321 matches
-
fi flatat regimul cu prea multă slugărnicie), pica bine, purta În sine avântul prefăcut al veleitarului, al tânărului utecist care privea În zare tăios, fiindcă acolo, În zarea aceea, departe, se ascundea imperialismul, capitalismul, iar privirea lui trebuia să fie oțelită, ca să Îl sfărâme, să-i dovedească inanitatea... Dar „acestea“... Licența poetică era prea căutată; În fine, se potrivea cu ce se recita la televizor seara, de către actori plini de patos, care să nu lase muncitorul să dormiteze cu paharul În
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
împreună cu Lala confecționam arme de vânătoare: arcuri cu săgeți, arbalete, sulițe, cuțite și praștii. Arcurile erau lucrate cu migală, dintr-un băț gros de alun despicat în patru și opărit cu uncrop, pentru a-i mări elasticitatea, sau din rama oțelită de coasă uzată, iar săgețile din lemn de brad cu fibrele drepte și fără cepuri, despicat în bețe subțiri geluite și bine șlefuite cu șmirghel. Vârful metalic de săgeată era confecționat de noi din sârmă groasă sau din cuie tocite
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
prin grilaje, sub pământ. Stricăciunile erau mai Însemnate În părțile Încărcate de istorie ale Cetății Eterne, unde utilajele Își făceau de cap, ca și cum ar fi vrut să distrugă tot ceea ce omul durase timp de milenii. Câteva macarale Își repezeau brațele oțelite În zidurile Colosseumului, un excavator mușca din piatra Fontanei di Trevi ca dintr-un tort, câteva mașini de curse concurau pe Via Appia, iar o motostivuitoare prinsese În ghearele-i puternice antica sculptură circulară Gura Adevărului, Încercând s-o fărâme
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
trebuia să o fac. — Am cunoscut o veche prietenă de-a ta În seara asta. Phoebe? N-am mai văzut-o de ani de zile. Ce mai face? Întrebă Hunter. „Ani? Ce-ai zice de două săptămâni“, m-am gândit. Oțelindu-mi psihicul, i-am replicat: —E foarte Însărcinată. Zicea că te-a văzut cu două weekend-uri În urmă, Hunter. Am făcut o pauză, apoi am adăugat: — În călătoria ta secretă la Londra. La celălalt capăt al firului se făcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
și în vocile părinților mei și-n lătratul câinelui meu pe care ajunsesem să-l urăsc, în zahărul roșu din sfecla de zahăr de sub pielea crăpată, grasă, ca un picior de purcel înfipt în pământ, mă înalț, mă regenerez, mă oțelesc, mă limpezesc, în numele prietenilor mei și al Tatălui vă fut pe toți din zâmbetul bunicii mele. SFÂRȘIT . PAGE FILENAME \p D:\microsoft\docuri nefacute\ Garsoniera in centru redactata.doc PAGE 32
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
prin gând nu le trece că bazonarea pantalonilor nu-i o peticire a rupturilor, ci un metod de îmbunătățire a trăiniciei stofelor la fese și la genunchi. Dar și la ciubote noi, noi ne batem pingele peste pingele și plachiuri oțelite pentru a le spori grosimea și durata de folosire... Dar ce știu ei?... că doar la gurgui nu poți aplica plachiuri și nici la berneveci bazoane... Cu grijă 'coane că ți s-o rupt peticul din fund și, când te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
l-a căutat pe intendent. Acum Manfred Marklund știe că e bolnav, da, și admite asta. Dar boala în sine nu pare să-l neliniștească. Ceea ce-l întristează profund sunt articolele, corespondențele. Trebuie să rabd, spune el. Și să mă oțelesc. Nu-mi pot permite să mă dau bătut. Doar când micul Manfred îmi va lua locul, atunci este drept și normal să mă lovească vreo boală mortală. Da, spun eu. Există ceva deosebit în legătura dintre tați și fiii lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
