2,009 matches
-
cîntecul cucului. Aceasta au apucat-o și cei ce au trăit pînă la 1880". Vorbind de fortăreața din vechime care era Bucureștiul pe vremea cînd capitala era la Tîrgoviște, autorul precizează că "pe la Văcărești și Vitan nu putea trecea vreo oștire, căci erau bălți și mari mocirle ale Dîmboviței și ale bălții Colentinei (colea în tină sau ocolina, căci ocolea Bucureștii)". Și, apoi, autorul descrie această citadelă sau întărire de apărare atît a Bucureștiului cît și a căilor de invazie a
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
înfăptuitorul legiuirii din 1818 care îi poartă numele). În altă scriere a sa, Papazoglu istorisește despre momentul eroic al bătăliei din 1848 de la Dealul Spirei, la care a participat. Și crede că dacă guvernul provizoriu nu ar fi trimis grosul oștirii, sub comanda lui Magheru și Pleșoianu spre Rîmnicul Vîlcii, puteau fi lesne alungați cei 9000 de turci intrați în București ca invadatori. Chiar așa rău scrise și învăpăiate nostalgic, broșurile lui Papazoglu întrunite acum într-o ediție restauratoare, se citesc
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
în locașele sfinte”, sau „ș-apoi iar, te văd acolo, unchiaș gârbovit dar cu ochiul plin de foc, dând pinteni calului tău sub vifor și sub ploaie, pe câmpia de la Finta, îndemnând și-mbărbătând, cu glasul și cu gestul, viteaza ta oștire” pentru a încheia cu o anecdotă într-un registru mai ludic, ca în Iapa lui vodă a lui Sadoveanu, cu mustrarea trimisă de domn lui Vaso vameșul. Mustrarea îi oferă autorului ocazia de a schița silueta scribului domnesc în acțiune
Pe marginea prozei lui Odobescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2605_a_3930]
-
transmisă membrilor SCMD, dar și tuturor românilor revoltați, este un document zguduitor, care explică și cine este eroul ales ca model al protestului. Iată conținutul manifestului: Camarazi, De peste o jumătate de secol cinstim ziua de 25 Octombrie, ca zi a oștirii, ca zi aniversara, ca zi a eliberării "ultimei brazde" din cei 43.492 kilometri pătrați de pământ românesc cotropiți de armată regală ungară . SCMD propune tuturor categoriilor de militari în rezervă și retragere, văduvelor și urmașilor lor, adică tuturor celor
Cum vor boicota militarii Ziua Armatei: Operaţiunea "Valeriu Carp" () [Corola-journal/Journalistic/27845_a_29170]
-
încununând astfel lupta și jertfă zecilor de mii de combatanți pentru eliberarea Ardealului, lupta începută în Carpații Orientali, chiar în noaptea de 23/24 august 1944. În istoria poporului român, Ziua Armatei României reprezintă un prilej de cinstire solemnă a oștirii, “sprijinul cel dintâi și cel din urmă al unui neam”, așa cum o definea Simion Mehedinți. Această zi este, în același timp, un prilej de a ne arata, încă o dată, respectul pentru memoria celor care au luptat de-a lungul secolelor
Carei, Ziua Armatei 2016. Reguli noi la depunerea de coroane la Monumentul camuflat de tuia de 9m [Corola-blog/BlogPost/92633_a_93925]
-
nota la 31 iulie 1938 despre “neîncetatele transferuri pe care regele prevăzător le face în străinătate, cu complicitatea ministrului de Finanțe, Mitiță Constantinescu”. În timp ce se înfrupta din banii publici, Carol ținea discursuri despre cinste, corectitudine, despre forța de granit a oștirii române și despre hotărârea ei de a aprăra fiecare palmă de pământ a țării. Ostentativ, și-a petrecut sărbătorile de iarnă din 1939 în rândul militarilor, începând de la granița de vest, Oradea, apoi în Dobrogea, la Constanța, apoi la Est
