atît acordul cu substantivul care e subiect logic cît și cel cu numeralul care constituie centrul pur formal al sintagmei (în Gramatica pentru toți, 1997, p. 134, Mioara Avram consideră că "acordul se poate face fie cu substantivul, fie cu numeralul, în funcție de ceea ce vrea să reliefeze vorbitorul"). Situația pare staționară în ceea ce privește folosirea incorectă
Dinamica limbii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16252_a_17577]
-
atît acordul cu substantivul care e subiect logic cît și cel cu numeralul care constituie centrul pur formal al sintagmei (în Gramatica pentru toți, 1997, p. 134, Mioara Avram consideră că "acordul se poate face fie cu substantivul, fie cu numeralul, în funcție de ceea ce vrea să reliefeze vorbitorul"). Situația pare staționară în ceea ce privește folosirea incorectă a formelor articolului genitival, ale adjectivului de întărire, în confundarea adverbului cu un adjectiv, în folosirea relativului care invariabil și fără pe la acuzativ. Noi exemple mai numeroase și
Dinamica limbii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16252_a_17577]
-
În ultima vreme, am găsit însă tot mai des construcții de tipul "a fi pe o anumită clasă"; acest uz, neînregistrat de normele limbii standard, mi-a fost de altfel confirmat de studenți. Este atestată atît construirea eliptică, direct cu numeralul ordinal - "e pe-a 11-a la un liceu teoretic" (în romanul lui Adrian Schiop, pe bune / pe invers, 2004, p. 194) - cît și cea explicitată de prezența substantivului clasă : "eu eram pe clasa a VI-a" (linux 360.ro
"Pe" familiar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11955_a_13280]
-
Iară mai jos i-am pus... i-am pus un verb. Ea mi-a propus -copilă fără minte- Să procedăm la schimburi de cuvinte Și aș fi acceptat, căci sunt un lord, Dar mi-a cerut așa, fără rușine, Un numeral prea mare și ... în fine ... E clar c-a provocat un dezacord. 09.12.2007 Referință Bibliografică: Cuvinte haine / Dan Norea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1238, Anul IV, 22 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Dan Norea
CUVINTE HAINE de DAN NOREA în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/383734_a_385063]
-
care se ocupă de cultivarea limbii repetă de atâta vreme că "ora doisprezece" și "doisprezece teme" sînt construcții incorecte, fără ca frecvența erorilor să scadă (dimpotrivă!), ne face să credem că tendința puternică, poate chiar de nestăvilit, este de a folosi numeralele invariabil, distincția de gen dispărînd cel puțin la formele compuse (la cele simple nu pare să existe, deocamdată, riscul de a auzi "ora doi" și "doi fete"). Desigur, așa cum am mai arătat altă dată, situațiile exemplificate sînt diferite: doar în
"O mie și una de lucruri..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8538_a_9863]
-
la cele simple nu pare să existe, deocamdată, riscul de a auzi "ora doi" și "doi fete"). Desigur, așa cum am mai arătat altă dată, situațiile exemplificate sînt diferite: doar în "doisprezece teme" e vorba de un acord propriu-zis (al unui numeral cu valoare adjectivală), "ora doisprezece" fiind o formulă tradițională, în care se păstrează, apozițional, forma numeralului din "douăsprezece ceasuri". Tendința de simplificare și de regularizare e așadar mai puternică pentru "ora doisprezece", dar este explicabilă și în celelalte cazuri (în
"O mie și una de lucruri..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8538_a_9863]
-
fete"). Desigur, așa cum am mai arătat altă dată, situațiile exemplificate sînt diferite: doar în "doisprezece teme" e vorba de un acord propriu-zis (al unui numeral cu valoare adjectivală), "ora doisprezece" fiind o formulă tradițională, în care se păstrează, apozițional, forma numeralului din "douăsprezece ceasuri". Tendința de simplificare și de regularizare e așadar mai puternică pentru "ora doisprezece", dar este explicabilă și în celelalte cazuri (în fond, majoritatea numeralelor nu au distincție de gen). Complexitatea limbii naturale se manifestă însă și prin
