242 matches
-
din școlile culinare Hangzhou, Ningpo și Shaoxing. Cea mai cunoscută este cea de la Hangzhou. Bucătăria Zhejiang este caracterizată prin folosirea de produse proaspete, fragede, cu gust accentuat. Preparatele cele mai cunoscute sunt: Creveți cu gust de ceai, Pui "cerșetor", Pește oțetit din Lacul de Vest. Bucătăria Guangdong Bucătăria Guangdong are trei școli: Guangzhou, Chaozhou și Dongjiang, reprezentativă fiind Guangzhou. Preparatele de bază ale acesteia sunt: Combinația ,,șarpe-dragon-tigru-Phoenix'', Purcel la cuptor, Pepene de iarnă cu carne, Felii de carne prăjite în sos
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
în felul lui subtil, plus harul de-a citi alla prima vista) tenori sau violoniști străini, trecînzi prin dulcele tîrg. Mai dădea concerte de cameră, în din ce în ce mai rarele saloane de melomani. Dar ce triumf, în 3 noiembrie '39, cînd Andrei Oțetea, director al Teatrului, a dat sala Naționalului pentru concertul inaugural. Dirijor: Mișu Jora. Afișul a stat atîta timp înrămat cu grijă (o mai fi prin mansardă?), că am învățat alfabetul după el. Îmi aduc aminte ce s-a cîntat? Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
de cer, pe care Any îl așternea pe unghiile de la mâini, pe cele de la picioarele butucănoase preferând praf de stele, iar pe pleoape, supărarea cărămizie a Lunii folosită de Hugo de multe ori și pentru versurile lui Prunilă, ca să-i oțetească dulceața perimată, pentru a-l scoate pe viitorul cititor din somnolența cantabil-desuetă a catrenelor. Mai greu era pentru îngeri, pentru că Gustav îi voia pictați pe capotul Anușcăi, iar Hugo pe petalele prunilor și gutuilor. Și pentru că viziunile difereau, Hugo picta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
noastră, li se dă cuvântul țăranilor. În Bucureștiul mai revoluționar, deputatul țăran Constantin Tănase incriminează pe șleau Ťasuprirea de moarte ce ne apasă, asuprire care în aceeași vreme este și nenorocirea țăriiť (în "Documente privind Unirea Principatelor" sub red. A. Oțetea, vol. 1 autori Dan Berindei și alții: "Documente interne 1854 - 1857", Ed. Academiei R.P.R., 1961). Și la Iași, deputatul țăran Ion Roată (personaj istoric) pune degetul pe rană. Lucrurile nu se vor modifica nici după moartea lui Creangă, ba dimpotrivă
SAT versus ORAȘ () [Corola-journal/Journalistic/7178_a_8503]
-
unui personaj al său? Faptul că Ravelstein sau Bietul Ioanide pot fi interpretate și ca romane cu cheie nu-l scutește pe comentator de respectarea statutului fictiv al evenimentelor și personajelor. Gaittany nu e Al. Rosetti, Pomponescu nu e Andrei Oțetea, nici chiar bietul Ioanide (a se remarca ironia epitetului) nu e Călinescu. Tot așa cum Chick nu e Bellow, Abe Ravelstein nu e Allan Bloom, iar Radu Grielescu nu e Mircea Eliade. Oricîte asemănări am putea descoperi între unii și alții
Ravelstein și bietul Ioanide by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4396_a_5721]
-
dar și țările din Mica Înțelegere, în acest fel situându-se, convingător, lângă politicieni și intelectuali români precum N.Titulescu, N.Iorga, dr. N.Lupu, Petre Andrei, M.Ralea, Traian Bratu, Iorgu Iordan, M.Sadoveanu, C.I.Parhon, G.Călinescu, A.Oțetea, Radu Cernătescu, Constantinescu-Iași, Lucrețiu Pătrășcanu și alții.4 După instalarea lui G.Călinescu în postul de conferențiar la Facultatea de Litere și Filosofie din Iași, G.Ivașcu na întârziat să i se alăture, fiind unul dintre admiratorii scriitorului și criticului
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
Paris - adăugăm noi). Prevăzător, el scrie „o suplică”, pe care o depune la Ministerul Educației Naționale - ministru, gen.Radu Rosetti - în care solicita reîncadrarea în învățământ, la o școală din zona Capitalei. Apelează, pentru oarecare garanție, la bunăvoința prof. Andrei Oțetea, de la Universitatea din Iași, ca să pună un cuvânt bun la „prietenul” său P.P.S|NESCU, de la minister, personalitate politică înțelegătoare și loială amicilor săi antifasciști de la Iași și București. Incitat de complicatele evenimente politice din lume, colaboratorul de la „Vremea” îi
