4,111 matches
-
ale "Amintirilor din copilărie", fuga la scăldat și întorsul acasă în pielea goală, furtul cireșelor mătușii Măriuca sau al pupezei din tei, plonjonul în apă "în ziua de lăsatu-săcului de postul Sîn Petrului", consecutiv împăcării Smarandei cu mătușa Măriuca, "smîntînitul oalelor. Sau "răbuiala" cu dohot metodic aplicată de moș Chiorpec ciubotariul sînt ale unui singuratic." Ne amintim în lumina acestor pagini de pasajele din istoria călinesciană în care copilul Eminescu cutreiera păduri și se culca cu capul ades lîngă izvor. Procedeul
O monografie spectaculoasă by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15169_a_16494]
-
mâncări, pă ziua de ieri, pă spatele vântului, pă fata juciului, pă coada măgarului, pă ciuma pădurii, pă apa vinerii, pă spuma Dunării, pă picioare de porc ce ești, cu coaste cu șold cu tot, perire-ai cu tot, pă oală, pă boală, pă pistoale, pă p... toți în iale, pă lunei, pă macavei, pă marțolea cu fasolea [...], pă fus și pă toți cei, dacă vei fi credincios. Așa ziua de azi să te bată." Ion Istrate - Primul Occident - începuturile poeziei
Despre începuturile literaturii românești by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15239_a_16564]
-
dicționar de proverbe (Virgil Lefter, Dicționar de proverbe român-englez, ed. Științifică și Enciclopedica, București, 1978 - nu știu dacă a fost reeditat), găsim un alt echivalent al expresiei folosite de Shakespeare: “Good ware makes quick markets”, ceea ce, literal, se traduce prin “Oalele bune se vînd repede/își găsesc cumpărători”. Deși sensul de bază este același, Shakespeare însuși preferă și consacră una din variantele proverbului (expresia apare și azi în Oxford Dictionary of Idioms). De curînd a apărut o altă carte de proverbe
Despre cai, oale și vin by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13450_a_14775]
-
Totuși, ce rost are să literalizăm un proverb care are deja un corespondent consacrat? Se pare că are, după cum mărturisește Richard Proctor: “în traducere am optat pentru păstrarea «romanității» proverbelor” (p. 9). Adică să arăți că acolo unde englezul a ales oală sau vinul, românul a ales calul? Pentru a vedea cum a funcționat mecanismul traducerii, să aruncăm o privire asupra dicționarului lui Virgil Lefter, mai ales asupra bibliografiei. În afară de lucrarea de referință a lui Zanne (la care a apelat și Călin
Despre cai, oale și vin by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13450_a_14775]
-
poate că nu împărtășeau ideile lui Ceaușescu, dar nici nu aveau curajul să le înfrunte, acceptînd prin pasivitate ideea că acestea reprezintă opinia majorității, să se includă astăzi, pe baza unor sofisme mai mult sau mai puțin subtile, în aceeași oală cu Gheorghe Ursu (ucis în bătaie în beciurile Securității), Radu Filipescu (arestat și bătut crunt) ori Mihai Botez (iradiat de Securitate). Dincolo de subtilitatea paradoxului această apreciere îi jignește grav pe cei care au avut curajul să îl înfrunte deschis pe
Hazul vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13566_a_14891]
-
crească, plajele s-au îngustat, refuzînd degeaba grefa digurilor. Șantierul de la Mangalia a crescut la dimensiuni sud-coreene și culori suedeze; unele femei din sat lucrează acolo (una din ele, macaragiță, are brațul gros cît trunchiul unui bărbat și bea o oală de cacao cu lapte dimineața). Umbrarele de viță au rămas aceleași, dau umbră generoasă și nepăsătoare, praful ulițelor se ridică, implacabil și dobrogean, la fiecare pas mai apăsat. este moleculară, pierzîndu-și forma mereu pentru a rămîne și renaște, într-un
