1,263 matches
-
poate fi reconstituit, deoarece funcționau că numerale cu mult înaintea diversificării limbii-bază“ (L. Wald, Progresul în limba, B., 1969, p. 130). Iar acad. Al. Graur, Puțină aritmetică, B., 1971, p. 14 scrie: „Cum s-au creat primele cuvinte care denumesc numeralele? nu știm. În limbile indo-europene numeralele provin dintr-o epoca prea depărtata de noi pentru că studiile comparative să ne poată aduce lămuriri asupra originii numerelor mici“.După părerea noastră pe omul primitiv, ieșit din peșteră, 1-a impresionat cel mai
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c%C3%A2rstoiu/canal [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
numerale cu mult înaintea diversificării limbii-bază“ (L. Wald, Progresul în limba, B., 1969, p. 130). Iar acad. Al. Graur, Puțină aritmetică, B., 1971, p. 14 scrie: „Cum s-au creat primele cuvinte care denumesc numeralele? nu știm. În limbile indo-europene numeralele provin dintr-o epoca prea depărtata de noi pentru că studiile comparative să ne poată aduce lămuriri asupra originii numerelor mici“.După părerea noastră pe omul primitiv, ieșit din peșteră, 1-a impresionat cel mai mult Cerul. De acolo vin lumină
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c%C3%A2rstoiu/canal [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
op. cit., p. 109) ar trebui legat de semiticul beka „câmpie“ (Kernbach, Dicționar de mitologie generală, p. 93), deci e vorba de substratul mediteranean, în cazul de față semitic. La fel lat. decanus poate fi legat împreună cu gr. dekan nu de numeralul decem, deka „10“, ci de ugaritic dkn „bătrân“, corespunzător ebraicului zakan „bătrân“. Lat. cornu, germ. horn, gr. keras-atos, sl. rog., v. ind. cringa „corn de animal“ au legătură cu semitic keren „corn“. C. Tagliavini are dreptate când afirmă: „Numele însuși
ROMA, LATIUM – DOUA ETIMOLOGII. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1414478611.html [Corola-blog/BlogPost/347060_a_348389]
-
puse la punct site-uri care ofera cursuri gratuite online pentru învățarea unor limbi străine fără profesor. Vei găsi aici cursuri de engleză online pentru începători sau avansați, cursuri unde poți învăța germană online, cursuri de limba franceză online (inclusiv numeralele în franceză sau vestitele verbe din limba franceză), cursuri online de limbă portugheză, italiană și spaniolă; Citește mai mult Am menționat mai jos 35 de site-uri care ofera online și gratuit diverse cursuri. În total sunt aici peste 20
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dalelina_john/canal [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
puse la punct site-uri care ofera cursuri gratuite online pentru învățarea unor limbi străine fără profesor. Vei găsi aici cursuri de engleză online pentru începători sau avansați, cursuri unde poți învăța germană online, cursuri de limba franceză online (inclusiv numeralele în franceză sau vestitele verbe din limba franceză), cursuri online de limbă portugheză, italiană și spaniolă;... XIII. STARE, de Dalelina John, publicat în Ediția nr. 999 din 25 septembrie 2013. Sunt pașii tăi pe nisip ... înaintez, Sunt flacăra vie a
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dalelina_john/canal [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
va stinge din conștiința unui tată sau al unei mame, când va dispărea ultima lumină din viața omenească. Omenirea este un fapt împlinit căci însăși compunerea acestui cuvânt vizează ceea ce se dorește a fi pentru urmași: o menire, singularizată prin numeralul o și substantivul feminin menire, din seva căreia se naște ideea de a ne cere nouă să existăm ca dat al unui perpetuum mobile. Cavalerul din basm are un statut aparte, are drumuri destinate să le străbată și pe care
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Conceptul_de_autoritate_in_basmul_popular_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]
-