"O mie și una de lucruri..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8538_a_9863]
-
adjectivală), "ora doisprezece" fiind o formulă tradițională, în care se păstrează, apozițional, forma numeralului din "douăsprezece ceasuri". Tendința de simplificare și de regularizare e așadar mai puternică pentru "ora doisprezece", dar este explicabilă și în celelalte cazuri (în fond, majoritatea numeralelor nu au distincție de gen). Complexitatea limbii naturale se manifestă însă și prin existența multor tendințe de sens contrar: apărute fie din dorința vorbitorilor de a urma norma și acolo unde nu e cazul (fenomene de hipercorectitudine), fie prin acțiunea
"O mie și una de lucruri..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8538_a_9863]
-
manifestă însă și prin existența multor tendințe de sens contrar: apărute fie din dorința vorbitorilor de a urma norma și acolo unde nu e cazul (fenomene de hipercorectitudine), fie prin acțiunea unor modele și asocieri diferite. De pildă, în cazul numeralelor, e surprinzător că între abaterile frecvente de la normă se numără nu numai apariția formei de masculin (unu, doi, doisprezece...) în locul celei feminine (una, două, douăsprezece...), ci și substituirea inversă. E un fenomen care nu se lasă surprins în scris, pentru că
"O mie și una de lucruri..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8538_a_9863]
-
frecvente de la normă se numără nu numai apariția formei de masculin (unu, doi, doisprezece...) în locul celei feminine (una, două, douăsprezece...), ci și substituirea inversă. E un fenomen care nu se lasă surprins în scris, pentru că în redactarea rapidă sau neglijentă numeralele se scriu aproape întotdeauna cu cifre (care ascund flexiunea). Din atestările orale culese de ultima monitorizare lingvistică a posturilor de radio și televiziune, din martie 2008 (de găsit pe site-ul Consiliului Național al Audiovizualului: www.cna.ro), putem alege
"O mie și una de lucruri..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8538_a_9863]
-
masculine nu în situații de imediată vecinătate și acord adjectival ("două centimetri"!), ci la o anumită distanță, creată de obicei de bariera prepoziției de; singurul exemplu adjectival (al douăzeci și douălea meci) se poate explica prin dificultățile de flexiune ale numeralelor ordinale românești. În genere, erorile de tipul citat țin de neatenția uneori explicabilă într-o comunicare orală, dar și de acțiunea unor trăsături ale sistemului gramatical. Confuzia formelor e favorizată de faptul că pluralul substantivelor nu este transparent, lăsînd loc
"O mie și una de lucruri..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8538_a_9863]
-
mai curînd un neutru cu pluralul în -e (precum caiete, teatre etc.) - așa cum apărea de altfel în dicționarele mai vechi și cum propune și noua ediție a DOOM. Unul dintre exemplele de mai sus arată că forma de feminin a numeralului e folosită și pentru un masculin - centimetri. De fapt, unitățile de măsură metru și compusele sale (de la milimetru la kilometru) sînt atipice, ca masculine într-o serie de inanimate și abstracte pentru care în română se folosesc în genere neutrul
"O mie și una de lucruri..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8538_a_9863]
-
și destule situații în care indicațiile normative par la fel de insistente și la fel de ineficiente în ambele state: se recomandă și în monitorizarea basarabeană evitarea construcției partitive cu singularul ("un prieten de-al vostru"), structură bine fixată în limbă, se condamnă folosirea numeralelor fără de ("34 strănepoți"), se insită asupra corelativelor (atît... cît și), asupra acordului adjectivului la genitiv-dativ singular ("mirosul cafelei proaspăt prăjită") etc. În alte cazuri, mi se pare că monitorizarea din Republica Moldova confirmă răspîndirea mai largă a unor greșeli care ar