Vama dintre doi mai by Călin-Andrei Mihăilescu () [Corola-journal/Journalistic/13587_a_14912]
-
două dintre ele: „Olteanul care e hîtru/ Vinde umorul la litru,/ Dar Saizescu, glumeț de soi,/ Îl dă pe gratis, la butoi”; „Cum te știu poznaș, ghiduș,/ Vei fi iar spirit jucăuș,/ Convocînd pe scenă-ndată/ Să rîdă hîrb de oală spartă”; 4. Pe coperta III, trei fotografii color: „Geo Saizescu la Doctorat! Asistat de soție - prof. Avi Saizescu, prof. dr. Ion Spânulescu, Rectorul Universității «HYPERION», și prof. dr. Florin Zamfirescu, Rectorul U. N. A. T. C., și...” „aplaudat de Înalta Comisie
Umorul masochist by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/13621_a_14946]
-
cumpăr acea odaie și să vin să stau, măcar din cînd în cînd, acolo. Cum ar fi arătat nopțile dormite acolo, în farmecul intens al odăii albite de lună? Și nu m-aș fi trezit în vreo dimineață în mirosul oalelor fierbînd pe mașina de gătit și, alergînd afară, n-aș fi găsit, apărută încă o dată pe pămînt, curtea aceea din centrul lumii, cu bătrîna Catana stînd pe prag și curcanul înfoindu-și penele, și Gioni alergînd în trei picioare, și
De la Camus la Nuova Guardia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13765_a_15090]
-
ciudățenie firească doar într-un regim descreierat, apa caldă avea un debit excesiv. Si nu era caldă, ci clocotită. Firește, „se dădea" doar între opt și zece seara. Asemeni tuturor vecinilor, stocam în cadă cantitățile necesare pentru W.C., iar în oale supradimensionate apa pentru gătit și spălat alimentele. Drept urmare, când intrai în baie te trezeai într-o saună plină de mucegai, iar pereții scorojiți trebuiau recondiționați cam o dată la două luni. Cu toate acestea, absolut toți vecinii oameni de condiții mai
Cu mîinile curate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13890_a_15215]
-
în care se pierdea sub o pilotă oribil de grea, încât seara se refugia lângă bunica lui, căci acolo toate deveneau mai ușoare. Îi stârneau puțină silă plușul înțepăcios al fotoliilor, vana unde i se făcea baia și mai ales oala imensă de noapte, din noptiera pe care se ferea să o mai deschidă după ce, cotrobăind prin ea, descoperise vasul greu de porțelan al cărui miros îl persecuta ori de câte ori și-l amintea. Odihna de după-amiază cu perdelele toate trase, la care
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
ochii lui îmbrățișează prada"; după care, o dată cu rememorarea unui episod din copilărie, plonjăm în plină revelație. Din nou, versurile sunt memorabile prin intensitatea viziunii care le susține: "mă trimiseseră pe deal, eu și țărănușii, să culeg mure./ îmi legaseră o oală de pământ la brâu, cu un cordon./ ceilalți umpluseră, sporovăind, sacoșele,/ eu leneveam, gustând/ de pe fiecare rug. priveam rugii și bălăriile fantastice:/ trăiam o bucurie exasperantă,/ plantele erau eu erau mintea mea, peisajul ei reprezentat în concret./ știam asta și
Nirvana by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10391_a_11716]
-
va circula doar aerian, imensul teritoriu, altfel parte a U.E., va fi declarat parc național, românesc desigur, băștinașii rămași - câteva mii - vor fi expuși, dimpreună cu obiectele de artizanat pe care le vor produce sub privirile vizitatorilor, mai cu seamă oale și ulcele. Dar dacă toate aceste previziuni sunt simple nerozii smucind mintea unui bucureștean asurzit de uruitul surd, interminabil totuși, al sutelor de mii de automobile în nervos trafic? Traversând în grabă pe acea parte a bulevardului unde nu staționează