viață ↔ moarte, înțelept, liber, amar, pelin. • culoare roșie ori galbenă, foc, roșu, facără, sânge, rană, vin, a cânta, aur, galben. • (temperatură): cald, fierbinte, a fierbe, vară, praf, nisip, făină, cenușă, a sorbi, ciorbă, sobă, a usca. • bun ↔ rău, vină, păcat. • numerale: 3, 20, 1, singur, sărac (?), orfan (?) • acțiuni: a mânca, a roade, dinte, animale rozătoare: șoarece, șobolan, câine, pisică, cal, lup, urs, oaie, berbec, bou, vacă, leu, veveriță, porc, iepure, nurcă și lucruri cu dinți: ferăstrău, furcă, pieptene etc. • a lovi
CUVINTE CE PROVIN DE LA „SOARE“ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1411709242.html [Corola-blog/BlogPost/360058_a_361387]
-
de altfel, numai că unii o știu tot timpul, alții o află în momentele de mare cumpănă ale vieții, iar alții n-o afla niciodată!. Sigur că înțelegerea simbolisticii românului și decodificarea metaforelor, a mesajelor, a poveștilor, a inter-relaționării nominale/numerale....depind de cultură acumulată de fiecare cititor, însă există și reversul - acela că suntem împinși spre propria informare și propriul studiu în cazul în care nu deținem încă toate cheile. Ceea ce nu poate fi decât benefic! „Cel mai dificil lucru
Andrew Davidson – Gargui. Recenzie de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/andrew-davidson-gargui-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339506_a_340835]
-
puse la punct site-uri care oferă cursuri gratuite online pentru învățarea unor limbi străine fără profesor. Vei găsi aici cursuri de engleză online pentru începători sau avansați, cursuri unde poți învăța germana online, cursuri de limba franceza online (inclusiv numeralele în franceză sau vestitele verbe din limba franceză), cursuri online de limba portugheză, italiană și spaniolă; Udacity: Learn. Think. Do - Cursuri online gratuite din domenii precum business, matematici, știința calculatoarelor, psihologie sau fizică; Udemy Online Courses - O colecție vastă de
CURSURI GRATUITE ONLINE de DALELINA JOHN în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Cursuri_gratuite_online_dalelina_john_1380116275.html [Corola-blog/BlogPost/360970_a_362299]
-
Acasă > Orizont > Document > ORIGINEA NUMERALELOR 1,2,3 Autor: Ion Cârstoiu Publicat în: Ediția nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Se cunosc relativ puține lucruri despre proveniență numerelor mici. Este știut că ele „au fost cuvinte cu sens concret care, ulterior, prin
ORIGINEA NUMERALELOR 1,2,3 de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1421910024.html [Corola-blog/BlogPost/350146_a_351475]
-
în: Ediția nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Se cunosc relativ puține lucruri despre proveniență numerelor mici. Este știut că ele „au fost cuvinte cu sens concret care, ulterior, prin abstractizarea sensului și schimbarea funcției, au devenit numerale. sensul lor originar nu poate fi reconstituit, deoarece funcționau că numerale cu mult înaintea diversificării limbii-bază“ (L. Wald, Progresul în limba, B., 1969, p. 130). Iar acad. Al. Graur, Puțină aritmetică, B., 1971, p. 14 scrie: „Cum s-au creat
ORIGINEA NUMERALELOR 1,2,3 de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1421910024.html [Corola-blog/BlogPost/350146_a_351475]
-
Se cunosc relativ puține lucruri despre proveniență numerelor mici. Este știut că ele „au fost cuvinte cu sens concret care, ulterior, prin abstractizarea sensului și schimbarea funcției, au devenit numerale. sensul lor originar nu poate fi reconstituit, deoarece funcționau că numerale cu mult înaintea diversificării limbii-bază“ (L. Wald, Progresul în limba, B., 1969, p. 130). Iar acad. Al. Graur, Puțină aritmetică, B., 1971, p. 14 scrie: „Cum s-au creat primele cuvinte care denumesc numeralele? nu știm. În limbile indo-europene numeralele
ORIGINEA NUMERALELOR 1,2,3 de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1421910024.html [Corola-blog/BlogPost/350146_a_351475]
-
poate fi reconstituit, deoarece funcționau că numerale cu mult înaintea diversificării limbii-bază“ (L. Wald, Progresul în limba, B., 1969, p. 130). Iar acad. Al. Graur, Puțină aritmetică, B., 1971, p. 14 scrie: „Cum s-au creat primele cuvinte care denumesc numeralele? nu știm. În limbile indo-europene numeralele provin dintr-o epoca prea depărtata de noi pentru că studiile comparative să ne poată aduce lămuriri asupra originii numerelor mici“. După părerea noastră pe omul primitiv, ieșit din peșteră, 1-a impresionat cel mai
