256 matches
-
metabolică (sub forma principală de ATP) sunt catalizate direct de enzime cu activitate ATP azică sau cuplate indirect cu hidroliza ATP, care furnizează astfel energia necesară. Sinteza de ATP se realizează prin fosforilarea ADP, cuplată cu anumite reacții din catabolismul nutrimentelor și poate necesita sau nu prezența oxigenului. De aici provine de fapt distincția conceptuală dintre metabolismul aerob și cel anaerob, bazată pe diferența dintre mecanismele ce permit fosforilarea ADP: fosforilarea “de substrat” și cea “oxidativă”. Cea mai mare parte a
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
se realizează la nivel mitocondrial, dar contribuția acesteia diferă în funcție de tipul celular (de fapt în funcție de numărul mitocondriilor și încărcarea lor enzimatică), precum și în funcție de statusul metabolic și de oxigenare al celulei. In matricea mitocondrială se desfășoară secvența catabolică finală pentru toate nutrimentele, ciclul acizilor tricarboxilici (Krebs). Intr-un ciclu de reacții<footenoteid="3">Detaliile chimice referitoare la metabolismul energetic și intermediar sunt subiect clasic de biochimie; aici sunt prezentate unele aspecte relevante din punct de vedere funcțional </footenote> este preluat un rest
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
unei molecule de ADP. Tot în membrana internă electronii sunt transferați în gradient redox către oxigenul molecular, reacția finală având forma O2 + 4e+ 4H+ = 2H2O. Resturile acetil sunt introduse în ciclul Krebs de către acetil-coenzima A, care le preia din catabolismul nutrimentelor după cum urmează 2. Glucoza este catabolizată până la piruvat cu producerea netă a 2 molecule de ATP și 2 molecule de NADH, care pot fi reoxidate prin transformarea anaerobă a piruvatului în lactat. Conversia piruvatului în acetil-coenzimă A mai produce o
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
eliberează acetil-CoA, iar o altă moleculă de CoA reintroduce în ciclu acidul gras rezultat, mai scurt cu 2 atomi de carbon decât cel inițial. Calculele stoechiometrice arată următoarea producție de molecule de ATP prin catabolizarea completă a unei molecule de nutriment: 30 pentru glucoză, 124 pentru un acid gras cu 18 atomi de carbon, maximum 12,5 pentru aminoacizi (ciclu Krebs complet). Reglarea intrinsecă permanentă a metabolismului energetic se face prin concentrația de ATP și ADP, alosteric la nivelul etapelor enzimatice
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
sunt de obicei la jumătatea dimensiunilor celulei-mamă, și în timpul fazei G1, vor crește până la dimensiunile normale. In această perioadă cea mai mare parte a genelor implicate în progresia ciclului celular sunt inactive. Dacă se primesc stimuli antiproliferativi, sau aportul de nutrimente este deficitar, celulele vor evolua către diferențiere terminală, sau vor ieși din ciclu pentru a intra în G0. Tranziția G0/G1 este dependentă de existența de semnale mitogene exterioare și de responsivitatea celulei la acestea. Cea mai comună cale de
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
desface și proteina revine la conformația inițială. Uneori acest lucru este posibil pentru că se realizează practic o cavitate hidrofilă mărginită de proteină membranară în timp ce exteriorul este lipofil. Transportorii sunt prezenți în toate celulele (ubiquitari), oriunde este nevoie de introducerea de nutrimente, de eliminarea cataboliților, de controlul concentrațiilor ionice intracelulare. Dacă transportorul transferă o singură specie moleculară, transferul poate fi conform gradientului electrochimic (uniport) sau împotriva acestuia (pompă). Dacă se transportă două (sau mai multe) specii moleculare (molecule neutre sau ioni), atunci
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
Na+ se inactivează. Receptori membranari și sisteme de semnalizare intracelulară Pentru a se adapta la modificările mediului în care trăiesc, celulele trebuie să-și modifice parametrii interni. Organismele unicelulare trebuie să răspundă la modificări de temperatură, stres osmotic, concentrație a nutrimentelor prin mișcare sau sinteză de proteine. La animalele pluricelulare, celulele trebuie să se dezvolte și să-și realizeze activitatea în interiorul unui sistem armonios, de funcționare coordonată a tuturor celulelor (vezi cap. 1). Pentru aceasta ele trebuie să fie capabile să
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
lichid circulant, sângele susține celelalte funcții de nutriție la nivelul organismului, participând la: respirație, prin capacitatea crescută de transport pentru O2 și CO2, precum și prin mecanismele ce asigură schimbul de gaze respiratorii la nivel pulmonar și tisular; digestie, prin absorbția nutrimentelor prin peretele tubului digestiv și distribuția lor în toate țesuturile; excreție, prin îndepărtarea din țesut a produșilor finali de catabolism și a altor substanțe cu tendință de acumulare tisulară, asigurând transportul acestora la organele specializate pentru mecanisme excretorii. Un alt
