127 matches
-
și la traistă, ne-a repezit: - Hai, cucoanelor, că nu vă stricați manichiura! Învățați-vă cu greul și răbdarea. Treceți imediat la treabă! Ultimele vorbe ni le-a spus pe un ton șuierat, azvârlite pe vârful săgeților din privirea sa oțelită. Așa ne-a energizat și ne-a transformat în executanți docili și cuminți. Toți lucram în tăcere ca niște roboți programați să execute cu exactitate mișcările prevăzute în manualul de semănat arpagic. În urma noastră straturile greblate se lățeau văzând cu
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
șofran, conferindu-le o asemănare fără echivoc cu drăcușorul de pe ciocănel. — Dumneata ești Sempere fiul, a murmurat cu un glas leneș. Aveți o memorie excelentă. — Iar dumneata ai un simț al oportunității care Îngrețoșează. Știi cît e ceasul? Privirea lui oțelită detectase cartea de sub jacheta mea. Isaac a făcut un gest Întrebător din cap. Am scos cartea și i-am arătat-o. — Carax, zise el. Probabil că există, În orașul ăsta, cel mult zece persoane care știu cine este sau care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
mă privea fix. Fasciculul luminos al proiectorului perfora negurile din sală, un suflu de lumină clipitoare care abia contura linii și pete de culoare. L-am recunoscut de Îndată pe omul fără chip, Coubert. Privirea lui lipsită de pleoape lucea, oțelită. ZÎmbetul său lipsit de buze rînjea În beznă. Am simțit cum niște degete reci mi se strîng În jurul inimii. Două sute de viori izbucniră pe ecran, urmară Împușcături, strigăte și scena se adînci În tenebre. Pentru o clipă, parterul dispăru În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
Fermín și pe tata schimbînd o privire complice. — Halal mijlocitoare, am zis eu. Încă mai rîdeau de mine cînd am ieșit pe ușă scoțînd scîntei. O adiere rece și tăioasă mătura străzile, semănînd În cale tușe de abur. Un soare oțelit smulgea ecouri de aramă din orizontul de acoperișuri și clopotnițe ale cartierului gotic. Mai erau cîteva ore pînă la Întîlnirea mea cu Bea din claustrul universității și m-am hotărît să-mi Încerc norocul și s-o vizitez pe Nuria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
un paradox. Mai mult ca oricare altul, el dezminte faimosul „stilul e omul”. Câtă deosebire între scriitor și om ! Pe de o parte un stil lipsit de înflorituri, iar pe de alta o grădină bogată. Un cer de iarnă, limpede, oțelit e stilul său, iar omul a fost un uragan cu străfulgerări violente, pe culmile norilor fantastici. Ce cumpănit e stilul lui Caragiale și ce impetuos a fost omul !” În casa lui Vlahuță era mare sărbătoare când de la Berlin soseau câteva
NONE de ION C. HIRU în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356302_a_357631]
-
frec! Și ia notițe de la magistrul tău! Hai, vreau Bucluc cu cele două liste! L-ai adus? --Imediat, domnu primar! Peste câteva clipe, Pascu Vârtosu urmat de vice intră în biroul primarului, care îl fixă de perete cu privirea lui oțelită. Pascu se făcu tot mai mic, mai aplecat, mai strâns în el, mai chircit, cât să poată fi „înghițit” de Bățălău „cu fulgi,cu tot”. Cu o voce șuierătoare, primarul îi ceru cele două liste. Buclucul se grăbi să i
SRL AMARU-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369750_a_371079]
-
iezi în casa ta Fiindcă din Poiana Morii Ne-am chema și verișorii. Lupul pofta își asculta Și se freacă-ncet pe burtă Gândind că de-o aștepta Cu vârf masă o avea. Doar că verii nou veniți Aveau mușchii oțeliți, Sportivi toți fiind de frunte Proaspeți campioni la lupte. Bietul lup ce a pățit Nici nu e de povestit. N-a mai dat pe-acolo iamă Ba chiar ocolea poiana. Referință Bibliografica: Capră cu trei iezi / Valeria Iacob Tamâș : Confluente