ORIGINEA NUMERALELOR 1,2,3 de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1421910024.html [Corola-blog/BlogPost/350146_a_351475]
-
numerale cu mult înaintea diversificării limbii-bază“ (L. Wald, Progresul în limba, B., 1969, p. 130). Iar acad. Al. Graur, Puțină aritmetică, B., 1971, p. 14 scrie: „Cum s-au creat primele cuvinte care denumesc numeralele? nu știm. În limbile indo-europene numeralele provin dintr-o epoca prea depărtata de noi pentru că studiile comparative să ne poată aduce lămuriri asupra originii numerelor mici“. După părerea noastră pe omul primitiv, ieșit din peșteră, 1-a impresionat cel mai mult Cerul. De acolo vin lumină
ORIGINEA NUMERALELOR 1,2,3 de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1421910024.html [Corola-blog/BlogPost/350146_a_351475]
-
că și cerul scitic abra din care probabil derivă, cf. biri „soare” în dravidiene (India). După cum cafrul (din Africa de Sud, Mozambic) numa e imposibil să nu ne ducă cu gândul la num „cer“ samoed (în nordul Siberiei). Și mai interesant este numeralul „1“ din limba sesake (idiom melanesian din Oceanul Pacific) unde e sikai, aproape ca și pronunția engl. sky [skai]. În relație cu numeralul „1“ este cuvântul „singur“: solus, -a, -um în latină, pe care noi îl comparăm cu lat. sol, -is
ORIGINEA NUMERALELOR 1,2,3 de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1421910024.html [Corola-blog/BlogPost/350146_a_351475]
-
imposibil să nu ne ducă cu gândul la num „cer“ samoed (în nordul Siberiei). Și mai interesant este numeralul „1“ din limba sesake (idiom melanesian din Oceanul Pacific) unde e sikai, aproape ca și pronunția engl. sky [skai]. În relație cu numeralul „1“ este cuvântul „singur“: solus, -a, -um în latină, pe care noi îl comparăm cu lat. sol, -is „soare“, acest astru fiind și el unic în Univers, pe când gr. monos este sigur în legătură cu astrul nopții, luna: mona la germanici, men
ORIGINEA NUMERALELOR 1,2,3 de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1421910024.html [Corola-blog/BlogPost/350146_a_351475]
-
singur“ dedus de L. Șăineanu din stingheri < stăngâni < slavă, dar lăsat cu et. nec. în DLRM, DEX, MDE, V. Breban etc. Poate fi cerul turcic tengher, precedat de s, cf. și engl. lone, lonely, alone „singur, stingher“ ~ luna. Sunt și numerale mai greu de explicat. - sl. edin e legat de magh. egy < ég sau de chin. tien, ambele „cer“? - armeanul mi, în schimb, se apropie de un nume al soarelui (moș, mus, Mitra), căci știm că de aici vine și alb
ORIGINEA NUMERALELOR 1,2,3 de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1421910024.html [Corola-blog/BlogPost/350146_a_351475]
-
tien, ambele „cer“? - armeanul mi, în schimb, se apropie de un nume al soarelui (moș, mus, Mitra), căci știm că de aici vine și alb. mi „șoarece“, ca și etruscul mi „eu“, ebr. mi „cine“. În concluzie, în cele mai multe limbi numeralul „1“ provine din numele cerului. În favoarea acestei idei pledează și faptul că protosumerienii indicau cifră „unu“ printr-o elipsa, adică formă aproximativ rotundă a cerului (C. Daniel, Civil. asiro-bab., pag, 321). Ceva asemănător cu această ipoteză, dar numai în legătură cu soarele
ORIGINEA NUMERALELOR 1,2,3 de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1421910024.html [Corola-blog/BlogPost/350146_a_351475]
-
o elipsa, adică formă aproximativ rotundă a cerului (C. Daniel, Civil. asiro-bab., pag, 321). Ceva asemănător cu această ipoteză, dar numai în legătură cu soarele, luna la Florica Ț. Câmpan, Povestea numerelor, B., 1965, p.14, lucrare consultată după elaborarea articolului nostru. Numeralul „doi“ are oficial aceeași origine necunoscută. În opinia noastră s-a pornit de la teoria opoziției cer - pământ că în mitologia chineză și iranica. Astfel, i.e. *dui, *di trebuie legate de numele chinezesc al pământului di, la greci de, do, la
ORIGINEA NUMERALELOR 1,2,3 de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1421910024.html [Corola-blog/BlogPost/350146_a_351475]
-