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
acest prilej pe toți eroii neamului, voievozii, martirii, cărturarii, personalitățile, începând cu Burebista “cel dintâi și cel mai mare dintre regii din Tracia”, “stăpânind toată țara de dincolo de Dunăre și cea de dincoace” ( ISTORIA POPORULUI ROMÂN, sub redacția Acad. Andrei Oțetea, Ed. Științifică, București, 1970), Deceneu, Comosicus, Scorilo, Duras-Diurpaneus, Dicomes (anul 31 î.e.n.), Cotiso (29-28 î.e.n.), pe regele Decebal și fratele său Diegis-moștenitor prezumtiv, Vezinaș, al doilea în rang după Decebal, pe toți marii noștri înaintași, generația de la 1918, veteranii din
La Cluj, CELEBRAREA EROULUI BABA NOVAC – CĂPITAN AL VOIEVODULUI MIHAI VITEAZUL [Corola-blog/BlogPost/93460_a_94752]
-
sufletul din belșug: am audiat, încă din adolescență, vreme de mai mulți ani, conferințele culturale pline de farmec de la Sala Dales (în special), susținute, printre alții, de către Șerban Cioculescu, George Ivașcu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Ovidiu Trăznea, Grigore Moisil, Miron Constantinescu, Andrei Oțetea, Victor Eftimiu. Acest contact timpuriu cu spectacolul cunoașterii oferit de marii oameni de cultură au influențat adolescentul și tânărul care eram, dându-mi setea fără sfârșit de cunoaștere, acea subtilă ebrietate de a căuta adevărurile omului și ale lumii în
„ DORESC O ROMÂNIE CU O CULTURĂ COMPETITIVĂ ÎN LUME ” [Corola-blog/BlogPost/93534_a_94826]
-
Buruiană (București), Maricica Stroia (Adjud, Vrancea), Ionelia Coliș (Băneasa, Constanța), Virginia Bogdan (Focșani, Vrancea), dr. ing. Magdalena Albu (Rm. Sărat, Buzău), Constantin T. Ciubotaru (Roșiorii de Vede, Teleorman), Ștefan Dumitrescu (Tulcea, scriitor nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură), Răzvan Alexandru Oțetea (Sascut, Bacău), Ionel Sima (Baia Mare, Maramureș), Constanța Popescu (Răzvad, Gorj), Margareta Chiurlea (Wolverhampton, Anglia), Carmen Huzum (Tecuci, Galați), Florentina Danu (Brașov), Gina Zaharia (Buzău), Ana Maria Gîbu (Dorohoi, Botoșani), Elena Aurora Popa (Galați), Ioan C. Duță (Novaci, Gorj), Ioan Ciorca
GHEORGHE A. STROIA: O IDEE ZĂMISLITĂ ÎNTR-UN GÂND, UN VIS CONVERTIT ÎN CERTITUDINE (FAMILIA ARMONII CULTURALE) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363559_a_364888]
-
dar și prin baza sa socială - moșnenii -, rămâne un punct de înnodare a tradițiilor multiseculare ale românilor cu civilizația modernă realizată „pe albia ideii naționale”. În perioada când istoriografia românească contemporană căuta determinisme adecvate pentru evenimentele din 1821, istoricul Andrei Oțetea a subliniat că mișcarea, al cărui conducător a fost Tudor Vladimirescu, a fost, cu adevărat, o revoluția națională. Între argumentele invocate de Andrei Oțetea erau și cele care priveau participarea țăranilor și adeziunea populației orășenești, componența armatei revoluționare, participarea și
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
-
naționale”. În perioada când istoriografia românească contemporană căuta determinisme adecvate pentru evenimentele din 1821, istoricul Andrei Oțetea a subliniat că mișcarea, al cărui conducător a fost Tudor Vladimirescu, a fost, cu adevărat, o revoluția națională. Între argumentele invocate de Andrei Oțetea erau și cele care priveau participarea țăranilor și adeziunea populației orășenești, componența armatei revoluționare, participarea și rolul boierilor în evenimente, dar și rolul jucat de moșneni care puteau să reprezinte clasa de mijloc, dar care nu aveau însă suficientă vigoare
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
-
cele din centrul Brașovului și îmi cumpăram cărți ce depășeau condiția mea de elev de gimnaziu și le studiam pe îndelete acasă. Așa s-a născut în mine pasiunea pentru istorie, geografie și știință. Lecturam din Nicolae Iorga, Xenopol sau Oțetea cu o bucurie negrăită. Bineînțeles că nu înțelegeam totul, dar puterea copilăriei nu stă în a înțelege ci în a reține. Astfel, prin lecturi felurite mi-am format un bagaj de cunoștințe ce aveau să mă însoțească mai târziu. De