Aia hoti…astia hoti…Cât a furat Carol al II-lea? [Corola-blog/BlogPost/92625_a_93917]
-
nr. 1923 din 06 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Un român s-a întors acasă După cum majoritatea buzoienilor știu, Monumentul „Fântâna lui Mihai Viteazul”, a fost construit în Orânduirea trecută. Acest simbol din istoria noastră Națională ne amintește de popasul oștiri lui Mihai Viteazul în drum spre Alba-Iulia din anul 1601, cu scopul Unirii celor trei Țări Române: Țara Românească, Moldova și Ardealul. Aici, lângă Monumentul amintit, cu un deceniu în urmă, o familie inteligentă și foarte curajoasă, au hotărât să
COMPLEXUL DE LÂNGĂ FÂNTÂNA LUI MIHAI VITEAZUL de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1923 din 06 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381598_a_382927]
-
Acasa > Poezie > Credinta > HRISTOS A ÎNVIAT! Autor: Costică Nechita Publicat în: Ediția nr. 1949 din 02 mai 2016 Toate Articolele Autorului Se bucură oștirile În cer și pe pământ, Se ‘nalță azi cântările Peste altarul sfânt! Se luminează zările, Iadul a fost înfrânt Și dărâmate-s porțile! ,,Vițelul este mult”. Se bucură făpturile Pe moarte iar călcând, Au înflorit cărările Spre ceruri aburcând! Deschise
HRISTOS A ÎNVIAT! de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381768_a_383097]
-
Live. WARCHANT: WarChant este o formație de Folk/Păgân Melodic Death Metal din Timișoara. Versurile acoperă subiecte precum faptele și cultură strămoșilor românilor - dacii, dar și cântece despre români, de-a lungul istoriei. Piesă de debut a fost intitulată "Graiul Oștirii". Toate aceste nume anunțate sunt așteptate să electrizeze atmosferă în iunie la OST FEST! Prețul biletelor este situat între 90 lei și 500 lei (VIP), iar abonamentele valabile pentru toate cele trei zile ale OST FEST costa între 150 lei
10 trupe noi la OST FEST 2012 [Corola-blog/BlogPost/99453_a_100745]
-
ardei roșu), alături de salate de varză, de ceapă cu sumac, roșii și vinete coapte, plus o ditamai pida umflată și fierbinte. La desert am gustat Gullaç, desertul cu lapte specific turcesc. Variat, gustos și suficient să sature o jumătate de oștire!
Kebab Divan, dezmăţ otoman [Corola-blog/BlogPost/99802_a_101094]
-
se întunece soarele, iar luna să nu se mai arate în acea seară”. Iar lui, în anul 2015, îi este interzisă, o placă memorială, spre neuitare, pe locul unde a căzut, în luptă, la datorie, ca locotenent, ca erou al Oștirii Române! În anul 1970, la Editura Militară apărea, consemnând amintirile prietenilor Mihai Beniuc, Emil Giurgiuca și Laurențiu Fulga, cartea „Carnetul unui poet căzut în război”. Și alți mulți poeți români s-au gândit la poezia și la jertfa lui Ion
„Caii troieni” şi introducerea cenzurii prin uşa din dos! [Corola-blog/BlogPost/94190_a_95482]
-
joc! Furtunile pot să distrugă monumente. Răutatea oamenilor, la fel, poate dinamita statui, busturi, opere comemorative. Dar nu și memoria veșnică! El, poetul-erou Ion Șugariu, a fost un viteaz cu dragoste de țară, neam și oameni! Iar tocmai lui, locotenentului Oștirii Române, poetul-erou, așa considerat de slovacii recunoscători, la umbra anticonstituționalei Legi 217/2015, memoriei lui i se opune chiar ambasada României din Bratislava, deoarece, se spune că Ion Șugariu „ar fi simpatizat cu legionarii”, așezându-l pe același plan cu
„Caii troieni” şi introducerea cenzurii prin uşa din dos! [Corola-blog/BlogPost/94190_a_95482]
-
