177 matches
-
ales de bătrâni, iar repertoriul liric, de tineri. În Basme populare românești, culegere alcătuită la îndemnul lui D. Caracostea și adoptând ordonarea textelor după modelul din Antologie de proză populară epică de Ovidiu Bârlea, N. a inclus basme fantastice, basme nuvelistice, basme-snoave și snoave, legende, toate culese din județul Olt, numai câteva provenind din comuna Dimitrie Cantemir, județul Vaslui. Înregistrate, cele mai multe, pe bandă de magnetofon, de la „talentați povestitori mai vârstnici”, transcrise cu grijă pentru păstrarea specificului graiului local, selectate după criteriul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288459_a_289788]
-
și la îndepărtarea definitivă a ei. Discursul mitologic își păstrează liniile mai pronunțate în cele două secvențe sumero-babiloniene; dincoace, scenariul narativ este transferat în lumea personajelor de basm și în viața păstorească, de unde și mutațiile aparente de ordin domestic și nuvelistic. Pe scurt, comportamentul mioritic, așa cum rezultă din poema folclorică, varianta Alecsandri, ca și din complexul de texte agro-păstorești asociate, înseamnă actualizarea unui act mitic, îndelung experimentat din generație în generație. Este vizat orice individ situat fie pe cea mai de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și „de jos”, simboluri esențiale și corespondente dipticului viață-moarte. Este greșeala lui Enkidu. În varianta babiloniană citată, Iștar se salvează, cu condiția să numească în locul ei o persoană apropiată, încă în viață. Este un schimb. Amănuntul amintește de acele narațiuni „nuvelistice” în care omul sărman pleacă de acasă din cauza sărăciei: sau vrea să-l caute pe Dumnezeu, pentru a afla de la dînsul de ce nu are urmași. Cînd ajunge la o margine de lume, îi iese în cale stăpînul locului. Acesta îl
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
activitatea sa de scriitor, folclorist și traducător, M. a slujit apropierea dintre români și maghiari, stăruind asupra cunoașterii reciproce. A publicat studii și articole despre personalități ale literaturii române (V. Alecsandri, D. Bolintineanu, Gh. Șincai, Andrei Mureșanu) sau despre dezvoltarea nuvelisticii, a romanului și teatrului românesc. Aceste scrieri, împrăștiate în periodicele din ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, vor fi adunate în două volume apărute sub titlul A románság (1895-1896). Ca folclorist, M. elaborează o serie de studii despre diferite
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288228_a_289557]
-
firesc, la obiectivarea (prin dialog) a narațiunii descriptiv-memorialistice din textul originar (notele de călătorie) lucru izbutit numai parțial, deoarece autorul se mulțumește să decupeze pur și simplu episoadele cu potențial dramatic, aglutinându-le într-o manieră mai curând... "impresionistă" decât nuvelistică stricto sensu. Sursa de "inspirație" e indicată, de altfel, chiar din prefață, unde prozatorul își mărturisește intenția romanțării "documentului" (procedeu recurent în toată literatura sa): "Paginile ce urmează sunt compuse după notele luate numai la Florența. Sub condeiul meu de
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
schimb materialul faptic menit să probeze aceste automatisme poate fi cu mult mai divers așa se explică interesul lui Lovinescu pentru "intrigă", fie în forma vulgară a colportajului anecdotic, fie în maniera experimentală a "exercițiilor de digitație" din intermezzo-ul nuvelistic. Într-adevăr, în proza scurtă autorul lui Bizu nu adâncește psihologia personajelor (inexistente în afara "rolului" prescris), în schimb consemnează o serie de topoi meniți a scoate în relief nuclee narative cu potențial melodramatic. Iar melodrama, nu trebuie uitat, are la
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
naturi sălbatice, oamenii pământului. Construită pe schema literaturii de aventuri, povestirea oferă o lectură antrenantă prin imprevizibilul acțiunii și derularea ei alertă, prin comicul multor situații, vorbirea mucalită a țăranilor implicați în acțiune, prin tonul degajat al relatării. Cu ciclul nuvelistic din volumele Eroul necunoscut (1957), Steaua magilor (1957) și Linia vieții (1958), V. își asumă ambiția (și riscurile) epicii de proporții. Timpul narațiunii se întinde pe durata unei jumătăți de secol, între 1907 și 1957, și aduce în prim-plan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
acesta e prea elaborat, cu puternice înrâuriri din E.T.A. Hoffmann și E.A. Poe), prefigurând factura scrierilor lui Gala Galaction și, poate, ceva din atmosfera povestirilor lui V. Voiculescu. Din același tărâm bântuit de fantasmele nedeslușite ale copilăriei vin basmele nuvelistice Neghiniță, Norocul dracului, Stăpânea odată ..., Departe, departe ori Palatul de cleștar, unde stilizarea exagerată, lucrătura migăloasă, artificioasă, prolixă sunt imputabile. De altfel, în aceste zone fragile, vulnerabile, I. L. Caragiale, bun prieten și companion în nenumărate împrejurări, va găsi o sursă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