cer“ - „pământ“ ce să fie „3“? Benveniste îl explică prin radicalul ter/tr, „depășire“ a seriei de 1-2 către pluralitate. Acad. Alexandru Graur scrie: „Ideea că lat. tres ar veni de la trans „peste“ adică nu merită nici o atenție“. Și actualul numeral „3“ a avut un sens concret. De exemplu chin. sân este identic cu engl. [sân] „soare“, ori asemănător cu luna sumeriana sin ori „fiu“ sun. (Cerul = tatăl. Pământul = mama, Soarele = fiu), cf. frizianaul sân „astru diurn” (Olanada). Magh. harom „3
ORIGINEA NUMERALELOR 1,2,3 de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1421910024.html [Corola-blog/BlogPost/350146_a_351475]
-
Sevortian, op. cît. p. 642 cu alte ipoteze) care poate fi decupat din v. pers. rauča „lumină“, skr. raoča, cu lat. lux, lucis, sl. luč, rom. a luci, tot în legătură cu strălucirea soarelui (uča). Prof. Ion Carstoiu Mai ciudate sunt denumirile numeralului „1“ în ainiană shine (limba în Japonia) pentru care cf. engl. shine „a străluci“ (cerul strălucitor?), în semitica uahăd „1“ pare a se compară cu iranicul bagă „cer“ cu u=b și h Referință Bibliografica: ORIGINEA NUMERALELOR 1,2,3
ORIGINEA NUMERALELOR 1,2,3 de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1421910024.html [Corola-blog/BlogPost/350146_a_351475]
-
ciudate sunt denumirile numeralului „1“ în ainiană shine (limba în Japonia) pentru care cf. engl. shine „a străluci“ (cerul strălucitor?), în semitica uahăd „1“ pare a se compară cu iranicul bagă „cer“ cu u=b și h Referință Bibliografica: ORIGINEA NUMERALELOR 1,2,3 / Ion Cârstoiu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1483, Anul V, 22 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ion Cârstoiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
ORIGINEA NUMERALELOR 1,2,3 de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1421910024.html [Corola-blog/BlogPost/350146_a_351475]
-
franceză pentru ciclul liceal: - Articolul: - hotărât, nehotărât, partitiv; - Substantivul: gen, număr, formarea genitivului și a dativului; - Adjectivul: acordul adjectivului calificativ, gradele de comparație, adjectivele pronominale (posesive, demonstrative și nehotărâte); - Pronumele: personal, reflexiv, posesiv*), demonstrativ, relativ, interogativ, nehotărât, en și y; - Numeralul - cardinal și ordinal; - Verbul: - modul indicativ, condițional (prezent și trecut*), subjonctiv (prezent, si trecut*), imperfect*), mai mult ca perfect*), imperativ, infinitiv, gerunziu*), participiu, acordul participiului trecut; timpuri simple și compuse; diateza activă, reflexiva și pasivă*); - Adverbul: tipuri, gradele de comparație
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
3 Comentarea unui text studiat*); 1.4 Retroversiune cu suport lexical; 1.5 Explicarea unor elemente de cultură și civilizație. NOTĂ: *) Textele studiate vor fi diferite în funcție de filiera (teoretic/vocațional/teologic). 2.Conținuturi: 2.1. Morfologie: substantiv, adjectiv, pronume, verb, numeral; 2.2. Sintaxa; 2.3. Metrica și prozodie: hexametrul dactilic și pentametrul; 2.4. Literatura:- ILIADA - capodoperă a literaturii universale; - ODISEEA. - capodoperă a literaturii universale; - Tragediile lui Eschil - Tragediile lui Sofocle - Tragediile lui Euripide - HERODOT - părintele istoriei - Tucidide și opera
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
acordul adjectivului calificativ, gradele de comparație, formele speciale de comparativ și superlativ, adjectivele bello, quello, grande și sânto, adjectivele pronominale, posesive, demonstrative și nehotărâte. Adjectivul posesiv de politețe. d. - Pronumele: personal, de politețe, reflexiv, posesiv, demonstrativ, relativ, interogativ, nehotărât. e. - Numeralul: cardinal, ordinal. Exprimarea orei, datei și secolelor. f. - Verbul: modul indicativ, condițional, conjunctiv, imperativ, infinitiv, gerunziu, participiu, timpurile simple și compuse, acordul participiului trecut, folosirea auxiliarelor, folosirea conjunctivului, diateza activă, pasivă și reflexiva, construcții verbale perifrastice, concordanță timpurilor la indicativ
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]