an de la sosirea mea în America, acum mai bine de 17 de ani, m-am înrolat în UȘ Army Național Guard. De data aceeasta a fost benevol , nu cum era în România anilor 80, când erai luat cu arcanul de oștirea română, imediat după terminarea liceului, unde pentru un an și patru luni serveai patria... vrând-nevrând. Îmi aduc aminte că aveam doar 18 de ani, d-abia îmi mijise mustăcioara și nu prea știam pe ce lume eram și habar nu
VIOREL VINTILĂ [Corola-blog/BlogPost/378012_a_379341]
-
an de la sosirea mea în America, acum mai bine de 17 de ani, m-am înrolat în UȘ Army Național Guard. De data aceeasta a fost benevol , nu cum era în România anilor 80, când erai luat cu arcanul de oștirea română, imediat după terminarea liceului, unde pentru un an și patru luni serveai patria... vrand-nevrand.Imi aduc aminte că aveam doar 18 de ani, d-abia îmi mijise mustăcioara și nu prea știam pe ce lume eram și habar nu
VIOREL VINTILĂ [Corola-blog/BlogPost/378012_a_379341]
-
din 08 martie 2015 Toate Articolele Autorului Sub crudul Licinius, tocmai în Armania O Oaste de 40, apăra Sevastia ! Comandant, Agricola (un păgân, nevrednic, rău) Îi prigonea pe-închinătorii Măritului DUMNEZEU... El l-a forțat pe Kirion (mai Marele peste Oștire) Ca-mpreună cu oștenii, la idoli să dea jertfire... Oștenii au refuzat și au strigat la un ison, Că doar IISUS e Împăratul, CHRISTOS-Mântuiror și DOMN : "Cum am luptat și apărat-am pe Împăratul pământesc Tot așa noi birui-vom
SF.40 DE MUCENICI DIN SEVASTIA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377232_a_378561]
-
cu toate pe o cale nenturnată, / S-a dus Pann, finul Pepelei, cel isteț ca un proverb. // Eliad zidea din visuri și din basme seculare //...// Boliac cânta iobagul ș-a lui lanțuri de aramă //...// L-ale țării flamuri negre Cârlova oștirea cheamă”, „Mureșan scutură lanțul cu-a lui voce ruginită”, „Iar Negruzzi șterge colbul de pe cronice bătrâne”, „Ș-acel rege-al poeziei, vecinic tânăr și ferice, / Ce din frunză îți doinește, ce cu fluierul îți zice, / Ce cu basmul povestește - veselul
„VĂD POEŢI CE-AU SCRIS O LIMBĂ CA UN FAGURE DE MIERE” [Corola-blog/BlogPost/93263_a_94555]
-
Alexandru cel Mare al Macedoniei, cu vreo 280-270 de ani înainte de Hristos, în fruntea trupelor pe care le conduceau; Alexandru își va fi scurtat viața în asedii de cetăți unde era adesea grav rănit (și tocmai la cap, de care oștirea sa avea cel mai tare nevoie!). Om politic, revelându-se un formidabil general, Cezar nu s-a pus în fruntea trupelor, păstrând o poziție de unde le putea conduce - și la fel vor proceda toți marii căpitani ai lumii care vor
Nostalgia impersonală by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8498_a_9823]
-
părți ale globului. Cei mai mulți folcloriști îmbrățișează opinia negativă: în regiunile noastre nu au trăit niciodată lei. Dar o abordare recentă a problemei (Ion Taloș, Lupta voinicului cu leul. Mit și inițiere în folclorul românesc, 2007) reamintește că Herodot, narînd trecerea oștirilor lui Xerxes prin Tracia și Macedonia, consemna faptul că "mai multe cîrduri de lei, coborîndu-se din munți, se aruncară noaptea asupra cămilelor ce transportau bagajele trupelor, lăsînd însă neatinși pe oameni și celelalte animale de transport". La rîndul lor, studiile
Epistolă către Odobescu (VI) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7999_a_9324]
-