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
creațiunei artistice. Un op care întreprinde să (conceapă) pri[ceapă] o activitate artistică în arhitectonica sa nu poate să-și tragă tăria sa decât din știința din prezinte. Pre cât e {EminescuOpXIV 217} de îngrijit opul de-a discompune greul nutriment metafizic prin substanța de imaginelor (***, sensibile) pline de sens, de Anschauungen, de esemple, spre a-l face mai de mistuit pentru aceia cari nu sânt obicinuiți c-un astfel de nutremînt, totuși el lăsa să pătrundă prin toată compozițiunea și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
elementul ideal (prevalează) domină în caracter astfel încît n-a putut fi elaborat la deplină viață individuală, sau viața individuală domină cu paguba idealităței și a universalităței. În cazul întîi îi sunt sustrase caracterului rădăcinele din cari-și trage el nutrimentul pentru esistența sa în parte (particulară), corpul eteric e prea ușure și liber și nu ne ascunde neci o trăsură mai precisă, neci o comembrare mai solidă. În caractere cu o idealitate a cugetului atât de predomnitoare, care n-au
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în somn, și urechea e deschisă deși nervii ei nu sânt atinși. Fiecare din aceste părți își schimbă și zi părțile sale 908 {EminescuOpXIV 909} {EminescuOpXIV 910} constitutive, însă mașina rămâne aceeași, și cu cât mai repede se face asimilarea nutrimentului cu atât mai sănătoasă e activitatea întregului și cu atât mai mare tendința spre regularitatea și durabilitatea mașinii însăși. Tot așa e cu societatea. Tendința ei de durabilitate stă în raport direct cu repejunea mișcării între diferitele ei părți și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
granitului, a lutului, a nisipului ea a trecut la forme mai compuse, mai complicate, mai eterogene, cari se reprezintă în om prin oase, mușchi, creieri. Înmulțindu-se indivizii ce trebuiesc hrăniți, a devenit necesară o înmulțire analogă a cantității de nutriment animalic și vegetal, și pentru asta a fost necesar ca alte părți de stâncă, de lut sau de nisip, produse prin discompunerea celor de mai sus, să ia forma de grâu, orz și iarbă, pe când alte părți au luat forme
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
la largul mării ne-au descoperit faptul că sonda nu aduce de nicăiri pământ, ci pururea mase de animale microscopice din fundul oceanului. În adâncimile lui lucrează insecte foarte mici, cărora natura le-a impus datoria ca, afară de grija pentru nutrimentul lor și al progeniturei lor, să zidească mereu case nouă. Crustaceea se chinuie mereu, în interesul apărării ei, să-și repare, să-și mărească, să-și reînnoiască casa; și, după ce moare, o lasă ca o contribuție și ca un adaos
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
din cauza curiosului miros de viorea pe care-l are daca-l freci. Prin descompunerea și putrezirea continuă a acestei mici plante se produce încet-încet o pătură foarte subțire de humus, care e de ajuns acum pentru a atrage din atmosferă nutriment destul pentru câțiva mușchi negri-mohorîți. Acești mușchi, cari îmbracă deși pământul lângă gropile din Fahlun și Dannemora din Suedia și prin colorarea lor mohorâtă dau un aspect întunecos gropilor, se numesc de cătră botaniști mușchi stygici sau mușchi de Fahlun
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mare de humus pe stânca goală și se stabilește o vegetație din ce în ce mai tare și mai spornică, care nu se nutrește din humusul care se-nmulțește în loc de-a scădea, după orice generație, ci cu al cărui ajutor numai își trage nutrimentul din aer. Materii vegetale în stare de putrejune le ia orice bură de ploaie din vârful muntelui și le așează la poalele lui, împreună cu așezări minerale. După un timp, la poala de munte s-a format un pământ capabil a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de pământ roditor, la marginea căruia se adună material nou prin lepădare de ramuri și crengi. Fiece plantă nouă gunoiază așadar pământul pentru urmașii ei, și vegetația se suie în sus. Puterile elementare, gravitația și spălarea prin ape curgătoare, duc nutrimentul mineral și organic pentru plante la locurile cele mai adânci; iar vegetația răsărită recucerește muntele din jos în sus, ducând aceeași hrană în susul muntelui, și-și prepară în cale drumul pentru progresele ei proprii. Cea mai slabă și mai sărăcăcioasă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
aceasta mișcare produce putere. Modul în care concurg plante și animale pentru a produce această mișcare ce sporește din ce în ce e următorul: Omul și celelalte animale nu fac decât a ajuta această transformare, căci oamenii și animalele consumă nutriment vegetal cu acelaș rezultat final la care plantele ar ajunge pierind prin putrejune sau distrugîndu-se prin foc. Nutrimentul se introduce în stomah în forma în care-l dă planta, iar în forma de acid carbonic și de apă iese prin
