93 matches
-
rea, tu mă iubești... Și mă ningi cu doruri multe Și cu ruga peste tot Nu e nimeni să Te-asculte Eu mai ning un pic, de pot... Să-mi albesc o umbră vie Ce ascunde sub tăceri Neaua inimii nurlie Și să ning cu azi și ieri... Să-ți adun pentru vecie Albele ninsori de flori Tu să mă mai ningi o dată Cum m-ai nins de-atâtea ori... Și să nu mai spui vreodată Că eu nu te ning
EU TE NING de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352037_a_353366]
-
zic eu fată, o comoară, pe nume Elfida. Mămica insistase cu acest patronim, deoarece îl auzise la un doctor, un navetist care venea de trei ori pe lună la dispensar, timp în care Veruca, pe vremea aceea tânără și tare nurlie era mai mereu consultată două-trei ceasuri de acesta deoarece suferea de ceva cu nervii. Suferința era cauzată de spaima de a dormi singură, fiindcă Aristide, aflat în plină afirmare, era mai mereu în misiuni, să prindă tâlhari, ori se știe
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
ca asta, Procurorule! Eu pe canceru-ăsta, nu m-aș duce să mă-ntâlnesc nici cu nevastă-mea, încercă să-l provoace Bebe Tâmplarul, dornic să-i audă povestea, neratând însă din instinct ocazia de a slobozi o ușoară referire la nurlia de nevastă-sa, care era unanim recunoscută ca una dintre frumoasele cartierului și de care el era extrem de mândru, deși ea nu rata nici un moment prielnic pentru a se șterge cu el pe picioare. - Ei! Io-s mai bleg, mă
2. VISCOL ŞI FLORI de LIVIU GOGU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355628_a_356957]
-
-mă-s la gura de metrou. Aici, cald și bine. Cobor scările și doar ce ajung în stație, că și aud o femeie strigând din răsputeri, de pe peronul de vizavi: - Emil! Emil! Emil! După cum își agită brațele în aer doamna nurlie ce îl strigă pe Emil, presupun că el este, firesc, o persoană foarte importantă..., cel puțin pentru ea. Privesc în jur și încerc să îl descopăr pe Emil, care este clar că adăsta de ceva vreme, de aceeași parte cu
ŞI MĂ DAU PE GHEAŢĂ MAI DEPARTE... de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346173_a_347502]
-
Publicat în: Ediția nr. 2243 din 20 februarie 2017 Toate Articolele Autorului • Treptat, Orientul Mijlociu se mută în Occidentul auriu. Când nimic nu te doare, clipa e o sărbătoare! • Ai zice că fata asta e doar poezie. Pe naiba, e și nurlie, și zurlie. Într-o viață peticită nu e bine să fii nici măcar rătăcită. • Sălbatică și domoală, femeia e frumoasă numai când e goală...! • Tristețea e un blestem, știm că e amară și totuși o bem. Răspândită în lumea toată, iubirea
GÂNDURI REBELE (46) ��' AFORISME (19) de HARRY ROSS în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369551_a_370880]
-
poate. Să mai trag o dușcă să prind curaj. (Bea) Zâmbiți vă rog. (Se împleticește, ia cadre din cele mai năstrușnice poziții : peste cap, pe deasupra umărului, cu capul în jos privind-o printre picioare). Zâmbiți vă rog. Așaaa. Îmi place nurlia. Stai așa bre că nu mergem la expoziția de stafii (bea din nou). Ce bună ai fi tu de stafie ! Dar ți-au pus aștia pielea pe băț. Gata ! S-a zis cu tine. Noroc că ăia de la tăbăcării nu
COANA MARE SE MĂRITĂ, PARTEA II de ION UNTARU în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354365_a_355694]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > GĂINA Autor: Marilena Dumitrescu Publicat în: Ediția nr. 1582 din 01 mai 2015 Toate Articolele Autorului Gaina O găină cam nurlie A intrat în Parlament, Trimițând mereu solie Pentru un soț, competent... Avea soțul conturi grase Ce-adunase din buget, Din afaceri oneroase Spăgi în sume fără cuget! De, era cocoș de rasă Ce-aduna fără de veste Și punea pe a
