126 matches
-
transmitere a datelor: - Oficiile de stare civilă la direcțiile teritoriale de statistică: L+05 - Direcțiile teritoriale de statistică la INS - sediul central: L+25 3. MODUL DE VALORIFICARE A REZULTATELOR ȘI TERMENELE DE DISEMINARE Principalii indicatori rezultați: Numărul căsătoriilor,, rata nupțialității, vârsta medie la căsătorie și la prima căsătorie a bărbaților și femeilor, căsătorii după grupa de vârsta a soților Tipul de serii de date: Lunar, anual Profilul de prelucrare a datelor: Național, regiuni de dezvoltare, județe, localități, medii de rezidență
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167343_a_168672]
-
la căsătorie și la prima căsătorie a bărbaților și femeilor, căsătorii după grupa de vârsta a soților Tipul de serii de date: Lunar, anual Profilul de prelucrare a datelor: Național, regiuni de dezvoltare, județe, localități, medii de rezidență Lucrări realizate: "Nupțialitatea în anul 2004" Publicații în care se regăsesc datele prelucrate: Anuarul Statistic al României, Situația Demografică a României, Seria Populație Bazele de date ale INS: BDJ, TEMPO Bazele de date ale organizațiilor internaționale: Eurostat (NEW CRONOS) Beneficiarii rezultatelor: - interni: Administrația
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167343_a_168672]
-
de apariție: Trimestriala Termenul de apariție: Ț+100 Mod de prezentare: Broșură SERIA POPULAȚIE Descrierea publicației Conținutul publicației: Utilizatorilor interesați de dinamică fenomenelor demografice publicația le oferă date și analize trimestriale asupra evoluției natalității, mortalității generale și infantile, șporului natural, nupțialității și divorțialității pe total țară, medii și județe. Datele sunt prezentate atât în cifre absolute cât și rate la 1.000 locuitori Limba în care se realizează publicația: Română Periodicitatea de apariție: Trimestriala Termenul de apariție: Ț+55 Mod de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167343_a_168672]
-
în Moldova este de 70,97 ani, pentru bărbați - 67,10 ani și femei - 75,00 ani. Durata medie a vieții locuitorilor din mediul urban constituie 73,55 ani, cu 4,05 ani mai mult decât în mediul rural. Rata nupțialității constituie 7,3‰. Cei mai mulți bărbați care s-au căsătorit în 2011, aparțin grupei de vârstă 25-29 ani (37,2%), iar femeile din grupa de vârstă 20-24 ani (46,7%). Vârsta medie la prima căsătorie a fost de 26 ani pentru
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
populației, este de 2694, comuna Ștefan cel Mare aflându-se situată în categoria celor cu o populație mijlocie.Ulterior, in 2007, numarul populatiei a scazut la 2608 locuitori. Mișcarea naturală a populației trebuie privită sub aspectul a patru elemente componente: Nupțialitatea reprezintă un factor destul de important, prin prisma căruia se reflectă vigoarea familiei într-o comunitate umană. Conform datelor obținute din registrul de căsătorii existent la primărie, aproximativ 68,02% din numărul persoanelor adulte în anul 2002 erau căsătorite, restul fiind
Comuna Ștefan cel Mare, Argeș () [Corola-website/Science/302056_a_303385]
-
mai ales în sistem de navetă. După anul 1990, sporul natural a devenit negativ, mai ales din cauza legalizării avortului și a apariției pe scară largă a metodelor contraceptive, dar și stresului economico-social provocat în principal de nesiguranța locurilor de muncă. Nupțialitatea - reprezintă raportul dintre numărul de căsătorii și numărul locuitorilor dintr-o anumită regiune aflată în studiu ( localitate, țară, etc.). Natalitatea - numărul de persoane născute vii, într-un an de zile, la o mie de locuitori; Mortalitatea - numărul de persoane care
Comuna Ștefan cel Mare, Argeș () [Corola-website/Science/302056_a_303385]
-