CAPRA CU TREI IEZI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354194_a_355523]
-
nu mai simțise demult, el unduie cutea pe tăișul ce va curma suspinul ierbii, continuând să să discute cufrancezul rămas mut de uimire: nu mai văzuse pe cineva care să ascută coasa fără să arunce măcar o privire spre lama oțelită. Apoi i-a cerut voie să cosească și mânuind-o cu îndemânare, a câștigat de îndată simpatia și prietenia bătrânelului. Mărturisindu-i că dorește să se stabilească în Saint Gervais împreună cu soția și cei doi copii, nea Mitică primește pe
ÎNTOARCEREA LA SAINT GERVAIS (CAPITOLUL XXII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357282_a_358611]
-
COROANA ȘI PIATRA RARĂ A COROANEI Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1456 din 26 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Muzica ușoară românească ar fi ajuns o galeră ancorată prin anii ’90, dacă n-am fi avut vâslași oțeliți de iubire și har, care să o avânte în larg, contra iureșului de furtuni, zidului de valuri și ademenirilor fantomatice înspre stânci! Prea inconfortabilă devine în fața năvalei unor cântăreți de azi, muzica ușoară care numai ușoară nu e, dacă vorbim
SANDA LADOŞI. COROANA ŞI PIATRA RARĂ A COROANEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357635_a_358964]
-
descumpănit de amploarea propunerii. O să-l întreb pe domnul general!, zise căpitanul Ignat închizând telefonul. Rămas singur, generalul Eremia Grigorescu își privi carâmbul cizmelor lustruite cu admirație. Până și tureatca lucea oglindă. Își mai plimbă odată buricul degetelor peste teaca oțelită a săbiei, ieșind în fața mausoleului. Se urcă pe bicicletă și pedală puțin prin fața treptelor ce străjuiau intrarea. „A dracului industrie germană?”, își zise el admirând felul în care bicicleta de captură - Bicla cum îi spunea el - se comporta sub trupul
GENERALUL ŞI BICLA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359434_a_360763]
-
Troia de carton, împreună cu gașca lor de mercenari și de politicieni hibridizați, aflați în comă tehnică și politică la nivel social-planetar, credeți că mai șovăie azi cineva la această curioasă tranzacție cu “conștiințele murdare” și alte otrăvuri și e-uri oțelite de NOW prin OMG-Monsanto?... Și totuși, dacă exist (existăm) prin sângele Electrei și a Elenei din Troia și gândesc (cugetăm) cu Inteligența luminoasă a Madonei Ifigeniei s-ar părea că această “Vânzătoare de Corăbii” să nu aibe dreptate și să
SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ GENERAŢIEI OPTZECISTE ŞI ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (1) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X [Corola-blog/BlogPost/360290_a_361619]
-
ăla de lângă tine, s-astâmpăr foamea puișorilor mei. - Dar ăsta-i Norocul, preaînțeleptule Vultur. Așa pirpiriu cum este, nu le ajunge nici pe o măsea puișorilor tăi. - Tocmai bun! Să aibă și puișorii mei noroc. - N-au nevoie de Noroc oțeliții tăi pui, preaslăvitule! Curajul și agerimea o să-i poarte printre nori. Norocul lasă-l celor mici și neputincioși. Zâmbi uriașul vultur: - Ești isteț, voinicule! Și ai inima bună! Mă prind să vă ajut, pe tine și Norocul tău. Am să
MĂRŢIŞOR-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359703_a_361032]
-
oameni motivele urii, nu este dator nimănui și astfel, nu poate fi manipulat de către nimeni. Părintele Gheorghe Bârjovanu, într-un conglomerat contemporan de probleme care asfixiază spiritualitatea și materializează idealul uman, identifică simplitatea, concentrează valorile umane ca veghea cea mai oțelită în apărarea păcii și iubirii dintre oameni. Poate organiza impecabil oamenii la activități comune în serviciul bisericii, ceea ce nu e departe de a atrage întreg orașul în activitățile și gândirea comună apărată de ură și contre, pentru că lumea îl urmează
