51 matches
-
frați; de fraieri; frăție; genetică; gingașă; hoție; imagine; infinit; interes; împreună; încredere; îndepărtat; lalea; laolaltă; legătură; liniște; lucru; lume; mamaia; mîndru; al meu; muscă; nație; naționalitate; neamuri; necaz; neînțelegător; nepoată; nimic; numeros; nuntă; oameni mulți; olteni; omenie; omenire; onoare; oraș; oști; părinte; de păstrat; pașnic; patriot; pămînt; părinți; persoane dragi; plăcere; popas; putere; puțini; rădăcini; rămîn; relația; respect; rîde; de români; ruda; sacru; scump; semeni; stăruitor; străin; străini; străvechi; șoim; șoimăreștilor; tovarăș; traistă; țigănie; ușor; vară; vechi; veri; verișoara; verișoarele; veșnicie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Doc.Athos.1667: 175) (36) a. noi credem că-i [AP [DPnoauă] roditoru] (FT.1570−5: 2v) b. [AP [PPde-oameni]-iubitoriu] Domnulu (CC2.1581: 20) c. fata [AP [DPa lu Dumnezeu] născătoare] (CC2.1581: 495) d. un om [AP [PPde oști] pururea poftitoriu] (CLM.1700−50: 164v) (37) numele acesta [APcinstitu foarte] părea-i-se a fi (CC2.1581: 441) Cu excepția adjectivelor calificative (30), toate celelalte structuri au fost treptat eliminate din poziția prenominală. În §2.3 infra, vom prezenta pe
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Mihai Eminescu În Scrisoarea III. Domnitorul nu se folosește de cuvinte mari pentru a exprima ceea ce simte, ci redă prin cuvinte simple dragostea sa față da țară care pentru el și ai săi e ca un scut de neînvins: " Navem oști, dară iubirea de moșie e un zid Care nu senfiorează de-a ta faimă, Baiazid!" El este modest, viteaz, patriot și În același timp hotărât de a rămâne stăpân pe ceea ce are: " Eu? Îmi apăr sărăcia și nevoile și neamul
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
Constantin Daicoviciu la Mircea Zaciu și Valeriu Anania, iar de aici mai departe până la Mihai Dragolea, Ion Mureșan și Ovidiu Pecican, proiectați într-o viață literară dinamică și plastică. Steliștii, tribuniștii, echinoxiștii, universitarii, publiciștii, cercetătorii, lexicografii, femeile și bărbații sunt oști și individualități ce se mișcă hieratic în imaginația regizorului Petru Poantă, ce descrie meticulos un Cluj oniric, o proiecție foarte personală a scenaristului, același cu regizorul ce vede bătălii, deplasări în spațiu și în timp, corporalități și abstracțiuni, frânturi de
În căutarea Clujului pierdut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9030_a_10355]
-
Elisabeta i al ?coron?îi fastuoase a suveranilor de la Albă Iulia (1922), nu ?seamn?c?viaa zilnic?i diversele preocup?i ale Reginei, ? ciuda numeroaselor ?semn?i anodine i stereotipe, n-ar mai prezenta interes. Regina conținu?s?fie ?dr?oștit?de concerte (particip?chiar la unele repetiii), de literatur?i teatru, av?d o mare capacitate de a se bucură de art? ? ascult?adesea c?ț?d pe Cella Delavrancea i George Enescu. Acesta execut?(la pian) opera Oedip Rege
Bucuriile și durerile unei regine by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/9915_a_11240]
-
22. footnote>. Sfinții Părinți ne mai sfătuiesc să evităm pricinile păcatelor și locurile unde putem cădea, căci mulți ne întristăm pentru păcate, dar iubim pricinile lor. Numai atunci se șterg greșelile, când, urând pricinile prin care s-au săvârșit, ne oștim împotriva lor, schimbând înfrângerea dintâi prin biruința de pe urmă<footnote Teognost, „Despre făptuire, contemplație și preoție”, cap. 4, în „Filocalia...”, vol. IV, p. 248. footnote>. Iar dacă totuși am săvârșit păcatul, Părinții neptici ne învață să ne căim și să
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
om. Abil, aventurier, cu multe relații. Amândoi, și Dabija și Gligorie sunt convocați la Țarigrad, la Vizir, să pună la cale lupta oștilor otomane contra Neamțului. Neamțul îi bate de-i usucă... că li să și supărase turcilor a ma oști... Domnitorii celor două țări românești se vorbesc să se refugieze la polonezi. Stamatie, ministrul de interne al lui Dabija, îl sfătuiește pe domn să nu fugă, și să se întoarcă la Vizir, că nu se știe... Deștept, acest Stamate. Dabija
Politichia la rumâni by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15422_a_16747]
-
a fost condamnată de Coran. În Vrăjitorul și feciorul omului sărman, vrăjitorul acceptă să ia un tânăr la învățătură și „mituiește” un culegător de vreascuri cu un ștergar din care ies bucate și băutură, cu un dovleac din care ies oști etc. Discipolul învață autometamorfoza și are loc o adevărată întrecere într-ale vrăjitoriei și dedublării: „Tânărul și luă înfăți- șarea unui iepure. Dar și vrăjitorul se prefăcu în câine. Porni să-l prindă, însă feciorul omului sărman se prefăcu într-