INTERVIU CU OCTAVIAN LUPU REDACTOR AL REVISTEI CONEXIUNI CONTEMPORANE (ÎN PREZENT CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI) de GEORGE ROCA în ediţia nr. 55 din 24 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349022_a_350351]
-
vremi să aprecieze personalitatea acestui mare român a cărui activitate, atât științifică, dar și politică, s-a aflat permanent în slujba interesului național al statului român. Numai susținerea curajoasă și insistentă din partea unor personalități istorice românești (Constantin Daicoviciu și Andrei Oțetea) a făcut ca Silviu Dragomir să fie reabilitat, permițându-i-se să activeze ca cercetător istoric la Cluj. S-a stins din viață, trecând la cele veșnice, în ziua de 23 februarie anul 1962. Așa cum scria istoricul Sorin Șipoș de la
CINCIZECI DE ANI DE LA MOARTEA SA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346718_a_348047]
-
dăm interpretarea cea mai justă” ( ... ) Lucrarea noastră am căutat să fie nu numai un “act de erudiție”, ci, și să îndeplinească, în același timp și o funcție social-politică, să exprime . să lumineze și să întăreasca conștiința patriotică, așa cum spunea Andrei Oțetea și I. Popescu-Puțuri. 12- După ce se va tipări lucrarea se va anexa un indice onomatic și toponimic. Pentru care am încheiat prezentul proces-verbal Președintele comitetului de redacție-Petre Lită- primarul orașului Drăgășani; Redactor, Marin Ciurduc-președinterle comitetului orășenesc de cultură și educație
MONOGRAFIA MUNICIPIULUI DRĂGĂŞANI ŞI ISTORIA TIPĂRIRII EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356950_a_358279]
-
spus asta, dacă n-aș fi dorit, dacă n-aș fi fost orbit, dacă aș fi înțeles de ce, dacă aș fi avut răbdare, dacă... și tot așa. Gândurile, vorbele, atitudinile, dacă nu le ordonăm, nu le spălăm, ne vor acri, oțeti, ofili. Ținem ușile și ferestrele deschise din orgoliu, din nevoia bolnavă de a ne victimiza sau de a da vina pe ceva sau cineva pentru că lucrurile s-au întâmplat altfel decât ne propusesem noi să se întâmple și ne vine
PĂRINTELE IEROMONAH HRISOSTOM FILIPESCU – EGUMENUL SCHITULUI ŢIBUCANI – NEAMŢ [Corola-blog/BlogPost/357698_a_359027]
-
și prin baza sa socială - moșnenii -, rămâne un punct de înnodare a tradițiilor multiseculare ale românilor cu civilizația românească modernă realizată „pe albia ideii naționale”. În perioada când istoriografia românească contemporană căuta determinisme adecvate pentru evenimentele din 1821, istoricul Andrei Oțetea a subliniat că mișcarea, al cărui conducător a fost Tudor Vladimirescu, a fost, cu adevărat, o revoluția națională. Între argumentele invocate de Andrei Oțetea erau și cele care priveau participarea țăranilor și adeziunea populației orășenești, componența armatei revoluționare, participarea și
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
-
naționale”. În perioada când istoriografia românească contemporană căuta determinisme adecvate pentru evenimentele din 1821, istoricul Andrei Oțetea a subliniat că mișcarea, al cărui conducător a fost Tudor Vladimirescu, a fost, cu adevărat, o revoluția națională. Între argumentele invocate de Andrei Oțetea erau și cele care priveau participarea țăranilor și adeziunea populației orășenești, componența armatei revoluționare, participarea și rolul boierilor în evenimente, dar și rolul jucat de moșneni care puteau să reprezinte clasa de mijloc, dar care nu aveau însă suficientă vigoare
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
-
poporului nostru. Argumentul vine din îndepărtatul an 1964 (sic!), când la Editura Academiei Republicii Populare Române vedea lumina tiparului un volum pe care scria: „K. Marx: Însemnări despre români” (un florilegiu de manuscrise inedite publicate și îngrijite de către academicianul A. Oțetea și profesorul S. Schwan. Asta da îndrăzneală pentru acele vremuri!). Lecturând atent opul din scoarță în scoarță, mai trecându-l în câteva rânduri cu privirea de la prima copertă până la cea de a patra (a-l înțelege pe Marx nu e