umil, și vedeam că distanța de aici la lună, care mă separa de ea, crește, de parcă luna, liberată de atracție, s-ar fi pus într-o bună zi în accelerată mișcare centrifugă.” Tot sperând, tot așteptând, sublocotenentul în rezervă își oțelește armele pe diverse fronturi, dar multele femei pe care, „asmuțit de nenoroc”, le urmărește și le seduce suferă toate de același viciu de fabricație: „Degeaba, ochii lor erau limpezi și rostul vieții lor din cele mai lămurite.” Azvârlit în „vuietul
Haimanaua, dulcineea și maestrul by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/5166_a_6491]
-
decisiv în istoria mișcării revoluționare ruse. Mai întâi, visele utopice ale Verei Pavlovna din romanul Ce-i de făcut de Cernîșevski, scris în 1862-1863, al cărui erou principal, Rahmetov, cel care dormea pe un pat cu cuie spre a-și oțeli voința de luptă, a inspirat generații de neoiacobini. Vera Pavlovna era o visătoare monomană, o posedată care, în cel deal Patrulea Vis, își imagina societatea perfectă, „Palatul de Cristal”. Despre această carte, biograful lui Dostoievski, profesorul Joseph Frank, spunea că
Despre materialismul oniric - Lenin, Stalin, Hrușciov și visul tovarășei Lazurkina by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/5116_a_6441]
-
Simion Lincă au fost obligați, în solidar, la plata sumei de 1.773.882,11 de lei. Popescu, Mandea și Calcan trebuie să plătească, tot în solidar, altă sumă, în valoare de 176.475, 67 de lei. De asemenea, Neculaie Oțelea, Eugen Bădălan, Toader Mandea și Simion Lincă au fost obligați la plata sumei de 2.637.930,07 lei, iar Bădălan, Calcan, Mandea și Lincă la plata sumei de 33.037,38 lei. Totodată, instanța supremă a menținut sechestrul asupra
Cristian Preda: Mă aştept la o excludere automată din PDL a lui Bădălan () [Corola-journal/Journalistic/46680_a_48005]
-
Lincă au fost obligați la plata sumei de 2.637.930,07 lei, iar Bădălan, Calcan, Mandea și Lincă la plata sumei de 33.037,38 lei. Totodată, instanța supremă a menținut sechestrul asupra unor bunuri ale lui Popescu, Bădălan, Oțelea și Calcan. Decizia Secției penale a ÎCCJ nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs la Completul de 5 Judecători. DNA i-a trimis în judecată, în 2007, pe foștii șefi ai Statului Major, generalii (r) Mihail Popescu și
Cristian Preda: Mă aştept la o excludere automată din PDL a lui Bădălan () [Corola-journal/Journalistic/46680_a_48005]
-
caraghioasă a vulturilor! Vina lui Prometeu, lumina adusă de Prometeu din cer, țâfna lui Prometeu, era politica, fiindcă însuși Prometeu întrupa Politica. Dar, până la urmă, ținând cont de învățătura rezultată din inteligența și filosofia ciorilor, vulturul cu aripi de oțel - oțelite în bătălii duse de la 48, - Agamiță Dandanache, a descoperit adevărul ficaților politici, sisifici, și s-a autometamorfozat în vultur de molton, imprevizibil. Spectacolele girate de Mălăele, Cornișteanu și Delakeza m-au făcut să văd schimbarea de sex amorțit a vulturului
Ateismul politic și capul de bour by D.R. Popescu () [Corola-journal/Journalistic/3673_a_4998]
-
tineri veniți din toată țara. Erau curați, încrezători, unii purtau costum național. Fuseseră publicate: Scrisori pentru tineretul român, o carte învățând că scopul vieții nu consta în câștigarea bunurilor materiale și urcării pe scara socială, ci în obținerea unui ascetism, oțelind sufletele în lupta pentru libertate și democrație, împotriva oricărui totalitarism. L-am văzut electrizat de energia tinerilor, strânși în jurul său, magnetic, încrezători deopotrivă, în anglo-americani care nu ne vor părăsi și vor veghea la respectarea tratatelor. Mihai Fărcășanu era apreciat