în zonă sunt modeste, lucru ce va duce inevitabil, în timp, la scăderea indicilor mișcării populației, deci și la scăderea numărului de populație. Totodată, vârsta medie a populației va crește, deci vom asista la un proces de îmbătrânire a acesteia, nupțialitatea va scade drastic, iar celibatul va deveni un adevărat fenomen. De asemenea incertitudinea zilei de mâine, stresul cotidian, precum și lipsa unor locuri de muncă viabile în zonă va conduce la migrația sezonieră sau chiar definitivă a unui număr tot mai
Comuna Ștefan cel Mare, Argeș () [Corola-website/Science/302056_a_303385]
-
95% neoficial. Ponderea celibatarilor era de 27,19%. Văduvii constituie 9,18% din populația orașului Bălți. Aproximativ 7,85% din locuitori erau divorțați și 1,54% - despărțiți. În 2008 au fost înzestrate 1143 de cupluri noi și 573 divorțuri, rata nupțialității fiind de 7,7‰ și a divorțialității de 3,9‰. Demografia municipiului Bălți se află într-un declin, nu doar din cauza emigrărilor. Nivelul natalității înregistrat pe parcursul anilor 2005-2008 oscilează între 9,2‰ și 9,9‰, mortalitatea între 10,2‰ și
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
și habitatul, explicând tendințele de lungă durată și făcând apel la istorie, antropologie, etnografie sau folcloristica. Rolul demografiei are rolul de a descrie și analiza populația, familiile, structura de vârstă, dinamica, fluxurile migratorii, urbanizarea și fenomenele demografice că natalitatea, fertilitatea, nupțialitatea, divorțialitatea și mortalitatea și cel de a căuta cauzele unor fenoneme demografice. Studiile de demografie vizează politicile demografice, legislația, politice sociale cu impact demografic, metodele și modelele de analiză, si estimarea prospectiva a populației. Sursele demografice pot fi inventarele, socotelile
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
trecut. Un domeniu de activitate al demografiei istorice este acela de reconstituirea familiilor, pe baza registrelor parohiale și ale evidentelor de stare civilă. Prin istorie socială, se poate evidenția vechimea unei familii și ascensiunea ei socială. Pe baza datelor privind nupțialitatea (trebuie luat în vedere și concubinajul și celibatul), se poate afla numărul de căsătorii și numărul locuitorilor dintr-o regiune sau țară, numărul nașterilor și numărul deceselor. Populația raportată la suprafață geografică locuită de aceasta constituie densitatea populației, care vizează
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
și social 9. Așa cum arată datele oferite de Institutul Național de Statistică, între perioada interbelică și anii '90, exceptând cei câțiva ani pentru care nu avem date, respectiv anii războiului și cei imediat următori, se înregistrează unele oscilații în rata nupțialității dar acestea sunt considerate a fi de natură conjuncturală: recuperarea căsătoriilor neefectuate în timpul războiului, recăsătorirea văduvelor de război și intrarea pe piața maritală a generațiilor mai numeroase născute în perioada interbelică 10. Nu este nici o îndoială că așa s-au
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
căsătoriilor neefectuate în timpul războiului, recăsătorirea văduvelor de război și intrarea pe piața maritală a generațiilor mai numeroase născute în perioada interbelică 10. Nu este nici o îndoială că așa s-au petrecut lucrurile câtă vreme la jumătatea anilor '60 rata de nupțialitate a revenit la nivelul din perioada interbelică după care, începând cu anii 1965 a scăzut atingând minimul istoric în 1969 - 7‰. În 1977-1978 rata crește din nou, atingând 9,2‰, după care, în deceniul opt, se va stabiliza la 7
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
rezidă, după Traian Rotariu, în efectivele diferite ale generațiilor născute înaintea și după al Doilea Război Mondial. Prin urmare, prefacerile de la nivel social nu ar influența comportamentul matrimonial în această perioadă. Este adevărat, constrângerile statului nu au țintit cu prioritate nupțialitatea românilor, cu excepția impozitării superioare a celibatarilor. Însă, chiar dacă la nivel de volum și rate nu se pot stabili relații de cauzalitate între contextul și climatul social și evoluția numărului căsătoriilor, modificări în încheierea căsătoriei ca act de întemeiere a familiei