și contradicțiile". 352 Ihab Hassan, ibidem. 353 În 1962, Italo Calvino publica, într-un volum unic, intitulat Strămoșii noștri, trilogia de romane cuprinzând Vicontele tăiat în două, Baronul în copaci și Cavalerul inexistent. Lor li se adaugă o fertilă creație nuvelistică (din volumele La urmă vine corbul, Intrarea în război, Povestiri), Basme, dar și o susținută activitate eseistică și publicistică. Italo Calvino a condus mult timp redacția de proză a cunoscutei edituri Einaudi, fiind și unul dintre membrii marcanți ai grupului
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
desăvârșită artistic cu o viziune asupra lumii și vieții fundamental tragică, cum remarcă G. Călinescu. Puterea de asimilare a datelor epocii, uneori până la confundarea cu ele, cu tot ceea ce se definise ca tipologie morală, înainte și odată cu ei, în evoluția nuvelisticii, Rebreanu continuă să pregătească cu tenacitate, noua eră a romanului obiectiv modern. „Plăsmuit în laboratorul său mental”, cu o înțelegere lucidă și printr-o muncă asiduă, după cel de-al doilea război mondial, el a creat un roman de tip
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
În romanul Mara întâlnim "tablouri de mare autenticitate, în care se mișcă personaje memorabile", individualități puternice. Și în această narațiune atrag atenția pătrunderea psihologică, obiectivitatea analizei, senzația de viață adevărată, realismul viguros de factură populară. Moara cu noroc În activitatea nuvelistică a lui Slavici se disting două etape: a. idilică (pronunțat folclorică), b. dramatică (tragică). Moara cu noroc cuprinde scene realiste de moravuri, caractere și pasiuni puternice, cu viață interioară complexă, având în centrul acțiunii familia, dezumanizarea sub influența banului, înstrăinarea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
e din perspectiva criticului elementul fundamental de originalitate a operei scriitorului ardelean care înzestrat cu virtuți de bun cunoscător și psiholog al naturii umane, în special feminine, va reuși să ofere literaturii române "întâia sa adevărata capodoperă: Budulea Taichii", "capodopera nuvelisticii sale: Moara cu noroc", "întâia capodoperă a genului (n.a. romanesc) la noi: Mara". Regăsim, așadar, la început de secol XXI aceeași dispunere adversativă a considerațiilor critice despre creația slaviciană ca în anii '20. Istoria a ales să păstreze extremele (cazul
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
atent la toate detaliile operei sale de sorginte populară nu s-a impus cu ușurință. Cititorul era convins că are în față paginile unui povestitor humuleștean care șade pe o laviță și deapănă povești. Lucrurile nu stăteau diferit în cazul nuvelisticii lui Slavici. Privirea atentă a naratorului desprins din gura satului a fost adesea confundată cu perspectiva scriitorului șirian, fie doar din cauza apartenenței regionale comune a acestora. Lectorul trecea complet cu vederea construcția intelectuală viguroasă a creatorului nuvelelor care devenea în
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
e unul tragic, dar modul în care acesta își duce povara vinii și suferința eșecului i-a determinat pe unii critici să-l așeze în rândul personajelor care cunosc "prăpastia tragicului"193. Vinovatul fără vină nu reprezintă subiectul preferat al nuvelisticii scriitorului, el va deveni eroul predilect al romanului indiferent de momentul în care a fost scris. Preferința pentru personajele tragice și spațiul mai mare manevră pe care i-l oferă textul romanesc îl determină pe scriitor să spere în realizarea
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
literatura a devenit mută și pentru publicul său și lucrurile nu stau diferit nici în lucrările de după 1920: Cel din urmă Armaș (1923), Din păcat în păcat (1925) care se încadrează și ele ca subiecte și metodă narativă acestei serii nuvelistice aflate sub semnul ratării. Capodoperele prozei lui Slavici vorbesc, însă, despre autorul lor ca despre un autentic psiholog al iubirii și, s-ar putea spune, antropolog născut, iar nu făcut, căci Slavici reușește să aleagă, cu ingenioasă premeditare, în creațiile
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
destinului: mai Întâi, identificăm tentative de Îmbunare a destinului prin practica masa ursitoarelor, după care Înregistrăm zbateri nereușite pentru schimbarea acestuia, apoi ajungem la un destin rectificat (Întrucât destinul capătă un sens pozitiv, favorabil). Dincolo de ursitoarele din basme fantastice, basme nuvelistice și legende, există și povestirile cu ursitoare În care sunt redate practici magice de Îmbunare a ursitoarelor. La Întrebarea Când năștea o femeie, ce obiceiuri erau Înainte, informatoarea răspunde astfel: uite ierea obicei te țâneai de pat sau te țâneai
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
subliniat de metalul din care este făcut (aur și, respectiv, argint); În această calitate poate simboliza căsătoria mistică cu domnul (inelul primilor creștini), cunoașterea și Înțelepciunea. g. Sortitul Semnalăm, de asemenea, căsătoria ca motiv central Într-o serie de basme nuvelistice. În Despina, naratorul popular insistă asupra rolului jucat de noroc În alegerea partenerului potrivit. Toate le alegi În lume, dar soțul ori soția nu, șinsurătoarea ori măritișul mai merge și la noroc: dacă ai noroc, câștigi, dacă nu, nu. După