Exilul lui Mihai Fărcășanu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Memoirs/15519_a_16844]
-
principalele direcții tematice. Analiza critică pune în evidență poetul Ardealului, poetul țăranilor, poetul naturii, poetul satului și al familiei, poetul iubirii. Deși realizate într-un "patriotism strâmt", aceste tendințe tematice sunt menite "să cânte suferințele fraților noștri și să le oțelească sufletele prin fâlfâirea steagului ce poartă scris pe el: dezrobirea și libertatea". Poezia lui Octavian Goga - notează E. Lovinescu în vol. II din Istoria? sa, versiunea din 1927, cu firescul unei observații de domeniul evidenței - "se identifică cu întreaga mișcare
Octavian Goga - 125 - Mesianism național by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10663_a_11988]
-
la vremuri aprinse redute vii în calea năvălitorilor mai vechi sau mai noi, care îi încălcau hotarele și îi râvneau pământurile ca să se înstăpânească pe bogățiile lor moștenite din cele mai vechi timpuri. Și-a așezat prin aprigii săi lănceri oțeliți în legiunea Auraria Gemina a Crăișorului Munților, aura de blazon nobiliar pe frunțile luptătorilor săi pentru libertate națională și socială, oferind ofranda jertfelor Patriei, s-a împărtășit cu duhul istoriei noastre cu binecuvântare divină și creștinească smerenie. Pentru istoria noastră
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93455_a_94747]
-
mea / grămadă Îngenuncheată // Artiști aruncați și nimiciți / pribegi, pierduți prin sate / Bănuiți, bîrfiți / Iubitori de frumusețe, Înfometați / Amăgiți cu sisteme, / Fără pavăză În fața controalelor // Voi care nu vă puteți măcina / stăruind În succese / care puteți vorbi numai / fără să vă oțeliți repetînd, repetînd; // Voi cei mai fini la gust / Nimiciți de falsa cunoaștere, / Voi care-ați fi putut ști de la Început, / Urîți, izolați, bănuiți: Luați aminte: Am rezistat furtunii // Mi-am Înfrînt exilul...“ Oare un conducător, un despot luminat, repetînd noaptea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
material documentar scos la lumină de Olimpia Bădăluță de la Academia Român este Fondul de documente Vasile Rosetti, o sută de documente care se referă la moșia Filipeni, la familia de boieri Rosetti, la judecățile nesfârșite cu răzeșii din Fruntești și Oțelești, la cumpărări de pământ, la hotarele moșiei. Aceste documente, unele scrise în limba română cu caractere chirilice, altele în slavonă, au fost traduse, transcrise, corectate și cercetate (completate) de Olimpia Bădăluță, ajutată de specialiștii Bibliotecii Academiei, care singure pot alcătui
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
drumurile mele spre Filipeni și tot el mi-a pus la dispoziție fotografii vechi, încât el și Vasile Huțu pot fi considerați coautori ai acestei lucrări. De asemenea, în Bacău am primit sprijinul familiei de economiști Coca (născută Cernat în Oțelești) și Dumitru Paloșanu, căreia îi mulțumesc aici pentru binele făcut și contribuția la scrierea acestei cărți. Și mai la sfârșit am lăsat alți doi colaboratori care mi-au pus la dispoziție date cu privire la viața socialpolitică, culturală și administrativă a comunei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de pământ, rupte de ape, legătura se făcea anevoie. Mai lesnicioasă era legătura dea lungul văilor, până la capătul culmilor de deal, care dădea în altă vale: de pe Valea Dunavățului în Valea Berheciului pentru a ajunge din Lunca până la Tarnița sau Oțelești. Zona este lipsită de orașe, centre economice, administrative și culturale, acestea fiind așezate la extremități: Bacăul, dincolo de Siret, Bârladul și Vasluiul la limita estică, iar în sud Tecuciul și Galațiul. Comuna Filipeni este așezată în partea de nord-vest a Colinelor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