Cum s-au comportat rușii și ungurii / Karl Marx despre români () [Corola-blog/BlogPost/339980_a_341309]
-
mea de elev de gimnaziu, pe care le studiam ulterior cu toată atenția. Așa s-a născut în mine pasiunea pentru istorie, geografie și știință. Cu o bucurie negrăită, lecturam din monografii scrise de Nicolae Iorga, Alexandru Xenopol și Andrei Oțetea. Bineînțeles, nu înțelegeam totul, dar puterea copilăriei nu constă în a pricepe pe deplin, ci în principal în a memora pentru mai târziu. Și astfel, mi-am format treptat un bagaj de cunoștințe ce aveau să îmi folosească mai târziu
FRAGMENTE DE VIAȚĂ INTEGRATE ÎN MEMORIA UNIVERSULUI de OCTAVIAN LUPU în ediţia nr. 2322 din 10 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340057_a_341386]
-
sus, apăsate de jos, apăsate din toate părțile, izvorul spectacolelor mirabile și fericite ce va renaște ca ziua după lungă noapte neagră. Spectacolul de la Galați va fi exclusiv al moldovenilor. Vinul din potirul sufletului se bea, nu se ține la oțetit, cât timp nu e pierdută dragostea cea curată! Omul bun poate și trebuie să îl bea. Așa cum trebuie să împartă pâinea grâului cu pâinea inimii. De aceea, concertul cu Julio Iglesias va fi un dumicat sufletesc înmuiat cu vinul înveselitor
JULIO IGLESIAS. CONCERT LA GALAŢI, PENTRU VITRALIUL SUFLETESC AL MOLDOVENILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374441_a_375770]
-
o mie de glume, ți-aduc la picioare o lume, asta ce spune? Timpul , ca fluviul Mekong, trecu fără surle și gong, treziți la țărm, lângă Styx, destinul, o dârâ de pix. O fi în pericol tandrețea? Mă-ntreabă vecinul Oțetea, frunzele sunt în pericol? Ce secol suav și ridicol? Nici inima nu se mai strânge, zace-n risipă, mai plânge, alarmele-s false, la arme, uitați de nirvane și karme. Ajuns-am un Diogene, Carthagena fără de gene, cuvintele mele sunt
INVENŢII de BORIS MEHR în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371071_a_372400]
-
românești la congrese internaționale. Aurel Negucioiu a participat în 1964 la „Congresul Istoricilor de la Budapesta. La acest congres s-a discutat o problemă vitală privind utilitatea dezmembrării imperiului habsburgic. România a avut o delegație extraordinară cu Constantin Daicoviciu, academician Andrei Oțetea, mulți profesori din București. Era și Miron Constantinescu în delegație și la această conferință ungurii au venit cu o idee de la Lenin că dezmembrarea imperiului habsburgic nu era o necesitate.” Negucioiu care îl citise pe Lenin din scoarță în scoarță
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
de fotbal au văzut într-un ziar unguresc lăsat pe un scaun un articol cu teza ungurească de la congres privind prima afirmație a lui Lenin despre imperiul habsburgic că nu trebuia dezmembrat. Miron Constantinescu s-a întors cu Daicoviciu și Oțetea la Academia maghiară și au făcut scandal. Ungurii și-au făcut autocritică că au mințit în presă despre concluziile congresului. Doi profesori ruși au criticat opțiunea maghiară. Întorși acasă profesorii români au publicat sub egida Academiei Române o carte în care
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
îndeaproape pe gen. Ion Teodorescu și avocatul de prestigiu, rucărean de obârșie, Iosif Mălăceanu-Rucăr. Tot datorită activității mele îndelungate și stăruitoare - și n-o affirm cu falsă modestie-am fost apreciat de academicienii Ștefan Pascu, C.C. Giurescu, Ștefan Bârsănescu, Andrei Oțetea și George OPrescu, Prof.emerit Ion Poescu-Teiușan, Nicolae Andrei, fratele fostului demnitar communist Ștefan Andrei, Victor Țârcovnicu, scriiorilor George Șovu, Mihai Moșandrei, Emil Manu, Tudor Mușatescu etc. În casa cumnatului meu Ion Ionescu-Amza, paroh al Bisericii Amza din București, am
AMINTIRI CU GHEORGHE PÂRNŢĂ ! (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372793_a_374122]