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
pe mine și pe partea pe care a căzut ea, am Înălbit. Pentru binele care mi l ai făcut de m-ai scăpat de ea, Îți mulțumesc de o mie de ori și-ți zic și bogdaproste. Tot un basm nuvelistic este și Moșu și copilu [Robea], În care băiatul Își Îndeamnă tatăl să se căsătorească. Moșul se căsătorește cu o femeie tânără, care-și face anumite socoteli: va trăi pe banii uncheșului și poate moare uncheșul și și va găsi
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
și al tematicii, structurii și formelor de expresie, distingându-se între b. fantastic, care corespunde la ceea ce în engleză se numește fairy-tale sau magic-tale (Tales of Magic), în germană Märchen, în franceză conte de fées, b. religios (Religious Tales), b. nuvelistic (Novelette/Romantic Tales), b. despre uriașul (dracul) cel prost (Tales of the Stupid Ogre), toate grupate sub denumirea generică ordinary folk-tales, acoperind tipurile 300-1199 din Catalogul Aarne-Thompson, în timp ce b. despre animale (Animal Tales) ocupă pozițiile 1-299, glumele și anecdotele (Jokes
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
de ,,impurificare’’ și readuse, astfel, la statutul impus de legile existenței reale a omului. A ,,imita’’ basmul popular, pentru Caragiale, înseamnă tocmai acest efort de revigorare atotcuprinzătoare epică, de supunere a materiei originare la rigorile creației narative, de altfel, ,,basmul nuvelistic’’ constituie o specie pe care, alături de Creangă, în aria literaturii române, scriitorul nostru o ilustrează cu strălucire. Să luăm în discuție de exemplu, pasajul de început din Poveste, Imitație, izbitor, prin concretețea lui analitică și descriptivă, prin prospețimea modului în
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
tehnică a ,,privirii’’. Situat într-un context narativ structurat de aura sacralității, momentul vânătorii ni se prezintă sustrăgându-se metodic oricărei înfiorături mitizante, prezența miracolului ca sursă a fantasticului nu mai poate beneficia aici de un regim ,,normal’’. În ,,basmul nuvelistic’’ caragialian, momentul miraculos-fantastic are semnificația unei apariții incidentale, care fisurează materia realistă a narațiunii, perturbându-i cursul și proiectând-o, astfel, în paradoxul comic, implicit moralizant. Ideea ar fi că fără intervenția datului miraculos magic totul ar fi evoluat în
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
așteptărilor în continuare, căci toate cele trei obiecte răspund ,,comenzilor’’ ce li se adresează, săvârșind minune după minune. Subintitulată și ,,basm oriental’’, opera Lungul nasului valorifică resursele magiei populare într un context narativ la fel de caracteristic tocmai prin autenticitatea lui realist nuvelistică. Doar că aproape imperceptibila disimulare moralistă a subtextului din Poveste face acum loc unei perspective comice de un grotesc deschis. Cunoscuta practică vrăjitorească a transformării prin blestem a ființei umane întrun anumit animal constituie elementul de subminare a planului ,,nuvelistic
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
nuvelistică. Doar că aproape imperceptibila disimulare moralistă a subtextului din Poveste face acum loc unei perspective comice de un grotesc deschis. Cunoscuta practică vrăjitorească a transformării prin blestem a ființei umane întrun anumit animal constituie elementul de subminare a planului ,,nuvelistic’’ de către fantastic. De data aceasta, dorința tânărului împărat de a lua de soție pe fiica de împărat este condiționată straniu și fad, astfel, el trebuie să calce pe coadă motanul ce-o însoțește pretutindeni pe frumoasă. Numai așa prințesa ar
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
susțină ideea morală a povestirii, dezvăluită abia în final. Este un final în care racordarea filonului magic la tema de morală beneficiază de un ,,tratament’’ epic edificator prin funcționalitatea lui umoristică. În ceea ce privește Făt-Frumos cu Moț-în Frunte, cel deal treilea ,,basm nuvelistic’’, aderența la fantastic se produce aici numai în virtutea unui progres de fermecătoare ambiguizare a leit motivului magic explorat de autor. ,,Ursita’’ face dreptate acolo unde vitregia legilor naturii a ,,însemnat’’ pe om cu defecte imposibil de înlăturat (urâțenia fizică și
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
în spiritul direcției inaugurate de un Constantin Negruzzi, de practica ,,adaptărilor’’ și a ,,localizărilor’’, căreia îi este proprie maxima libertate de mișcare a spiritului creator, în vederea obținerii ,,dubletului’’ narativ frapant prin originalitatea sa. Cum s-a putut vedea deja, ,,basmul nuvelistic’’ este specia care convine cel mai mult lui Caragiale, întrucât formula stimulează în chip generos recrearea originalului. Semnificativ este și faptul că, adesea izbânda artistică se datorește modului în care sunt valorificate resursele fantasticului mitic folcloric. În materie de ,,basm
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]