satele incluse în comuna Filipeni au avut o evoluție diferită. Sub raport social, locuitorii satelor Mărăști-Vale, Balaia și Brad erau legate prin apartenența la același statut social - sate de răzeși - de satele Obârșia și Băimac, dar și de Fruntești și Oțelești. în afară de satul Fruntești, celelalte sate fac parte din comuna Izvorul Berheciului (Gloduri). Până la reforma administrativă făcută în timpul domnitorului Al. I. Cuza, în 1865, satele mai mari erau unități administrative distincte. Reforma lui Cuza pune la baza organizării administrative comuna și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și Godinești de care se desparte printr-un hotar convențional care pornește din satul Pe Laz, trece pârâul Dunavăț și merge până la Bărboasa. în partea de răsărit, comuna Filipeni se învecinează cu satele comunelor Oncești și Izvorul Berheciului (Oncești, Tarnița, Oțelești, Antohești, Izvorul Berheciului (Gloduri), despărțită fiind de dealurile Buduioasa, Dobreana, Oțelești și Tarnița, până la satul Pe Laz, din comuna Oncești. în anumite perioade istorice, din motive economice și politice, cele dou comune, Mărăști și Filipeni au fost unificate, formând comuna
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pornește din satul Pe Laz, trece pârâul Dunavăț și merge până la Bărboasa. în partea de răsărit, comuna Filipeni se învecinează cu satele comunelor Oncești și Izvorul Berheciului (Oncești, Tarnița, Oțelești, Antohești, Izvorul Berheciului (Gloduri), despărțită fiind de dealurile Buduioasa, Dobreana, Oțelești și Tarnița, până la satul Pe Laz, din comuna Oncești. în anumite perioade istorice, din motive economice și politice, cele dou comune, Mărăști și Filipeni au fost unificate, formând comuna Filipeni: între 19071925; 19401944; între 1968-2009. Lucrarea dedicată satelor de pe Valea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pornind din zarea Mărăștilor se dirijează spre sud până la Piscul Scaunului (la est de Petrești), unde caracterul de obcină este mai șters, din cauză că separă pâraie mai puțin importante, având aspect de coline. Din zarea Bălăii, înspre est, continuă culmile dealurilor Oțelești, Tarnița, până la Oncești. Tot de aici pornesc dealurile Buduioasa, Dealul Frasinului, șihla (Sihla), Dealul Stânii, Valea lui Pește, Rânza și Știubiana. Alt șir este format din dealurile La Jidogină, Dealul Bârgăuanilor, Dealul Morii, Dobreana, terminându-se La șintirim și, în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
până la 1874 a făcut parte din județul Tecuci și era compusă din cătunele: Dobreana, azi Siliștea, Filipeni, Fruntești și Știubiana. Se mărginește la E cu comuna Oncești (jud. Tecuci), de care se desparte prin zarea dealului Tarnița și cu comuna Oțelești, de care se desparte prin dealul Dobreana; la N cu comuna Mărăști; la V cu comuna Lecca, de care se desparte prin dealurile Runcul, Popei, Ungureni și Poni și cu comuna Godinești, județul Tecuci; la S cu comuna Godinești și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
venituri 8292 lei, 33 bani, iar la cheltuieli 4571 lei. Comuna este străbătută de calea Vicinală Obârșia - Mărăști - Lunca. Distanțele: la Bacău, capitala districtului, 36 km; la comuna 26 Secuieni, reședința plasei, 15 km; la comuna Mărăști, 6 km; la Oțelești, 5 km și la comuna Lecca, 10 km. III. Filipeni, sătișor, jud. Bacău, plasa Siretului de Sus, al comunei Filipeni, așezat între pârâul Sălașu Roșu și pârâul Dunavăț, la o depărtare de 3600 m de cătunul Lunca. Se crede că
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]