67 matches
-
Meserii practicate: scurtă vreme redactor la secția cultură, ziarul regional Zori Noi - Suceava, operator chimist, impresar artistic, magaziner comercial gara Iași, laborant chimist, vagonetar la mina Lonea din Valea Jiului, muncitor la pădure zona Băile Tușnad, țapinar alături de o echipă de oșeni în Țara Hațegului, miner la mina Săsar din Baia Mare, zugrav liber profesionist, pictor de ocazie... și alte lucruri mărunte. Activitatea literară: - debut în ziarul regional Steagul Roșu - București, 1965 - prima înregistrare la radio, emisiunea Moment Poetic,1965 - redactor și realizator
IN MEMORIAM CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351869_a_353198]
-
eveniment ce are loc cu binecuvântarea lui Dumnezeu în anul 1965!... La 1 Ianuarie anul 1985 este instalat ca preot la Negrești - Oaș, unde a început o intensă activitate pastoral-misionară și catehetică, duminica la vecernie - cu copiii și tineretul așa încât oșenii îl înconjurau cu dragoste, ba chiar și securiștii nu îndrăzneau să intervină pe față, de teama credincioșilor. Apoi l-au mutat silit, într-o noapte, în localitatea Sârbi - Bihor, iar ulterior, adică în anul 1968 a fost chemat la Patriarhie
DESPRE ADEVARATA RUGACIUNE, CARE NU TREBUIE SA SE SFARSEASCA NICIODATA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350477_a_351806]
-
această temă, cei doi n-au observant că în cameră și afară se întunecase. -Costică! Aprinde lampa! Nu vezi că nu ne mai vedem? -Lasă măi Mărine, mai bine mergem la cârciuma lui Bălosul! Facem economie de fotoghin, cum zic oșenii. -Ce vorbești, Costică!? De unde ști că zic la gaz, așa cum ai zis!? -Păi ... am fost aseară pe la ei și i-am auzit spunând că n-au fotoghin ... - Unde!? -În Țara Oașului! -Tu ești beat, Costică! -Cum beat!? N-am băut
VÂRCOLACII, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352051_a_353380]
-
această temă, cei doi n-au observant că în cameră și afară se întunecase. -Costică! Aprinde lampa! Nu vezi că nu ne mai vedem? -Lasă măi Mărine, mai bine mergem la cârciuma lui Bălosul! Facem economie de fotoghin, cum zic oșenii. -Ce vorbești, Costică!? De unde ști că zic la gaz, așa cum ai zis!? -Păi ... am fost aseară pe la ei și i-am auzit spunând că n-au fotoghin ... - Unde!? -În Țara Oașului! -Tu ești beat, Costică! -Cum beat!? N-am băut
VÂRCOLACII, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352052_a_353381]
-
încît pînă și acei gură cască, obișnuiți cu datul ei în stambă și cu ridicatul poalelor, își vedeau de treabă, da' nici ea și, mai ales, nici dom' colonel, care juca sîrba pe pod și se acompania cu țipuituri ca oșenii, nu se clinteau de pe pod pînă nu-și revărsau oful din suflete, și tocmai în clipa în care dom' colonel și-a reluat dansul, parcă mai cu foc, și a început să scandeze, ca la mitingurile glorioase de după răzmerița din
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
lung poem colectiv pentru Cartea Recordurilor http://www.ziarulnatiunea.ro/2012/03/19/scrisoare-deschisa-pentru-natiunea-si-creatorii-proiectului-epopeic-%E2%80%9Eruga-fara-sfarsit-cel-mai-lung-poem-colectiv-pentru-cartea-recordurilor/#comment-1460 Publicat în 19 martie 2012 Romeo Tarhon Redacția Națiunea a primit recent de la domnul Vasile Bele, renumit folclorist, original staroste al nunților oșene, artist orator și rapsod, prozator și poet remarcabil, colaborator prețuit al publicației noastre, om cu har care nu permite risipirea tradițiilor sfinte ale satului românesc în deșertul dezromânizării de către neprietenii națiunii române în complicitate cu nemerniciții noștri trădători și vânzători
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE ”RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354667_a_355996]
-