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
internaționale 27. Puține sunt însă studiile care au tratat alte subiecte ale vieții reproductive a românilor în această perioadă și acestea vin, mai ales, dinspre sociologi. Voi urma, așadar, logica cifrelor și ratelor folosite de aceștia pentru a explica evoluțiile nupțialității și natalității în România acestei perioade. Conform Institutului Național de Statistică în 1930 s-au născut 482.084 de copii. Deci, într-o perioadă în care România era o țară preponderent agrară rata nașterilor s-a situat la 34,1
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Ministerului Sănătății, 1968, apud H.P. David, op. cit., p. 205. 30 INS, Anuarul demografic al Rpmâniei, 2006. 31 Vasile Ghețău, "Évolution de la fécondité en Roumanie. Une approche longitudinale", în Population, 38, nr. 2, 1983, p. 249. 32 Analize detaliate ale fenomenului nupțialității, inclusiv aspecte legate de rangul nașterilor, se găsesc atât în studiul lui Ghețău, publicat de INED în 1983, cât și în analiza mult mai recentă a profesorului Rotariu, în Demografia și sociologia populației. 1 Jill Massino, "Anonimatul femeii în estetica
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
definită printr-un declin demografic, atât sub aspectul numărului populației, cât și al structurii. Comentând situația într-un articol publicat în anul 2001 (28-29), L. Urse considera că responsabile pentru aceasta sunt în mare măsura procese demografice ca natalitatea, fertilitatea, nupțialitatea, divorțialitatea, migrația, care, la rândul lor, au fost supuse multor transformări în ultimul timp. Afirmația se bazează pe interpretarea unor indicatori demografici pe o perioadă de zece ani. Tabelul 1. Indicatori demografici în perioada 1990-2000 Indicatori demografici Anul 1990 (‰) Anul
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
o perioadă de zece ani. Tabelul 1. Indicatori demografici în perioada 1990-2000 Indicatori demografici Anul 1990 (‰) Anul 2000 (‰) Natalitate 13,6 10,5 Mortalitate 10,6 11,4 Mortalitate infantilă 26,9 18,6 Spor natural 3 -0,9 Rata nupțialității 8,3 6,1 Rata divorțialității 1,42 1,32 Sursa: L. Urse (2001) Concluziile care reies de aici evidențiază: scăderea ratei natalității (de la 13,6‰ în 1990 la 10,5‰ în 2000) și creșterea ratei mortalității (de la 10,6
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
influența diferențelor culturale dintre generații. Unele dintre aceste schimburi la nivelul funcțiilor familiei își pot avea rădăcinile în fenomenul de migrație. Este o realitate faptul că, după 1990 asistăm la o creștere a ratei divorțialității și o diminuare a ratei nupțialității. Efecte pozitive ale migrației asupra familiei Aprecierea efectelor migrației asupra vieții de familie ar înclina balanța către aspectele negative. Este o realitate că aceste efecte și-au făcut simțită prezența într-un timp relativ scurt, iar acțiunea lor este departe
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
dezechilibre demografice generate de migrația masivă a femeilor în raport cu bărbații sau invers, de unde rezultă o creștere a presiunii asupra cuplurilor căsătorite. Privitor la evoluția viitoare a familiei, T. Rotariu (2003, 241-242) constată că valorile mari ale ratei divorțialității și scăderea nupțialității ne pun în fața unei crize a familiei. Se apreciază că în România, 1/4 din numărul copiilor născuți provin din afara cuplului conjugal oficial (Rotariu, 2003, 238). Tendința occidentală de coabitare (concubinaj) pare să fie tot mai mult împrumutată și de
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