PREASFINŢITUL PĂRINTE EPISCOP GRECO-CATOLIC VIRGIL BERCEA. TEMEIURI DE ILUMINARE ÎNTRE ADEVĂRURI IPOTETICE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359089_a_360418]
-
nopți), căci, „veșnicia s-a născut la sat”. Atunci când petreceam nopțiile în acel cadru feeric, sințeam cum sunt cuprins de un fum cald și amărui trimis de misterioasa Noapte, una din cele două fiice ale lui Cronos . Când priveam cerul oțelit, îvăluit de un mister al timpului, vedeam cum stelele harnice zămislesc pânze de crepuscul în palatul de cleștar al Lunii - mesaj nedescifrat de niciun gând poetic-, fiica răsfățată a Nopții, a cărei lumină divină murea palidă printre copacii opriți de
RELAXARE... de RADU ALEXANDRU în ediţia nr. 573 din 26 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341552_a_342881]
-
pe fața colțuroasă, cu linii mai degrabă neregulate și nas acvilin, care îi dădeau o înfățișare și mai neprietenească, mai degrabă elin decât semit, el intransigentul, gauleiterul Templului, stătea neclintit, neclipind și parcă privirea aceea, specifică numai lui, adâncă și oțelită, într-o permanentă căutare, nu mai avea azi aceeași claritate sticloasă; un semn de neliniște, de contemplație gravă ori parcă de ură, îi făcea pe toți ceilalți care s-ar fi încumetat să-i înfrunte ochii, să se scuture cu
MARIA DANIELA PĂNĂZAN de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342934_a_344263]
-
bradul, în fața căruia se cade o pioasă recunoștință și o smerită reverență: „E înalt, voinic, bine făcut. O prezență impunătoare, pe care n-o poți trece cu vederea. Are trăsături dârze și sclipiri de asprime în ochii de-un albastru oțelit, conturați de sprâncene stufoase, ce se întâlnesc în cute adânci, săpate în timp de încăpățânare, îndârjire, de o hotărâre de neclintit și de truda grea. Buzele-i sunt strânse, neînduplecate, cu colțurile ușor coborâte, trădând o determinare de fier. Un
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
primăriei. --Auzi băi...vice! Asta e problema ta, responsabilitatea ta. D-aia te plătește guvernu’.Să rezolvi problemele primăriei. Te rog să mă lași, că am atâtea hârtii de citit! --Dom’ primar!.. --Te rog! Și-i aruncă vicelui o privire oțelită, încât acesta ieși din birou, ca un cățeluș cu coada-ntre picioare. Ajuns în biroul lui, își puse fălcuțele dolofane în palme și cugetă: adică...de ce-ar fi treaba mea? Stimate cetățene, mergi la referentul tehnic, care...etc și
S.R.L. AMARU-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372468_a_373797]
-
poporul urmărea cu sufletul la gură dezbateri pe teme de strategii și tactici de luptă, iar pentru divertisment rulau filme cu eroi legendari din trecutul glorios de luptă al strămoșilor noștri. Apăreau și militari din prezenta campanie, bărbați cu figuri oțelite, având suflete de copil și brațe de fier, care impresionau cu faptele lor de vitejie dar și cu impresionante parade în care tehnica de luptă îți dădea fiori mai mari decât privirile lor de gheață. Erau totuși niște actori cu
RĂZBOIUL SFÂNT DE APĂRARE A GLIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347730_a_349059]
-
toate capcanele vieții”. Totodată, se simte o acută stare de exasperare existențială, un fel de mal-de-vivre. Și nu în zadar poetul spune: „mă tem că lumea asta / e atât de parșivă / încât îmi va închide timpul / ferecându-l cu lacăte / oțelite, / și îmi va îngrădi pașii / cu fir tras / de păianjenul morții” (Teama). Și totuși, există câte „un fir de lumină”; aripi de îngeri, există și „poala de soare / a razelor ce ne scânteiază” (dimineți în căldări de rouă). Nu e