GĂINA de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352602_a_353931]
-
albe,/ căutătoare în abisuri/ ostile -,/ ursitoare-n oglinzi/ cu chip de cocori/ sfâșiind falsa cortină/ de sori,/ a zidi - zidire/ a muri - murire/ cu fiece bocet/ de neiubire. Sau, Toamnă în derivă// Umbre de pași sângerii/ pe poteci fremătânde.../ Încă nurlii/ frunzele-și scaldă chipul/ ridat/ în ultima rouă de zi./ De sub stejari vine zvon de ninsoare.../ Izgoni-va ea oare,/ demodatele,/ neproductive/ melancolii?/ Șoapte de amor, în amurg violet,/ amețesc roșcovana pădure./ Ce vaier de dor!/ În carnea plinului trunchi
O MARE ONOARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358075_a_359404]
-
universal-valabil Că ești neprețuită și-atâtea inimi furi! Valsează-n ton cu tine atâtea constelații Cu galbene eșarfe pe brațe de furtuni, Se-nchină-adânc și luna, stârnind reverberații Când sunetele ploii în suflete ne-aduni... Ce roșu mă-ntomnezi, tu, toamna mea nurlie Cu zbuciumul din gene, melancolii născând; Ecouri strigi în mine și ploi și simfonie Mai ning din ceruri astăzi, în galben suspinând... Referință Bibliografică: Ce roșu mă-ntomnezi! / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 784, Anul III, 22 februarie
CE ROŞU MĂ-NTOMNEZI! de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341271_a_342600]
-
ținea pe palme Tanța, (La hotel, de milioane, Îmi plătea chiar și chitanța!) Băi de soare, băi de mare, Și când m-aprindeam, băi vere! Mă stingea dintr-o suflare Cu vreo trei halbe de bere, Noaptea-n schimb, fata nurlie, (Viță pură, românească) Să nu pic la datorie, M-alinta doar cu Fetească, Iar în zori, la cafeneaua A' din colț, ca pe nimica, Până achita cafeaua, Mă sorbea din ochi Tănțica, Unde-apoi, pe îndelete, Visători, plini de speranțe, Printre
IDILĂ ESTIVALĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343492_a_344821]
-
de Harry Ross, publicat în Ediția nr. 2243 din 20 februarie 2017. • Treptat, Orientul Mijlociu se mută în Occidentul auriu. Când nimic nu te doare, clipa e o sărbătoare! • Ai zice că fata asta e doar poezie. Pe naiba, e și nurlie, și zurlie. Într-o viață peticită nu e bine să fii nici măcar rătăcită. • Sălbatică și domoală, femeia e frumoasă numai când e goală...! Tristețea e un blestem, știm că e amară și totuși o bem. Răspândită în lumea toată, iubirea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381318_a_382647]
-
atunci așteptăm și alte întâlniri, fără șanse de împliniri. Citește mai mult • Treptat, Orientul Mijlociu se mută în Occidentul auriu.• Când nimic nu te doare, clipa e o sărbătoare!• Ai zice că fata asta e doar poezie. Pe naiba, e și nurlie, și zurlie.• Într-o viață peticită nu e bine să fii nici măcar rătăcită.• Sălbatică și domoală, femeia e frumoasă numai când e goală...!• Tristețea e un blestem, știm că e amară și totuși o bem.• Răspândită în lumea toată, iubirea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381318_a_382647]
-
acest adevărat sanctuar al devoțiunii față de popoarele impe- riului. Sarcina sa de bază era, în fiecare dimineață, aranjarea salonului pentru munca de peste zi. Așa se face că în această dimineață Marele Șambelan o aranja temeinic pe Marea Lenjereasă o tipă nurlie, plină de entuziasm și imaginație, exact pe canapeaua favorită a Mamelor Imperiale. După ce-și terminară treaba, cei doi se despărțiră iar fata îi spuse dulce: - Belică, scumpule, când mai ai nevoie dai un biip și ne vedem unde și