dintre cei mai populari. VIAȚA ECONOMICĂ ȘI SOCIALĂ Dinamica demografică. Așa cum am arătat și în volumul III, există o serie de factori diverși care contribuie la creșterea sau la descreșterea populației, precum rata nașterilor / rata deceselor, rata căsătoriilor / rata celibatului, nupțialitatea, fertilitatea, avîntul sau regresul economic și tehnic, abundența sau penuria de hrană de subzistență și de materii prime, starea de sănătate / morbiditate a populației, mediul ambiental, deplasările masive de populație etc. Dintre factorii pozitivi se numără sporul natural (atunci cînd
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
treptat, devenind o știință autonomă. În literatura de specialitate, se pot distinge două abordări ale demografiei: − în sens restrâns (demografia pură sau formală), corespunzător specificității obiectului ei, demografia studiază cu metode statistico-matematice populațiile umane, concentrându-și atenția asupra fertilității, mortalității, nupțialității, divorțialității și migrației. Se poate afirma din această perspectivă că demografia se apropie mai mult de statistică, de științele relativ exacte; − în sens larg, corespunzător caracterului interdisciplinar al obiectului ei, studiază în plus mobilitatea socială, structura social-economică a populației și
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
o largă aplicabilitate în demografie o au conceptele teoriei probabilităților și statisticii matematice; aceste concepte stau la baza întocmirii unora dintre cele mai valoroase instrumente de analiză demografică, instrumente cunoscute sub denumirea de „tabele demografice” de mortalitate, de fertilitate, de nupțialitate, de divorțialitate etc. În același timp, elementele de teoria probabilităților sunt avute în vedere în elaborarea metodelor de prognoză a populației, cu un evantai foarte diversificat și care prezintă o importanță deosebită pentru activitatea economico-socială. Tot în demografie și-a
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
totalitatea) evenimentelor de același fel, înregistrate într-o anumită perioadă de timp. În funcție de natura evenimentelor demografice a căror masă o descriu, fenomenele demografice poartă denumiri specifice: − natalitate - masa născuților vii; − mortalitate - masa deceselor; − mortinatalitate - masa născuților morți; − divorțialitate - masa divorțurilor; − nupțialitate - masa căsătoriilor; − migrație - masa evenimentelor de schimbare a domiciliului stabil. Fenomenele demografice au ca trăsătură distinctivă caracterul de masă, fiind supuse unor legități statistice; ca urmare a caracterului lor aleatoriu, ele se supun conceptelor teoriei probabilităților. În vederea prelucrării și analizei
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
și în mărimi relative, pentru a obține ratele fenomenelor demografice; aceste mărimi relative (cel mai adesea de intensitate) prezintă o capacitate sporită de cunoaștere, servind și pentru caracterizarea comparativă în cazul unor populații diferite (exemplu: rata natalității, rata mortalității, rata nupțialității etc.); d) Procesul demografic definește modificarea în timp a fenomenelor demografice sub influența unor factori de natură social-economică, demografică, social-culturală, politică etc. Așadar, procesul demografic scoate în evidență variația (creșterea sau descreșterea) populației în timp, în spațiu sau din punct
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
economică (după sursa mijloacelor de subzistență); − structura teritorială; − structura socioculturală (după nivelul educațional, naționalitate, religie și limba maternă). Structura populației pe sexe Delimitarea populației pe sexe (după gen) este importantă nu numai sub raport demografic, pentru studiul fertilității sau al nupțialității, ci și pentru analiza economico-socială a resurselor de muncă feminine, a inegalității dintre sexe în diferite domenii (educație, participare la luarea deciziilor, timp de muncă, salarizare etc.). Pentru analiza repartiției pe sexe se pot utiliza mărimile relative de structură, care
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]