Vulpea care vrea comedie și tragedie by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3472_a_4797]
-
Pe altarul acesta au adus Domnului arderi de tot, și jertfe de mulțumiri. 32. Și acolo Iosua a scris pe pietre o copie a legii pe care o scrisese Moise înaintea copiilor lui Israel. 33. Tot Israelul, bătrînii, mai marii oștii și judecătorii lui, stăteau de amîndouă părțile chivotului, înaintea preoților, din neamul Leviților, care duceau chivotul legămîntului Domnului; erau de față atît străinii cît și copiii lui Israel, jumătate în dreptul muntelui Garizim și jumătate în dreptul muntelui Ebal, după porunca pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85104_a_85891]
-
credincios. — A deprins meșteșugul domniei și a dovedit că este destoinic. Oamenii doamnei Maria nu mai reușeau să spună un cuvânt. — Doar nepotul lui Matei Vodă Bătrânul ne poate scoate la liman, țara e prinsă ca într-un clește, împrejur oști gata să năvălească. Ce ar putea să facă un copil? Să le țină piept? — Constantin Brâncoveanu ar avea grijă de țară, doar el este potrivit pentru asemenea treabă. Și hotărârea fu luată. Au plecat cu toții în frunte cu Cantacuzinii la
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
se așeză în Ungaria și se-ndatori prin făgăduința juruită să întreprindă o cruciată contra ereticilor din Bosnia. Mai târziu acest prinț fu cuprins firește de remușcări, care-l opreau de la îndeplinirea acelei făgăduințe nesocotite, de vreme ce ar fi trebuit să se oștească împrotiva coreligionarilor săi proprii, însă papa Onorie al III[-lea] se adresă cu serioasă mustrare cătră cruciatul trăgănător și, în caz de împrotivire, îl amenință cu toate cenzurele bisericești indicate de canoane în cazul unui asemenea sperjuriu. Ca și regele
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Mai sus-pomenitul bulgar Dragota, poruncitor părții de oaste din ținutul Melenik, împins de ură națională contra romeilor și având antipatie contra împăratului, pentru că socotea a nu fi răsplătit îndeajuns din partea acestuia pentru meritele sale, uneltea în gândul său trădare, strânse oști pe sama sa, câștigă pe mulți luptători dintre cei ce erau cu simbrie la-mpăratul, încunjură orașul întărit Melenik și, pentru a-l lua, puse-n cumpănă toate puterile sale, întrebuințînd bine toate înlesnirile și foloasele poziției sale. Garnizoana cetății
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în ajutor, se știa că rezervația secretă a bizantinilor era ca, după ce vor fi primit ajutor și vor fi scăpat de primejdie, să înlătureze binișor uniunea sub vrun pretext plauzibil oarecare. Regele maghiar, Ludovic cel Mare, dispus de-a se oști de feliul său chiar, ademenit apoi din partea papei, care-i asigura posesiunea tuturor țărilor și teritoriilor schismatice pe cari le-ar cuceri, fu gata de război contra turcilor și era îndemnat într-una la aceasta de cătră mumă-sa, evlavioasa
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ce s-a făcut în acea bătălie nenorocită, de nu i se mai auzi de nume, iar ceilalți parte scăpară cu fuga, parte fură puși în libertate de mâna biruitorului. Dintre cei cinci frați rămași, patru chiar de la început se oștiră în de ei pentru domnie și pentru moștenirea părintească, sfâșiind împărăția osmană în trei bucăți. Isa (Isus sau Iosua) cuceri multe provincii bizantine din Europa, trecu apoi în Asia spre a-și întemeia și acolo stăpânirea, dar pierdu bătălie și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu reședința la Adrianopol, întinzîndu-și domnia preste toate cuceririle osmane din Europa. Cei doi frați și rivali ai lui, Isa și Mahomed, cuceriră pe sama lor posesiunile turcești din Asia și își aleseră rezidențe, unul Brussa, celălalt Amasia; apoi se oștiră necontenit unul asupra altuia, căutând a se alunga din domnie unul pre altul; Mohamed, cel mai tânăr dintre frații pretendenți, dar mai viteaz la război, mai dibaci și mai norocit, bătu de trei ori pe îndărătnicul Isa care, cu tot
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
lupta contra fratelui Mohamed; dar Suleiman, amenințat de un atac la spate, se temu și se hotărî a-și schimba planul de campanie. Deci amândouă părțile luptătoare găsiră de cuviință de-a se preântâmpina cu războiul și de-a se oști una asupra alteia pe pământul cucerit din nou. Suleiman, daca-i dădură de veste o samă de căpetenii de oaste ce-i rămăsese credincioși precum că au pierdut războiul cu frate-său, cu Musa, și daca-l sfătuiră de sârg