Previziuni, prognoze, predicții by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10446_a_11771]
-
proaspăt bărbierit În costumul cel nou îmbrăcat cu pălăria La îndemînă Poate trece timpul și pe-acolo Și sînt umblate locurile și nu este totul Finisat că spiritul și se mai găsește cîte-o Ascunzătoare pentru o sticlă cu afinata Cîte-o oală de lut pentru sarmalele cu păsat Și jumări de slănină că asta mi-a cerut Cu vocea puțin răgușita spre dimineață apăsata Și acuma trebuie să caut intermediarii Pentru aceasta contrabandă cu afinata Sarmale din păsat și jumări fierte în
Poezii by Traian Ștef () [Corola-journal/Imaginative/4243_a_5568]
-
de lut pentru sarmalele cu păsat Și jumări de slănină că asta mi-a cerut Cu vocea puțin răgușita spre dimineață apăsata Și acuma trebuie să caut intermediarii Pentru aceasta contrabandă cu afinata Sarmale din păsat și jumări fierte în oală De lut nu ține neapărat eu să i le duc După cîte mi-am dat seama fără să-i văd bine față Am făcut atît de multe lucruri astăzi Am făcut atît de multe lucruri astăzi Mulți ar obosi ascultînd
Poezii by Traian Ștef () [Corola-journal/Imaginative/4243_a_5568]
-
carii ca orice suflare de viermi? cu opt găuri si arsă în foc, ocarina e-o replică-n miniatură a trupului stând pe cenusă - el însusi aducându-se ardere, zisă de tot? stii ce-i spune, când se întâlnesc, hârbului oala spartă? răspuns: „ocărăste-L si mori!"
iov and vio by Emilian Galaicu-Păun () [Corola-journal/Imaginative/5984_a_7309]
-
ar fi parte din noi. Ori noi parte din părinți. Opera, mai întîi, opera. Si opera părinților noștri sîntem noi. Noi, mai întîi. Sîntem rebuturi ale operei. Pămîntul e și împăciuitor. Stinge toate querelele. Toate dihoniile. Toate dizidențele. Toate nebunelele. Oalele. Și ulcelele. Și eu, acum, sînt aplecat asupra ei. O sărut. Îi simt buzele umede. Pe bună dreptate, căci se face de ploaie. Se aud, deasupra noastră, bubuituri. Tunetele. Bubuie lumea. Cerul. Orașele. Bubuie gura noastră. Se aud. Se aud
Poezie by Mihai Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/6591_a_7916]
-
Niagara, mândria patriei lor de adopție nu știu dacă mi-e dat să mă-nalț fără grijă și fără să am nevoie de ajutor spre o altă istorie sau să alunec pe neștiute în golul pe care-a pus stăpânire oale și ulcele îmbrățișarea noastră fatală am văzut-o cu ochii mei în preziua eclipsei m-am mirat singură cât de fericită se odihnește clavicula mea fosforescentă sub bălării și moloz în scobitura ocrotitoare a omoplaților tăi năpădiți de furnici Pe
Poezie by Elena Ștefoi () [Corola-journal/Imaginative/6967_a_8292]
-
fâșii de cârpă, servea și de bucătărie, iar lampa de gătit, cu petrol lampant și fitil tubular, fila când ți-era lumea mai dragă. Mama plecase "până-n colț", să cumpere ceapă de la un zarzavagiu ambulant și mă lăsase să supraveghez oala pusă la fiert. Dar eu o zbughisem în stradă, la joacă cu copiii din vecini. Am știut că s-a întors doar când i-am auzit strigătul furios: "Unde-ai fugit, drace?!" Odaia era plină de "scame" negre, atât de
Memoria caselor by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8000_a_9325]
-