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
din ce în ce e următorul: Omul și celelalte animale nu fac decât a ajuta această transformare, căci oamenii și animalele consumă nutriment vegetal cu acelaș rezultat final la care plantele ar ajunge pierind prin putrejune sau distrugîndu-se prin foc. Nutrimentul se introduce în stomah în forma în care-l dă planta, iar în forma de acid carbonic și de apă iese prin răsuflarea plămânului și a pielei. Frunza plantei viețuitoare suge acid carbonic din aerul atmosferic, dar dă afară oxigenul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
din care se compune lutul, și cenușa noastră nu se poate întrebuința la asemenea scopuri. Planta, care e admirabil construită, nu poate pui fără acid fosforic ș. a., pe cari trebuie să le primească în sine și să le ofere ca nutriment animalului ce crește. Și pământul are atât de puțină cantitate din materia aceasta și altele folositoare încît și plante și animale cată să restituie pământului materialele împrumutate îndată ce le vine sfârșitul vieții. Cenușa noastră nu poate fi sustrasă pe mult
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sprijin. N-ar putea trăi nici din pământ, nici din aer, și totuși corpul său are pururea trebuință de elementele cuprinse în amândouă. Planta e aceea care-și alege aceste materii indigestibile, le adună, le împreună și le prepară ca nutrimente pentru oameni și pentru animale. Și acestea par a lepăda sclavului lor ce muncește din greu materiile netrebnice pe cari nu le pot folosi, pentru ca el să le prelucreze din nou în materie cu putință de-a fi consumată. Planta
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nimic. Acest personal se ocupă deci cu discuțiuni politice, pentru că nimic nu știe încolo decât ceea ce citește prin gazete si pentru că golul intelectual, lipsa de cultură cată a se umplea cu ceva. 129 {EminescuOpXIII 130} Cei însă ce-i dau nutrimentul zilnic al inteligenței sunt tot atât de ignoranți. Redactorii faimoși ai celei mai mari foi din țară n-au în sacul lor de grăunțe intelectuale decât patru clase primare și vorbe, vorbe goale culese din gazete străine. O logomahie stearpă, iată tonul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
-i place ca altul să se puie deasupra Lui, chiar daca el ar fi de vină; dar încă unde o asemenea convingere nu există! Cestiunea izraelită izvorăște din starea de lucruri economică a țării și-n ea agitațiunea antisemitică află pururea nutriment. [7 octombrie 1882] ["DE CE VICLEȘUGURI... De ce vicleșuguri de iarmaroc mai sunt capabili și neprețuiții confrați de la "Romînul"? Într-un număr foaia liberală dădea seamă despre intenția Rusiei de-a ne face navigabil brațul Chiliei, făcea imputări Comisiunii europene că e
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în duoden 33 4.4. Sucul intestinal 34 5. Motilitatea intestinului gros 35 5.1. Controlul motilității colice 36 5.2. Compoziția conținutului colic 36 5.3. Defecația 37 6. Sistemul nervos enteric 39 7. Hormonii gastro-intestinali 40 8. Absorbția nutrimentelor 45 8.1. Absorbția glucidelor 45 8.2. Absorbția lipidelor 47 8.3. Absorbția proteinelor 48 8.4. Absorbția apei 49 8.5. Absorbția electroliților 49 8.6. Absorbția medicamentelor 52 8.7. Absorbția la nivelul colonului 52 9. Noțiuni
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
ale organismului uman. La nivelul organismului procesele de natură digestivă sunt asigurate de un ansamblu funcțional specializat, aparatul digestiv. Acesta este compus din tubul digestiv (cavitate bucală, esofag, stomac, intestin subțire și gros), care pe lângă rolul digestiv asigură și absorbția nutrimentelor, și glande anexe (glande salivare, pancreas, ficat). Aparatul digestiv realizează procesele mecanice, fizice și chimice prin care alimentele sunt transformate în compuși suficient de simpli, care sunt absorbiți prin peretele tubului digestiv în sânge și transportați în cea mai mare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
saliva, sucul gastric, sucul intestinal, sucul pancreatic) eliberate de celulele secretoare specializate; bila favorizează digestia lipidelor prin emulsionarea acestora. Intestinul subțire este specializat atât pentru digestie cât și, în mod deosebit, pentru absorbție. La acest nivel se absorb elemente nutritive (nutrimente; principii alimentare), vitaminele, electroliții și apa. Absorbția intestinală cuprinde transportul acestora prin spațiile intercelulare dar și transcelular și este asigurată prin mecanisme de transport membranar selectiv (pasiv și activ), completate de diverse modalități de transformare intracelulară. Contracțiile musculaturii intestinale segmentează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]