POLITICA EXTERNĂ LA CEL MAI ÎNALT NIVEL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375516_a_376845]
-
Acasă > Poezie > Pamflet > CHITANȚĂ (PARODIE DUPĂ ION PRIBEAGU) Autor: Valeriu Cercel Publicat în: Ediția nr. 808 din 18 martie 2013 Toate Articolele Autorului Despre domnișoara Tânta Nu mai e niciun mister, Știm cu toții că nurlia, Stând lângă calorifer, Își usca, mă rog, chitanță, Într-o zi de iarnă grea, După ce-a plătit chiria, Goală, cu nimic pe ea ... Și-apoi, Ion cum o descrie, “Cap superb, ochi mari, adânci, Piciorușe lungi și pline” ... Mi-
CHITANŢA (PARODIE DUPĂ ION PRIBEAGU) de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345308_a_346637]
-
Însă, de proprietar ... Că-și primea natur chiria De la Tânta, regulat ... Domnilor ... jos pălăria! Pentru un barbat e clar: Dacă el, fără alt scop, Nicidecum n-a abuzat, Era, cert ... un filantrop... De-aia zic ... duduia Tânta, De trăia astăzi, nurlia, Mă-ntrebam cuprins de milă, După ce plătea chiria: Oare ... cât va sta chitanță, Ca pe vremuri, la uscat, Chiriașa într-o vilă, Sau apartament de stat?! ---------------------------------- http://dariaion.blogspot.com.au/2011/03/chitanta-ion-corneliu-pribeagu.html Valeriu CERCEL Referință Bibliografica: CHITANȚĂ
CHITANŢA (PARODIE DUPĂ ION PRIBEAGU) de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345308_a_346637]
-
nins spre seară, în Șimand căzu-un strein ciudat... săcui cu guldeni pe-umeri căra; la făgădău la Velj intra deodat’. În jur oameni de vită bună se-ospătau și beau vin pe-alese; lăutarii le cântau în struna, tinere nurlii serveau la mese. Goscul diblașilor le zise drept, sunând galbenii în mână: - Să cântați la nunta va aștept La Hanul Bron dintre hotare! Ospățul ține-o săptămâna, plata - săcui de guldeni floare! Ș-un galben le dădu arvuna, brusc nevăzut
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
În decembre nins spre seară,în Șimand căzu-un strein ciudat...săcui cu guldeni pe-umeri căra;la făgădău la Velj intra deodat’.În jur oameni de vită bunăse-ospătau și beau vin pe-alese;lăutarii le cântau în struna,tinere nurlii serveau la mese.Goscul diblașilor le zise drept,sunând galbenii în mână:- Să cântați la nunta va așteptLa Hanul Bron dintre hotare! Ospățul ține-o săptămâna,plata - săcui de guldeni floare!Ș-un galben le dădu arvuna,brusc nevăzut fu
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
cine? Ehe, de starostele tritrandafiriu îmbarbișonat al unei foarte mici și cam fanate dar mereu disponibile echipe de subrete, care echipă, dincolo de aprofundarea unor momente-bornă din trecutul strămoșesc, la care transpiră pe termen lung (deodorant, nu?), își oferă ser(viciile) nurlii de cîte ori pică de la drum lung istoricul șef. Subretele, cu barbă, cu mustăți, glabre, ca-ntr-un mîlos-bahluian Fellini, humectate foarte de prezența bărbatului stînd rect în jilț domnesc (numai în sală de voievozi, prezidentul ăsta, al treilea, cum
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
tonă, o întreb ce vrea, iar corpolenta nici mai mult, nici mai puțin, că s-o las să stea în atelier, că-i la mare ananghie, n-are casă, n-are bani. Crezînd că, mde, corpolenta o fi vreo încă nurlie, îl întreb pe conu Costică de vîrsta vizitatoarei. Măi, zice conu Costică, șaptezeci de anișori... și-i spun că pe patul meu din atelier doarme... doarme... achizitorul nostru de Fond Plastic, așa că... Bun conu Costică, nu? Inepuizabile, strategiile astea narative