Tendințe și norme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8632_a_9957]
-
În alte cazuri, mi se pare că monitorizarea din Republica Moldova confirmă răspîndirea mai largă a unor greșeli care ar fi părut izolate sau aberante doar pe baza exemplelor din monitorizarea bucureșteană: în această situație e mai ales nesiguranța în folosirea numeralelor compuse cu doi/două, cu consecințe nu numai în direcția simplificării și generalizării formei cu doi ("doisprezece departamente"; Aici Chișinău, este ora doisprezece"), ci și în sens invers, poate pur și simplu din neglijență sau prin atracție: "douăsprezece ani...", "douăzeci
Tendințe și norme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8632_a_9957]
-
a prepozițiilor în coordonare e o tendință firească în limba vorbită. În ambele variante ale românei se constată și tendința de a confunda articolul și prepoziția a, utilizînd, hipercorect, forma acordată tocmai acolo unde nu e cazul (pentru că, înainte de un numeral, ar trebui să fie prepoziția): "reprezentanți ai 14 etnii". Mai interesantă este semnalarea în Moldova a altui fenomen, destul de rar: utilizarea lui a imediat după un nume articulat ("implicarea a bisericii"). Monitorizarea bucureșteană nu a relevat acest tip de construcție
Monitorizări comparate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8657_a_9982]
-
de activare și dezvoltare a potențialului creativ al preșcolarului: - Deprinderea de formare a cuvintelor pe baza unor sunete și silabe date. - Deprinderea de formulare a propozițiilor pornind de la cuvinte sau imagini date. - Îmbogățirea vocabularului cu verbe, substantive comune și proprii, numerale, pronume personale, etc. - Structurile gramaticale proprii limbii române. - Deprinderi de formulare nuanțată a răspunsurilor la întrebările receptate. - Deprinderea de a formula întrebări. - Deprinderea de a purta scurte conversații pe o temă aleasă sau dată. - Mijloace expresive verbale, paraverbale, nonverbal. - Deprinderea
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
locație medicală în Italia") și de aceeași neglijență care duce la pleonasme ("poate fi o potențială victimă"), iar din punct de vedere și din punctul de vedere sunt folosite, firește, viță-vercea. La nivel stilistic, e un festin. Relaxare în folosirea numeralelor (paișpe, șaiștrei), imitarea șmecherească a stilului agramat: "să ne mai râdem". Numai că, avertizează doamna Rădulescu-Sala, nu toată lumea prinde ironia (dacă e vreuna...). Pe lângă asta, se face exces de argou, de familiarități: "să claxonăm până dă benga în ei"; "dacă
Limba română la radio și TV by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8814_a_10139]
-
o fi fost/ Fiara? Un Diablero? Dimineața/ pe lîngă ape oamenii plătiseră/ mulți bani ca să vadă proporția aceasta" (13 ianuarie 2006). De unde un hieratism, o înțepenire solemnă, o ceremonioasă stagnare a discursului cufundat într-o vechime paradigmatică, într-un clasicism numeral. Istoria e dată la o parte deopotrivă cu devenirea biografică a ființei: "M-am trezit destul de tîrziu/ afară ceața era veche/ pînă și lui Anselmus// i se întîmpla ceva/ cu ființa morții// numai acolo în Samos/ în Anamnesia nu se
Reveria conceptelor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9992_a_11317]
-
o ebrietate austeră a limpezimii, în chipul în care Valery socotea că inteligența, "stare trează, produce misterios și visează iar somnul vede limpede": "mă-mbăt cu litere și cu virgule mă-mbăt cu substantive și cu adjective cu adverbe și numerale/ mă-mbăt cu apa care izvorăște din piatră și fier mă-mbăt cu timpul care-și clocește secundele" (ibidem). Creația lui Nicolae Tzone reprezintă cu certitudine cel mai interesant avatar al avangardei pe care îl cunosc în prezent literele românești
Un nou avatar al avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9029_a_10354]