DE STEJĂREL IONESCU (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347278_a_348607]
-
am iubit, chiar dacă am fost iubită cea din acei șapte ani cu el. Acesta a fost destinul!”. Singura compensație față de atâta suferință a fost pentru actrița Florina Cercel faptul de a rămâne în urma ravagiului durerii nu mai învinsă ci mai oțelită. Aceasta îi dă resurse morale și corporale de a rezista în confruntarea cu răul dinlăuntrul ei, din jurul ei, din societate și lume. Este o personalitate cu o activă implicare civică în societatea românească, are structurate clar principii foarte echilibrate, o
FLORINA CERCEL. SPIRITUL, SINGURUL SCUT AL SIEŞI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375998_a_377327]
-
înghiți gălușca. De asta acceptase să facă drumul ăsta. Ca să dea și el un tun. Și acum, dă înapoi? Nu se poate! Cine nu riscă...Nu este el omul care să se lase învins tocmai acum. Nervos și cu priviri oțelite, porni motorul și demară în forță,cu roțile pe coama șleaului, accelerând cu pedala la podea, să omoare motorul și alta nu. Mașinuța, cu tot arsenalul de piese hodorogite, se opinti cu toată forța gâfâită a obositului ei motor. Cu
FRAGMENT 2- TUNARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376783_a_378112]
-
fără curățenie morală care nu păzesc de lupi țara aceasta de mioare! Răul înaintează necontenit, ca apa, rupându-și vadul de-a curmezișul conștiinței unora, spintecând nădejdea altora, suflând în ultima lumânare agonizantă, cu ceara pe sfârșite! Însă, oricât de oțeliți sunt cei intrați în morișca mărunțelirii cu întrebări servite de către Răzvan Dumitrescu, nu scapă nerași de spoială și neînfățișați telespectatorilor în toată naturalețea biografie lor! Pe mâinile lui Răzvan Dumitrescu, aceștia sunt în cleștele din care nu scapă nici piroanele
RĂZVAN DUMITRESCU. NEOBRĂZAŢII NU PRIMESC NICI MĂCAR COMPĂTIMIREA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374758_a_376087]
-
sălbatic,aleargă spre soare, Aleargă spre luna,aleargă spre stele, Străbate munții ,câmpie și mare, Străbate viața ,iubirea,tristețile grele, Străbate ziua și al nopții tainic umăr, Calul sălbatic,e anul ce-l număr! Aleargă prin lume,aleargă nebun, Copita oțelita nu i se mai tocește, El n-are cărare,nu are nici drum, Își deschide aripi ,cănd somnul domnește, Doar glasul inocent îl mai domolește, Zâmbetul pur,îl priponește... Calul sălbatic,ce tâmpla îmi albește! Nu are grajduri,nu are
CALUL SĂLBATIC de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371735_a_373064]
-
sălbatic,aleargă spre soare, Aleargă spre luna,aleargă spre stele, Străbate munții ,câmpie și mare, Străbate viața ,iubirea,tristețile grele, Străbate ziua și al nopții tainic umăr, Calul sălbatic,e anul ce-l număr! Aleargă prin lume,aleargă nebun, Copita oțelita nu i se mai tocește, El n-are cărare,nu are nici drum, Își deschide aripi ,cănd somnul domnește, Doar glasul inocent îl mai domolește, Zâmbetul pur,îl priponește... Calul sălbatic,ce tâmpla îmi albește! Nu are grajduri,nu are
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378791_a_380120]
-
sălbatic,aleargă spre soare,Aleargă spre luna,aleargă spre stele,Străbate munții ,câmpie și mare,Străbate viața ,iubirea,tristețile grele,Străbate ziua și al nopții tainic umăr,Calul sălbatic,e anul ce-l număr!Aleargă prin lume,aleargă nebun,Copita oțelita nu i se mai tocește,El n-are cărare,nu are nici drum,Își deschide aripi ,cănd somnul domnește,Doar glasul inocent îl mai domolește,Zâmbetul pur,îl priponește...Calul sălbatic,ce tâmpla îmi albește!Nu are grajduri,nu are
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378791_a_380120]