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
convingîndu-mă că știți să citiți. Și... totuși... totuși nu prea (iarăși cavalerești scuze), de vreme ce mi-ați cam deviat (intenționat?) sensurile celor notate de mine. V-aș sustrage, o secundă, de la trebi (eminescian, nu?) ca să vă mărturisesc ceva. Din rîndurile dumneavoastră nurlii ar reieși, ce mai!, ramolismentul meu în materie de noutate de ultimă oră. Vă spun că n-ați pipăit prea bine ombilicul chestiunii. Mai întîi, o scurtă mărturisire: eu însumi am apărut într-un Iași în care cei cîțiva maeștri
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sunt denumirile părților trupului femeiesc. Așadar, el refuză interpretarea literală și vede în Cântarea Cântărilor „o profeție a misticului cortegiu nupțial al sufletului perfect și al Cuvântului lui Dumnezeu”. Făcând o paralelă între mireasa din Cântare și prostituata frumoasă și nurlie din Isaia 23, 16, Nilus vede în aceasta Biserica provenită din gentili, devenită mireasă a lui Cristos; însă în comentariu aceasta semnifică și sufletul. De fapt, deși declarațiile de principiu par să-l apropie pe Nilus de alegorismul lui Origen
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
sînt denumirile părților trupului femeiesc. Așadar, el refuză interpretarea literală și vede în Cîntarea Cîntărilor „o profeție a misticului cortegiu nupțial al sufletului desăvîrșit și al Logosului lui Dumnezeu”. Făcînd o paralelă între mireasa din Cîntare și prostituata frumoasă și nurlie din Isaia 23, 16, Nilus vede în aceasta Biserica provenită dintre „neamuri”, devenită mireasă a lui Cristos; însă în comentariu ea reprezintă și sufletul. De fapt, deși declarațiile de principiu par să-l apropie pe Nilus de alegorismul lui Origen
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
un balet de Ceaikovski! CĂUTÂND, CE? Sunt pași înainte și pași înapoi Sunt priviri înainte și priviri înapoi Ne balansăm între astăzi și ieri Căutînd ce? Un petec de lumină, O coajă mai caldă de pâine Un prieten, o femeie nurlie Un arbore de aur Un vis amețitor Mereu vrem ceva Ce n-am avut și poate, în veci nu vom avea! E viața care nu stă pe loc Mintea care n-are tihnă Sufletul nesătul de joc... TOTDEAUNA Totdeauna ne
LIRICE (3) de HARRY ROSS în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381301_a_382630]
-
întru aceste vremi, împăratul Suliiman, după moartea lui Ianoș care rămăsese tânăr, cu mumă-sa Ezavela crăiasa”; „că mumă-sa” - zice cronicarul, țesând despre doamna lui Mihai Viteazul, „den auz unul de la altul așa dovedim”, o veritabilă legendă a „văduvei nurlii” - au fost de la oraș de la Floci; care, fiind văduvă și frumoasă și nemerind un gelep, om mare și bogat, de la Poarta împărătească și în casa ei zăbovindu-se câtăva vreame, zic că au fost umblat cu acea fameae și au
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
schițe, scrise „fără venin” - cum le califică autorul însuși -, nu însă și fără irepresibila vocație a șarjei. Liantul episoadelor (încorporarea recrutului și repartizarea sa la „pifani”, instrucția „de front”, cu stupidele reluări la infinit ale întoarcerilor pe loc, vizita mătușii nurlii care provoacă latențele sexuale ale militarilor, concediul, lăsarea la vatră etc.) îl reprezintă soldatul Neață Ion, alter ego al scriitorului în notă autoironică și umoristică. Personajul - un Păcală cazon - e reluat picaresc în Soldatul Neață în război (1943) și Pățaniile
RADULESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]