că în cele două locuri se așteaptă de la el. La Paris expune lucrarea Supa populară (La Soupe populaire), o compoziție complicată, cu numeroase personaje și arhitecturi colosale, care satisface, în mod evident, gustul de cronicar medieval și de comandant de oștiri pe pînză al lui J.-P. Laurens și al mediului academist, în general, iar la Craiova expune un Ciobănaș, o }ărancă, un peisaj dulceag, un studiu de compoziție etc., în evidentă filiație grigoresciană. Faptul că el nu încurcă lucrările, adică
Eustațiu Stoenescu, rememorarea unui caz by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6980_a_8305]
-
ce bun să le povestim. Ete așa, ca să văd și eu cât îl țin nervii pe cititorul nostru. Așadar, au trecut ceva ani de când am avut ocazia să asist în persoană la pregătirile precipitate de dinaintea luptei minunatei, bravei și neîntrecutei oștiri a prealuminatului împărat X. Împărat care, uneori, atât era de luminat, că bătea pur și simplu la ochi. Cer iertare citito rului pentru omiterea numelui, nu este un act politic, ci unul cu mult mai firesc, nu mi-l amintesc
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
omiterea numelui, nu este un act politic, ci unul cu mult mai firesc, nu mi-l amintesc și, în fond, să facă bine cititorul și să-și puie pofta-n cui. Luminăția Voastră, ați ajuns cumva la... vreo strate gie? Oștirea e nerăbdătoare. Prealuminata Voastră minte a hotărât o tactică de luptă? — Răbdare, răbdaaare..., veni răspunsul pițigăiat al prea luminatului. Mă gândesc la acest lucru de atâta amar de vreme, că și uit uneori la ce mă gândesc... La ce mă
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
La ce mă gândesc? Acum însă, gata, știu! Nu-mi explic de ce, dar de data aceasta Prealuminatul părea mai puțin luminat ca oricând. Să fi fost lumina difuză a amurgului? Ori poate coroana mătuită de atâta târât prin tranșee... — E oștirea pregătită? reluă împăratul cu ușoare infle xiuni de ciocârlie în glas, inflexiuni, în fond, atât de bine camuflate, că nici nu știu de unde mi s-a năzărit așa o comparație. — Pregătită, Luminăția Voastră, cum nu! — Ei, atunci să aștepte... Mda
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
câte ghidușii vă îndulceam traiul! — Ah, nu..., nu..., făcu Luminăția Sa un gest de pro fundă disperare împărătească. Atunci erai o-ri bil! Fie vorba între noi, abia acum ești cu adevărat caraghios. Dar, de fapt, cum ai ajuns tu în oștire? — Să-mi fie cu iertare, Prealuminate, dar chiar Luminăția Voastră țse pare că sfătuitorul de taină avea o idee fixă) a dat poruncă țși aici făcu o plecăciune până la pământ) ca tot, tot ce mișcă în împărăție, de la cinci la
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
îmi rămâne decât să relatez din cele auzite de mine, când m-am întors luminat la chip și senin în priviri, de la cei ce urmăriseră cu mult interes cele întâmplate. Nu se cunosc prea bine motivele, dar se pare că oștirea dușmană s-a oprit din galop ca trăsnită, iar soldații au început să pice de pe cal precum muștele sub plici. Să și fi băgat coada vreo voință divină, cineva mi-a șoptit că râdeau toți ca loviți de streche țam
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
rotunzi pe pământul reavăn, în poziții care mai de care mai incomode, ca să nu mai vorbim de cele indecente. Încă un eveniment demn de relatat este faptul că, între timp, împăratul aflase de sosirea dușmanului și îl căuta pe conducătorul oștirii dușmane cu o conștiinciozitate care te punea pe gânduri. țUlterior, întrebat în legătură cu motivele unei asemenea atitudini, împăratul dăduse un răspuns evaziv, cică ar fi vrut să-l cunoască, să-l salute...). Sculați din leșin, cei din tabăra dușmană mai sughițau
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]