Lovinescu”, scrie, în final, cu orgoliul deținătorului de adevăruri, dl Andreescu. Nu arată deloc așa, domnule Andreescu! Ca să nu spunem că a-i pune pe toți intelectualii de oarecare reputație care au activat în partidele democratice din anii ’90 în oala comună a bovarismului, numindu-i ironic „vedete culturale” și acuzîndu-i că s-au jucat de-a politica, nu e decît a-ți da pe față o dublă frustrare: de a nu fi fost tu însuți nici vedetă și de a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13151_a_14476]
-
e că știa să facă economie. Nu lăsa niciodată mâncarea să se strice, nu arunca ce-i prisosea, nici măcar o jumătate de chiflă, pe care putea foarte bine să o mănânce la următoarea masă. Se spăla încălzind apă într-o oală și turnându-și puțin câte puțin pe corp, după ce se săpunea, așezată pe un scăunel de plastic lângă sifonul din podea. Cum o amesteca întotdeauna cu apă rece, o oală de apă fierbinte îi era de ajuns. Iar vara, ca
O povestire de Teolinda Gersão - Bătrâna by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13147_a_14472]
-
mănânce la următoarea masă. Se spăla încălzind apă într-o oală și turnându-și puțin câte puțin pe corp, după ce se săpunea, așezată pe un scăunel de plastic lângă sifonul din podea. Cum o amesteca întotdeauna cu apă rece, o oală de apă fierbinte îi era de ajuns. Iar vara, ca acum, nici nu trebuia să încălzească apa prea mult, era bună așa, doar călduță. În orice caz, cum folosea atât de puțină, ultima apă rămasă și-o turna pe spate
O povestire de Teolinda Gersão - Bătrâna by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13147_a_14472]
-
hipnotică a lui Pintilie, ceea ce se înțelege prin “lumea obiectelor” capătă o viață în sine;“materia” are o independență, o inteligență și un mister al ei (v. jaluzeaua care țîșnește de una singură, după crimă, v. ciorba care fierbe în oală, v. apa curgînd în pahar sau sticlele tîrîte pe trepte, v. țăcănitul forfecuței cînd colonelul se pregătește de ultima - de fapt de prima! - lui misiune eroică). Parafrazîndu-l pe Kundera (evocat și de Pintilie, în “Bricabrac”), s-ar putea spune că
Viața în șapte zile by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13197_a_14522]
-
a îmbrăcat pe loc și a ieșit cu el în stradă. La un magazin general și-a cumpărat o pereche de pantaloni din pînză tare, albaștri, o cămașă de lînă gălbuie, două perechi de ciorapi, un briceag, un cuțit, o oală mică și o cană, precum și toată încărcătura de gloanțe și de capse pe care o putuse găsi pentru pistolul din dotare. La o papetărie a cumpărat un toc cu peniță de aur, o sticlă cu cerneală și cîteva foi albe
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]
-
de robuste și de docile. După masa de seară, Inman și-a verificat pachetele pe care le ținea sub pat. Avea în rucsac o pătură și o bucată de pînză cerată pentru așternut pe jos, iar acum a adăugat cana, oala de gătit, și cuțitul. Sacul de merinde fusese umplut treptat cu biscuiți uscați, mălai, o halcă de carne de porc sărată, o bucată de carne uscată de vită, pe care le cumpărase de la personalul spitalului. Pe urmă s-a așezat
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]
-
bătuți cam după același tipic cu Ino Ardelean. Acestuia i-a fost ruptă mandibula în două locuri în bătaie. Adică un fel de a i se spune lui și altora ca el care își bagă nasul unde nu le fierbe oala, că dacă nu înțeleg să tacă, pot fi ajutați să nu mai deschidă gura. La propriu. După această bătaie, Ino Ardelean nu mai poate vorbi cel puțin douăzeci de zile. Iar de mîncat, doar cu paiul. În locul unui mesaj de
“Despre cărți, numai de bine” cu N.C. Munteanu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13314_a_14639]