multe sinonime: iubire, amor și mai vechiul liubov. Dragostea poate fi și pentru o persoană de sex opus, dar și față de aproapele tău, părinți, frați, prieteni. Omul religios iubește pe Dumnezeu. Iubim și țara, locul nașterii, zona geografică de unde venim. Oșenii sunt mândri de Oasul lor, oltenii sunt țanțoși că fac parte din Oltenia, bănățeanul crede că e “fruncea”. Tot dragoste este și cea pentru o idee, învățătură, arta, știința, iubim și natura și elementele ei, vii sau neînsuflețite. Avem dragoste
DACA DRAGOSTE NU E, NIMIC NU E de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357284_a_358613]
-
această temă, cei doi n-au observant că în cameră și afară se întunecase. -Costică! Aprinde lampă! Nu vezi că nu ne mai vedem? -Lasă mai Marine, mai bine mergem la cârciuma lui Bălosul! Facem economie de fotoghin, cum zic oșenii. -Ce vorbești, Costică!? De unde ști că zic la gaz, așa cum ai zis!? -Păi ... am fost aseară pe la ei și i-am auzit spunând că n-au fotoghin ... - Unde!? -În Țară Oașului! -Tu esti beat, Costică! -Cum beat!? N-am băut
POVESTIRI PENTRU COPII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340871_a_342200]
-
din prima clipă. Tot împreună am mers și la Târna Mare, o comună de graniță, din județul Maramureș, unde aveam un frate director de școală și unde era mare nevoie de cadre didactice. Peisajele de vis, copiii minunați, pui de oșeni care erau în clasele mici, m-au făcut foarte fericită. Eram un copil care învață alți copii. Ne-am căsătorit singuri, întro cameră cu chirie, cu verighete din fire de iarbă. Bogați spiritual și foarte săraci material. Iată că au
PUNTEA de TITINA NICA ŢENE în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341529_a_342858]
-
eveniment ce are loc cu binecuvântarea lui Dumnezeu în anul 1965!... La 1 Ianuarie anul 1985 este instalat ca preot la Negrești - Oaș, unde a început o intensă activitate pastoral-misionară și catehetică, duminica la vecernie - cu copiii și tineretul așa încât oșenii îl înconjurau cu dragoste, ba chiar și securiștii nu îndrăzneau să intervină pe față, de teama credincioșilor. Apoi l-au mutat silit, într-o noapte, în localitatea Sârbi - Bihor, iar ulterior, adică în anul 1968 a fost chemat la Patriarhie
INTERVIU CU PĂRINTELE ARHIMANDRIT ROMAN BRAGA DIN S.U.A., LA ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381246_a_382575]
-
aceeași sfințenie au fost aduse aici pentru a le scoate la lumină din când în când, asemenea zilei de astăzi. În graiul acestor vesminte, mie mi se părea că aud ca fond muzical naiul lui Zamfir, clarinetul lui Fărcaș, țipuiturile oșenilor, tulnicele fetelor din Căpâlna, cântecele pline de viață și cu vorbele rostite în graiul dulce moldovenesc. Mi se părea că văd costumația dragilor mei Călușari în dansul clocotitor bărbătesc din Teleormanul meu natal sau din Oltenia. Auzeam graiul bihorenilor, al
SUFLETUL DIN IILE ROMÂNEŞTI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347475_a_348804]
-
părea că văd costumația dragilor mei Călușari în dansul clocotitor bărbătesc din Teleormanul meu natal sau din Oltenia. Auzeam graiul bihorenilor, al nanei Măriuța, gazda mea din pragul tinerețelor mele vâlvorite, despre care am vorbit la această întâlnire, auzeam glasul oșenilor, al sibienilor, oltenilor, moldovenilor... Aceste costume au avut puterea să îmi amintească și de alte lucruri măiestrite ieșite din mâinile care au îmbodobit veacuri de-a rândul locuințele românilor, nu numai în interior, dar chiar începând cu poarta de intrare
SUFLETUL DIN IILE ROMÂNEŞTI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347475_a_348804]
-
cauchemare. Voi aveți tribul ăla cu pălărie mică pe vârf la cap. - Hei, alo, noi nu avem triburi. Ce suntem în Africa? - Și tribul ăla, rău de tot. Mai rău ca Zulussu Inkata din South Africa. - E vorba de niște oșeni dom'le veniți pe un șantier și care locuiau tot la un cămin. Au bătut ăia la ei până le-a sunat apa în cap. - Asta nu înseamnă că ne-am făcut de râs, dom'le? - Săracul de el, vine