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Vilcio, Iuga și Alexandru. Ștefan I Voievod. Război și împăcare cu Ungaria. Acum Moldova ne prezintă priveliștea uricioasă de frați și veri învrăjbiți, care nu numai că se subminează cu răutate unul pe altul și se dușmănesc, ci se și oștesc pe față unul împrotiva altuia chiar cu ajutor străin și se răstoarnă din scaunul domnesc. După moartea lui Petru nu veni la rând nici unul din fiii lui, ci se îngrămădi la domnie frate-său, Ștefan I, care nu se putu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
afară spre a ne strica și risipi. Asta cam așa e - recunoscu Sima-Vodă. Turcii sunt ca femeile: nu te iartă nici mort. Dar n-ar strica să le tragem clapa. Nu te-aș sfătui, Măria-Ta - zise Ximachi. N-avem oști. Ce-am de pierdut? - făcu visător Sima-Vodă. Mâine-poimâine mă petreceți la groapă. I-am slujit patruzeci de ani pe păgâni și cu ce m-am ales? — Cu fumăritul! - cârâi pasărea. — Ce fumărit? Care fumărit? Fumăritul e ca fumul, se duce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Eu? Îmi apăr sărăcia și nevoile și neamul... Și de-aceea tot ce mișcă-n țara asta, râul, ramul, Mi-e prieten numai mie, iară ție dușman este, Dușmănit vei fi de toate, făr-a prinde chiar de veste; N-avem oști, dară iubirea de moșie e un zid Care nu se-nfiorează de-a ta spaimă, Baiazid! " Și abia plecă bătrânul... Ce mai freamăt, ce mai sbucium! Codrul clocoti de sgomot și de arme și de bucium, {EminescuOpI 148} Iar la
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
umpluseră cu mirodenii, și mirosuri pregătite după meșteșugul celui ce pregătește mirul și au ars în cinstea lui foarte multe mirodenii. $17 1. În locul lui, a domnit fiul său Iosafat. El s-a întărit împotriva lui Israel: 2. a pus oști în toate cetățile întărite ale lui Iuda, și a rînduit căpetenii în țara lui Iuda și în cetățile lui Efraim pe care le luase tatăl său Asa. 3. Domnul a fost cu Iosafat, pentru că a umblat în cele dintîi căi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
și sacii, iar scribii făceau socoteala prăzii luată pentru rege și preoți, hotărând câte vite, câți robi și câtă lână să încarce în fiecare dintre corăbiile de povară. De când se iviseră corăbiile în zare, Auta se făcu mai tăcut. Zarva oștească nu-l răscolea. Și nu știa nici el dacă tristețea așezată în sufletul lui are ca pricină părăsirea acestor locuri sau apropierea întoarcerii în Atlantida... Cu asemenea stare sufletească se duse la Tefnaht, când acesta în sfârșit îl chemă. Preotul
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
noul domn, care, "spre paguba maiestății noastre" (Ibidem, p. 80-83), continua să domnească în Moldova. Și cronica lui Ioan de Târnave consemna că Bogdan, noul stăpân al Moldovei, "a fost atacat deseori de oastea regelui", ceea ce indică că Ludovic trimisese oști în multe rânduri, pentru a restabili suzeranitatea sa, dar a fost învins, iar Balc voievod, susținut de rege, a fost silit să renunțe la Moldova, părăsindu-și rudele și întreaga avere. Prin diploma din 2 februarie 1365, regele angevin recunoștea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a lungul vremii personalități precum: ⇒ PETRU RAREȘ, În 1535 a stat mai mult timp la Curtea Domnească de la Huși, localitate foarte veche a Moldovei; ⇒ IOAN VODĂ CEL VITEAZ - Înaintea confruntărilor cu turcii din primăvara și vara anului 1574, strângându-și oști din jurul târgului Drânceni; ⇒ PETRU ȘCHIOPU - a trecut de multe ori prin târgul Drânceni, inclusiv cu oastea, iar din Huși a eliberat mai multe acte domnești; ⇒ DIMITRIE CANTEMIR - În drum spre Stănilești, 1711, a trecut pe aici, iar după pierderea luptei
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Loriţa Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93537]
-
vreme n-au avut ce le face. Dar a venit În scaunul Împărăției Traian. În această vreme, Imperiul Roman sărăcise mult. Traian și-a Îndreptat privirile asupra Daciei, țară bogată În grâne, vite și aur. Drept aceea, el a adunat oști multe, a venit În Dacia și a purtat câteva războaie Împotriva dacilor conduși de regele lor, Decebal. Cu toate că dacii au luptat cu o Îndârjire fără seamăn, victoria a fost de partea romanilor, care aveau o armată mai numeroasă, mai bine
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Eu? Îmi apăr sărăcia și nevoile și neamul... Și de aceea tot ce mișcă-n țara asta, râul, ramul, Mi-e prieten numai mie, iară ție dușman este, Dușmănit vei fi de toate, făr-a prinde chiar de veste ; N-avem oști, dară iubirea de moșie e un zid Care nu se-nfiorează de-a ta faimă, Baiazid !” ........................................................................ (fragment din Scrisoarea III de Mihai Eminescu) Cuvinte : sultan = Împăratul turcilor În trecut ; Baiazid a fost unul din sultanii care i-au condus pe
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]