AMINTIRI DIN CARTIER de ION UNTARU în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348952_a_350281]
-
această temă, cei doi n-au observant că în cameră și afară se întunecase. -Costică! Aprinde lampa! Nu vezi că nu ne mai vedem? -Lasă măi Mărine, mai bine mergem la cârciuma lui Bălosul! Facem economie de fotoghin, cum zic oșenii. -Ce vorbești, Costică!? De unde ști că zic la gaz, așa cum ai zis!? -Păi ... am fost aseară pe la ei și i-am auzit spunând că n-au fotoghin ... - Unde!? -În Țara Oașului! -Tu ești beat, Costică! -Cum beat!? N-am băut
VÂRCOLACII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 422 din 26 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346846_a_348175]
-
eveniment ce are loc cu binecuvântarea lui Dumnezeu în anul 1965!... La 1 Ianuarie anul 1985 este instalat ca preot la Negrești - Oaș, unde a început o intensă activitate pastoral-misionară și catehetică, duminica la vecernie - cu copiii și tineretul așa încât oșenii îl înconjurau cu dragoste, ba chiar și securiștii nu îndrăzneau să intervină pe față, de teama credincioșilor. Apoi l-au mutat silit, într-o noapte, în localitatea Sârbi - Bihor, iar ulterior, adică în anul 1968 a fost chemat la Patriarhie
RELUAREA UNUI INTERVIU CU PĂRINTELE ARHIMANDRIT ROMAN BRAGA DIN S.U.A., ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOI ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… DESPRE ADEVĂRATA RUGĂCIUNE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/377713_a_379042]
-
că oamenii din regiunile respective sunt în general mai agresivi. R. Baumeister și T. Heatherton (1996) avertizează, pe baza unor studii, că subculturile numite ale violenței nu promovează agresivitatea în sine, ci definesc condițiile în care ea este acceptabilă. La oșeni, spre pildă, rareori actele de violență sunt îndreptate împotriva străinilor de zonă, a non-oșenilor, ele consumându-se între membrii comunităților, având ca suport și un anumit spirit de vendetă. 1.3. Agresivitatea instrumentală. Costuri și beneficiitc " 1.3. Agresivitatea instrumentală
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și la ultimii cercetători ai problemei (Stelian Brezianu). Realitatea sociolingvistică arată însă altceva: că romanofonii sud-dunăreni, ca și Românii din spațiul carpato-danubian, poartă denumiri strict localizate în spațiul românesc. în Miorița, �unu-i Ungurean, altul, Moldovan și altul Vrâncean", există Oșeni, Moți etc., tot astfel cum există �țări" (Țara Loviștei, Țara Bârsei, Țara Hațegului etc.) - care dovedesc �risipirea" în colective restrânse, izolate a romanității românești. Tot astfel, în sudul Dunării, Matilda Caragiu Marioțeanu, DIARO , pp. 76-78, s.v. aromân, enumeră �denumiri după
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
să se bazeze pe cunoașterea fenomenului și a dinamicii sale specifice. Bibliografie Anghel, Remus, 2005, „Milano Centrale. Status ilegal, piețe de muncă și practicI transnaționale la migranții români din Milano”, Sociologie Românească, vol. III, nr. 2. Diminescu, Dana, 1996, „Deplasările oșenilor în străinătate, un nou model de migrație”, Revista de cercetări sociale, nr. 2, București. Diminescu, Dana, 2003, „Introduction”, în Dana Diminescu (coord.), Visible mais peu nombreux,Editions de la Maison des sciences de l’homme, Paris. Diminescu, Dana; Berthomiere, William, 2003
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
au realizat cea mai lungă împletitură de ceapă din lume. Aceasta a măsurat 134 m și a fost confecționată din ceapă roșie. * Tot la TurdaFest, conaționalii noștri au realizat cel mai mare kürtös kalács din lume, măsurînd aproximativ 10 m. * Oșenii nu s-au lăsat nici ei mai prejos și au înscris în cartea recordurilor cel mai mare balmoș din lume, cîntărind 510 kg (mă întreb însă ce altă națiune s-o mai fi înscris în această competiție). * După ce a realizat
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Răsfoiesc două studii recente de etnologie semnate de Daniela Moisa, respectiv Ana Maria Iuga, care îmi aduc sugestii suplimentare în acest sens. Primul se referă la faimoasele case făloase din Certeze. M-am întrebat de mult de unde li se trage oșenilor această patimă construc tivă care i-a făcut faimoși în toată țara. Și, în general, de ce se încăpățînează acești oameni să ridice case tot mai mari, cu mai multe camere decît are vecinul sau decît au avut înainte ? Răspunsul lor
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
cu mai mulți bani decît aveau nevoie, mult mai mulți decît majoritatea altor „oameni ai muncii”. În plus, Ceaușescu tocmai decretase că la sate nu se mai pot face construcții cu mai puțin de un etaj, așa că noile case ale oșenilor au fost puse rapid pe seama victoriilor socialismului. Și alții, în locul oșenilor, ar fi procedat probabil la fel... Cel de-al doilea studiu, mai „clasic”, îmi așază însă impresiile. Se referă la „casa mare” din Maramureș, așa cum arată ea în prezent
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
majoritatea altor „oameni ai muncii”. În plus, Ceaușescu tocmai decretase că la sate nu se mai pot face construcții cu mai puțin de un etaj, așa că noile case ale oșenilor au fost puse rapid pe seama victoriilor socialismului. Și alții, în locul oșenilor, ar fi procedat probabil la fel... Cel de-al doilea studiu, mai „clasic”, îmi așază însă impresiile. Se referă la „casa mare” din Maramureș, așa cum arată ea în prezent. Și arată oarecum altfel și oarecum diferit. Doar oarecum însă, căci
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
incizare și zgâriere pe suprafața obiectelor, astfel creează ritmuri și le personalizează. Compozițiile capătă noi dimensiuni interpretative, o suită de personaje regăsite în lumea satului se prezintă în fața privitorului, în diferite ipostaze pe care le putem exemplifica prin: Ansamblul coral, Oșeni, Idilă, Fetele. Reprezentative sunt o serie de lucrări realizate în lemn. Unele dintre ele se desfășoară pe verticala, asemenea stâlpilor caselor țărănești, pe care sunt amplasate siluetele personajelor, cu portrete abia sugerate, așa cum putem urmări în: Copiii lumii, Stâlp, Compoziție
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
231; Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 90, 91, 123; Die Naïve Kunst Rumäniens - Herbert Wiesner, Ed. Ansid, Târgu-Mureș, 2002, pag. 80, 81, 210. „Am început să lucrăm. Zilele se scurtau aprig. Seară de seară, oșeanul își lăsa uioșul și desaga lângă ușă și asculta nemișcat ca de icoană. Prin el, Oașul întreg și istoric s-a ființat în încăpere aducându-și miresmele de otavă, de codru, de obiceiuri, de oameni și adevăruri. Se minuna ca
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
cultivarea pămîntului, creșterea animalelor, meșteșuguri, construcția caselor, porților și a drumurilor, port popular și manifestări etnofolclorice ș.a. Spre exemplu, comunitățile rurale quechua, din aria andină, comunitățile dogon, din Africa de Vest, comunitățile sherpa, din Nepal, cele lapone din nordul Europei, comunitățile sarde, oșene și maramureșene tradiționale ș.a., au devenit obiect al unor politici naționale de conservare, conștientizate până la nivel local. 3.3.Studiu de caz. Protecția regiunilor litorale Ariile litorale constituie adesea structuri sistemice fragile și instabile, în special datorită dinamicii lor foarte
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]